Protocol de evaluare scaun/tetiera rcar-iiwpg

PROTOCOL DE EVALUARE SCAUN/TETIERA RCAR-IIWPG

Versiunea 2.5- Septembrie

1.SCOP

Documentul descrie o cercetare standard a Consiliului de reparatii automobile (RCAR) ptr. evaluarea abilitatii scaunelor si tetierelor de a preveni leziunile gatului la viteza moderata si mica in impactul posterior.

Procedurile si criteriile au fost dezvoltate de Grupul de Asigurari Internationale WHIPLASH(IIWPG) care cuprinde variate industrii de asigurare care sustin grupuri de cercetare din toata lumea. Aceste organizatii sunt:AZT,CENTRO ZARAGOZA,CESVImap,Folksan,GDV,IAG,ICBC,IIHS,THATCHAM si WINTERTHUR. In acceptarea acestui standard RCAR recunoaste ca institutul IIWPG continua cercetarea prevenirii accidentarii datorata efectului de bici si RCAR va considera modificarea standardului in viitor la recomandarea IIWPG.

Procedura de evaluare este un process in doua stadii,incepand cu masurarea si evaluarea geometriei statice a tetierelor si apoi o evaluare dinamica intr-o simulare a unui impact posterior a acelor scaune care indeplinesc anumite criterii geometrice.Procedurile de dirijare a masuratorilor geometrice sunt descrise intr-un document separate.

2.Vedere de ansamblu a procedurii de evaluare

O tetiera previne leziunile gatului intr -un impact posterior prin sustinerea capului si gatului ocupantului astfel ca ei pot fi accelerate impreuna cu torsul in momentul in care scaunul si tetiera sunt deplasate inainte.Ptr. a indeplini aceasta tetiera vehiculului trebuie sa fie sufficient de inalta astfel incat punctul sau superior sa fie deasupra centrului de greutate a celui mai inlt occupant posibil.Suplimentar partea superioara a tetierei ar trebui sa fie aproape de spatele capului ocupantului astfel incat sa-l sustina inainte de impact.Cu cat este mai departe de cap cu atat furnizeaza mai putina sustinere si in consecinta capul si torsul vor avea tendinta de a se misca separate,creand forte potentiale lezionale la nivelul gatului.Aceste cerinte geometrice de baza ptr.designul tetierei si al scaunului sunt masurate ptr. a clasifica evaluarea geometrica in buna ,accectabila,la limita sau slaba,bazata doar pe adaptabilitatea tetierei ptr. un segment larg de populatie.Aceasta procedura de evaluare este detaliata in Publicatia Consiliului de Cercetare ptr. Reparatiile Automobilelor(RCAR 2001),Procedura ptr.Evaluarea Tetierelor vehiculelor cu Motor. Oricum ,desi aceasta procedura RCAR atribuie o buna evaluare ptr. toate tetierele active,evaluarea geometrica statica reflecta aceleasi criterii de masurare ca si ptr. tetierele nonactive. Beneficiile aditionale ale tetiterelor active,daca exista vor fi determinate prin testul dynamic.Designul unei tetiere cu evaluare geometrica acceptabila sau buna va fi testat intr-o simulare de impact posterior la 16Km/hptr. a face o evaluare dinamica(cat de bine sustine tetiera capul ,gatul si torsul). Evaluarea finala generala a scaunului va fi o combinatie intre evaluarile sale dinamice si geometrice. Un scaun cu evaluare geometrica la limita sau slaba va primi automat o apreciere generala de slab.Nu va fi subiect al testelor dinamice deoarece geometria sa este inadecvata ptr. a proteja pe oricine mai inalt decat un barbat de talie medie.Criteriile de performanta ptr. testele dinamice sunt impartite in doua grupuri:parametrii designului scaunului (2) si parametrii de reactie ai manechinului (2).

Primul parametru al deisgnului scaunului,timpul pana la atingerea capului de tetiera,necesita ca tetiera sau spatarul scaunului sa atinga capul ocupantului devreme in accident.Principalul scop in cerinta ca tetiera sa fie la o mica distanta in spatele capului,este de a reduce timpul pana la care capul este sustinut de tetiera.Unele scaune sunt proiectate ptr. a absorbi unele energii de impact astfel incat ocupantii resimt acceleratii inainte joase. Acest aspect al performantei,al doilea parametru al designului scaunului este masurat prin acceleratia inainte a torsului ocupantului scaunului(acceleratia T1).In unele cazuri aceste designuri conduc la timpi intarziati de contact ai capului cu tetiera.Scaune cu imbunatatiri care reduc timpii de contact ai capului cu tetiera sau care au caracteristici effective de absorbtie a energiei au fost prezentate ca oferind o protectie mai buna contra leziunilor gatului in impact posterior decat scaunele cu geometrie rezonabil similara montate pe accelasi model de masina (Farmer et. al. 2003).Valorile critice ale parametrilor constructive ai scaunului au fost ajustate ptr a fi compatibile cu performantele acestor scaune de referinta si prin urmare sunt destinate sa incurajeze producatorii de automobile sa adopte principiile de design care s au dovedit a fi viabile

Ptr a asigura un contact mai rapd al capului cu tetiera sau o valoare mai scazuta a acceleratiei T1 rezulta de fapt intr o mai buna sustinere a capului ,au fost deasemenea masurati 2 parametrii de reactie ai manechinului :forta de forfevare a gatului si forta de tensiune a gatului .Valorile critice ale fortelor gatului au fost stabilite in concordanta cu distributia lor observata in cazul scaunelor de serie cu geometrie buna .

Ptr. a receptiona o evaluare dinamica buna , o tetiera trebuie sa respecte cel putin unul dintre parametrii de design al scaunului si deasemenea sa induca forte mici gatului.Daca aceste forte sunt medii sau mari atuci evaluarea dinamica este doar acceptabila sau la limita. Daca si fortele induse sunt mari si nu respecta nici un parametru de design al scaunului atuci evaluarea dinamica scade la nivelul slab.

Testul dynamic consta intr-un impact posterior simulate pe un dispozitiv "sanie" folosind un manechin BIORID II ptr. a reprezenta ocupantul uman.

Procedurile RCAR IIWPG vor folosi mai degraba o sanie ptr. testare folosind un impuls de impact standard,decat un vehicul complet de testare.

In teorie, rezultatele testelor cu vehicule intregi pot include si efectul pe care il are structura posterioara a vehiculului asupra performantei scaunelor.Oricum, in cazuri reale, vehiculele intra in coliziune cu o gama larga de alte vehicule la viteze diferite.Prin urmare scaunele din spate sunt supuse unei game largi de impulsuri de impact.

Aceste proceduri sunt RCAR- IIWPG sunt destinate evaluarii performantei scaunelor si tetierelor si nu a structurilor posterioare, designul carora nu tine cont numai de prevenirea leziunilor gatului.

3.Masurarea si evaluarea geometriei statice a tetierei - Evaluare initiala

Primul pas in evaluarea protectiei la impact posterior oferita de scaunele si tetierele vehiculului este masurarea geometriei statice a tetierei corespunzatoare unui barbat de talie medie.

Instructiuni detaliate ptr. a instrumenta evaluarea geometriei statice sunt descrise in "O procedura de evaluare a tetierelor vehiculelor cu motor"(RCAR,2001),dar evaluarea geometrica ptr. acest protocol nu face nici un rabat ptr. tetierele active,bazandu-se numai pe masuratorile statice corespunzatoare oricarei tetiere normale.Urmatorul paragraph rezuma principalele concepte ale evaluarii geometriei statice..

Evaluarile geometriei statice sunt bazate pe masuratorile inaltimii si a suprafetei spatarului effectuate cu ajutorul unui manechin corespunzator unui barbat de talie medie.

Ptr. a fi considerat cel putin la limita,varful tetierei nu ar trebui sa fie mai jos decat centrul de greutate al capului(nu mai mult de 10cm sub varful capului) si nu mai departat de11cm fata de spatele capului. Altfel , evaluarea geometrica a tetierei este slaba.Tetierele mai inalte ofera protectie chiar si ptr. pasagerii mai inalti,iar cele mai apropiate de cap pot reduce perioada in care capul pasagerului nu este sustinut in caz de impact.

O evaluare geometrica acceptabila implica o tetiera pozitionata nu mai jos de 8cm fata de varful capului si nu mai departe de 9cm fata de spatele capului(ceafa).

O geometrie buna a tetierei implica o pozitie fata de varful capului de sub 6cm si o distanta fata de spatele capului de7cm Fig.1)

Scaunele cu geometrie fixa sunt evaluate folosind inaltimea si suprafata spatarului masurate conform procedurilor RCAR.Scaunele cu tetiere reglabile ce nu pot fib locate pe pozitie sunt evaluate in baza masuratorilor pozitiei nereglate(cea mai joasa sic ea mai departata) a tetierei.Scaunele cu tetiere reglabile cu posibilitati de blocare pe pozitie vor fi evaluate tinand cont de pozitia de mijloc a tetierei(intre cea mai de jos/cea mai departata pozitie sic ea mai de sus/cea mai apropiata pozitie).Ptr. tetierele cu geometrie slaba sau la limita , evaluarea generala este slab.Tetierele cu geometrie acceptabila sau buna vor fi supuse testului dynamic asa cum este descries in continuare:in mod normal, evaluarea statica a scaunelor/tetierelor se face cu scaunul si tetiera instalate in vehiculul ptr. care au fost proiectate.Cand acest lucru nu este posibil(de exemplu in cazul prototipurilor de scaun) evaluarea statica este executata cu scaunul/tetiera montate intr-un simulator de impact (sanie) sau intr-un alt dispozitiv de testare.Scaunul ar trebui sa fie fixat in aceasta sanie(sau dispozitiv) in pozitia lui fireasca asa cum ar fi montat in vehicul.Deasemenea, o reprezentare simuland podeaua din fata scaunului trebuie montata pe sanie imediat in fata scaunului in pozitia corespunzatoare din vehicul,la aceeasi inaltime,astfel incat pozitia piciorului dispozitivului H-point sa fie exact cum este descries in procedura RCAR.Toate reglajele scaunului trebuie effectuate conform procedurii RCAR descrise inainte de plasarea dispozitivului H-point si a dispozitivului de masurare a tetierei(HRMD).

O astfel de evaluare statica,efectuata in acest fel,poate fi folosita ptr. a califica/descalifica designul unui scaun/tetiera in testul dynamic,inainte de a se efectua masuratorile statice in vehicul.

4.Cerintele testului dinamic

Testul dynamic constituie o simulare de impact posterior in care un manechin BIORID II9 este pozitionat in scaunul de testat.Scaunul este atasat de o sanie de simulare a impactului si accelerat/decelerat ptr. a simula un impact posterior cu o schimbare de viteza(delta V) de 16Km/h.Profilul acceleratiei este aproximativ triunghiular cu un varf de 10g intr-un timp de 91ms.Scaunele cu tetiere reglabile vor fi testate cu tetierele reglate ca in sectiunea 5.7.

5.Procedura de test dinamic

5.1 Sania de accelerare sau decelarare

Testul dynamic se vrea a fi o simulare a unui impact posterior tipic,in care structura spate a vehiculului este initial stationara sau se misca foarte usor inainte.In consecinta,este recomandata ptr. aceste teste o sanie de accelerare..O sanie de decelerare in care manechinul se misca initial spre spate cu 16Km/h si apoi este oprit,poate fi folosita daca se acorda o atentie deosebita pozitionarii manechinului.(vezi pasul 5.9.5 Pozitionarea BIORID).

In oricare din cazuri este permisa o miscare a saniei la inceputul testului(T= 0).Ptr. a adapta diversele tipuri de sanie si diversele legaturi dintre miscarea saniei si inregistrarea datelor de test,timpul de test va fi indexat din punctual de varf al acceleratiei saniei conform sectiunii 7- Procesarea si Colectarea de date.

5.2 Mediul de laborator

Temperatura din laboratorul de testare ar trebui sa fie 22.5+- 3grd.C,cu o umiditate relativa de 10-70%. Manechinul BIORID siscaunul de test trebuie tinute la aceeasi temperature cel putin trei ore inainte de test.

5.3 Sistemul de coordonate

Cadrul de referinta a coordonatelor este:

+X inainte (adica directia miscarii saniei

+Y dreapta

+Z jos

5.4 Impulsul de accelerare

Specificatiile acceleratiei si impulsului saniei sunt date in Fig.2 si respective Tabelul 1.

Acceleratiile saniei trebuie masurate cu un accelerometru potrivit atasat de platforma saniei si inregistrate in concordanta cu SAE 2003.Inainte de a stabili concordanta cu specificatia impulsului de accelerare,orice semnal residual trebuie indepartat din masurarea acceleratiei.

Concordanta dintre durata impulsului, acceleratia de varf si timpul acesteia este realizata cu semnalul filtrate prin CFC 60.Schimbarea de viteza (detlta V) este evaluate folosind viteza calculate dintr-un semnal CFC 180. Ptr. calculul delta V se inregistreaza valorile acceleratiei saniei dintre ultimul timp tn care acceleratia trece prin 0 la inceputul cursei si primul timp in care acceleratia trece prin 0 la sfarsitul cursei.

Fig.3 arata variatiile tipice in acceleratie din 50 de teste effectuate cu o sanie data.

Tabelul 1

Specificatiile impulsului acceleratiei saniei

Caracteristica impulsului acceleratiei                                Minim Maxim

Acceleratia la timpul = 0

Accelerata la timpul = 27ms

Timpul in care acceleratia saniei s-a intors la 0

Schimbarea de viteza

5.5 Atasarea ( montarea ) scaunului/tetierei de sanie

Scaunul ,inclusive mecanismele sale de reglare si echipamentele cu care se monteaza de regula ,in vehicul ,sau trebuie fixate sigur pe platforma saniei de testare .

Fixarea ar trebui racuta de asa natura incat oirentarea scaunului in raport cu orizontala sa fie aceasi ca in cazul montarii scaunului in vehiculul caruia I a fost destinat .

Inaltimea actuala a scaunului montat pe sanie poate fi diferita fata de inaltimea corespunzatoare montarii in vehicul .

O podea si un panou pedalier fals formate dintr o suprafata orizontala sufficient de mare pentru ca piciorul manechinului sa se sprijine relaxat pe ea si conectata cu o alta suprafata orientate la 45 de grade fata de oirzontala si lunga de cel putin 30 cm ,sunt fixate pe platforma saniei de test .

Ambele suprafete trebuie acoperite cu mocheta.

Suprafata orizontala a podelei trebuie montata la aceasi inaltime cu sinele si suruburile de prindere ale scaunului si trebuie sa corespunda cu punctual de contact cu calcaiul manechinului .

Pozitia pedalierului ar trebui sa fie ajustabila .

Fig 4 prezentata un exemplu de montaj al scaunului pe sania test si vehicul .

Determinarea pozitiei punctului de sprijin al calcaiului (PSC)

-12-

Punctul de spijin al calcaiului este definit in vehicul (cu covorasele inlaturate )prin folosirea pedalei deacceleratie dupa cumurmeaza :

5.5.1.1 Gasiti punctual central geometric a suprafetei de contact a pedalei de acceleratie(lateral si vertical).

Asezati o rigla dreapta intre pedala de acceleratie si mocheta fixa de pe podea astfel incat rigla sa fie tangentiala cu pedala de acceleratie in punctual central .

Punctul de sprijin al calcaiului este punctual in care rigla intalneste podeaua .(fig. 5)

5.5.2Geometria centurii de siguranta

In timpul testului ar trebui folosita o centura de siguranta in 3 puncte (poala /umar).

Centura trebuie plasata peste toracele manechinului clavicula sa si / pelvis si directionata deasupra unghiului pelviar ( a senzorului acestui unghi daca exista )

Cand sunt testate scaune echipate cu centura de siguranta integrate ,aigurati manechinul cu echipamentul asa cum este el montat pe scaun .

5.5.3Elemente active declansatoare

Pentru fiecare scaun ar trebui reliefate din partea producatoruluyi ,unde sunt instalate elemente active (de ex. Tetiera active ).

Pentru fiecare element care necesita un declansator,timpul de declansare (TTF) ar trebui specificat de catre producatori.

Date ajutatoare vor fi cerute .

5.6 Setarea reglajelor scaunului

Diversele reglaje ale scaunelor,posibile pe multe vehicule moderne,ar trebui setate in conformitate cu urmatoarele instructiuni.Deoarece setarile unor reglaje pot afecta alte setari,scaunu ltrebuie setat in concordanta cu ordinea pasilor procedurali subliniati aici.

Unghiul spatarului va fi setat in sectiunea 5.9.Setarea initiala nu este importanta atata vreme cat nu afecteaza(interfereaza)alte ajustari.

Scaunele cu tetiere ajustabile automat(adica cele ptr. care tetiera se regleaza automat cu reglarea altor echipamente ale scaunului) ar trebui sa fie setate conform instructiunilor din sectiunea 5.8.

5.6.1. Reglajele initiale ale scaunului

Toate reglajele ar trebui effectuate initial dupa cum urmeaza.Anexa A furnizeaza descrieri mai detaliate si ilustreaza aceste reglaje.

Sina scaunului ar trebui sa fie in pozitia cea mai in spate.

Inaltimea scaunului ar trebui setata in pozitia cea mai joasa.

Reglarea pe verticala a scaunului trebuie facuta pe cea mai joasa pozitie posibila astfel incat perna sa faca un unghi de 0 grd. fata de orizontala.Sectiunea 5.6.2 descrie metoda de masurare a unghiului sezutului.

Inaltimea sezutului trebuie reglata pe pozitia cea mai de jos.

Suportul lombar trebuie setat pe pozitia cea mai in spate(mai putin proeminenta).

Prelungirea pernei trebuie setata pe pozitia cea mai putin extinsa.

Spatarul superior daca se regleaza separat fata de portiunea inferioara trebuie plasat in totalitate in spate.

Suporturile laterale ale pernei trebuie setate pe cea mai larga pozitie.

5.6.2. Masura unghiului pernei

Metoda 1.

Localizati un punct aflat pe marginea superioara a muchiei din fata a pernei, la mijlocul distantei dintre extremitatile laterale.Localizati marcati si inregistrati un al doilea punct,aflat la 400mm in spate,de-a lungul paralelei directiei de miscare a saniei de test(Fig. 6).

Unghiul pernei este masura obtinuta pe un raportor digital asezat pe suprafata pernei in punctul cel mai indepartat in raport cu marginea pernei.

Metoda 2.

Daca folositi o masina de masurare in coordonate(CMM) atunci sinusul unghiului pernei este diferenta de coordonate pe axa Z (in mm) ale celor doua puncte marcate,(primul minus al doilea),impartita la 400mm.

5.6.3.Ajustarea sinei scaunului pe pozitia din mijloc

Metoda 1.

Marcati sina scaunului si portiunea adiacenta a structurii suportului scaunului.Mutati scaunul in fata si marcati pe sina pozitia corespunzatoare punctului marcat pe suport. .Masurati distanta dintre cele doua puncte marcate pe sina si suport si apoi marcati mijlocul distantei.Mutati scaunul spre spate astfel incat marcajul de pe suport sa se alinieze cu cel median al sinei.

Lucrare: Definitia si fizica culorilor - valuarea prin culoare Referat: Proiect la gestiunea financiara a intreprinderii

Pozitia finala va depinde de situatiile in care sina scaunului se ajusteaza liniar sau incremental.

Metoda 2.

Marcati un punct pe scaun si inregistrati pozitia cu o masina de masurat in coordonate

(MMC). Miscati scaunul inainte si masurati din nou pozitia punctului marcat.Miscati

Scaunul inapoi pana cand - MMC - semnalizeaza pozitia punctului de pe scaun ,ca fiind la mijlocul distantei.

Pozitia finala va depinde de situatiile in care sina scaunului se ajusteaza liniar sau incremental.

5.6.3.1. Ajustarea liniara continua a sinei scaunului.

Marcajul de pe suportul structurii scaunului ar trebui sa se alinieze (+_2mm) cu marcajul median.Prin analogie , punctul marcat pe perna ar trebui sa aiba o coordonata X care se afla la mijlocul distantei (+_2mm) dintre coordonatele celor doua puncte (cel mai indepartat si cel mai apropiat)

5.6.3.2.Ajustarea incrementala a sinei scaunului.

Daca coordonatele de mijloc nu corespund unei pozitii indexate (+_2mm) atunci scaunul trebuie plasat in prima pozitie indexata ,pe directia in spate fata de punctul de mijloc calculat.

5.6.4. Setarea pe inaltime a pozitiei de mijloc a scaunului.

Coborati perna scaunului in cea mai joasa pozitie. Asezati doua repere rigide,unul in fata pernei si altul in spate,marcand marginile fata-spate ale pernei. Inregistrati pozitiile cu ajutorul MMC. Ridicati apoi perna in pozitia cea mai de sus si inregistrati pozitia cu ajutorul MMC daca perna se ajusteaza separate fata/spate asigurati-va ca atat fata cat si spatele sunt pe pozitia cea mai ridicata). Masurati cu ajutorul MMC (sau cu o ruleta fata de o referinta fixa) coordonatele punctelor. Apoi coborati scaunul pan ace reperele sunt pozitionate la mijlocul distantei masurate intre pozitia sus si pozitia jos.

Pozitia finala poate varia in functie de modul de reglaj al inaltimii (continuu sau incremental).

5.6.4.1. Control unic ptr. reglarea scaunului.

Pozitia finala va edepinde de modul in care se ajusteaza inaltimea scaunului,continuu sau incremental.

5.6.4.1.1. Reglare continua

Reperul din spate va fi la +_ 2mm fata de punctual din mijloc.

5.6.4.1.2. Reglare incrementala.

Daca reglarea mediana nu va corespunde punctului median +_ 2mm atunci inaltimea scaunului va fi setata pe punctual imediat urmator pozitiei de mijloc.

5.6.4.2. Reglare de inaltime fata/spate.

Daca inaltimea fata si spate sunt reglate separate atunci coborati reperul din fata folosind reglarea fata si coborati reperul spate folosind reglajul spate.

Pozitia finala va varia in functie de modul de reglare,continuu sau incremental. Notati ca reglajele fata si spate trebuie reiterate ptr. a obtine punctele mediane calculate.

5.6.4.2.1. Ajustarea continua a inaltimii scaunului.

Ambele repere fata - spate trebuie sa fie la +_ 2mm fata de pozitia calculata de mijloc. Daca nu este posibil, atunci reperul spate trebuie sa fie la +_ 2mm fata de punctul de mijloc calculate iar reperul fata cat mai aproape de punctul de mijloc calculat.

5.6.4.2.2. Ajustarea incrementala a inaltimii scaunului.

Daca nici punctual de mijloc fata ,nici spate nu corespund (+_2mm) punctului de reglare indexat atunci cele doua repere trebuie sa fie in cea mai apropiata pozitie indexata sub pozitia de mijloc calculata.

5.6.5. Reglarea inaltimii pernei scaunului.

Reglajul inaltimii pernei scaunului foloseste punctul marcat in pasul 5.6.2. pe suprafata pernei.

5.6.5.1.Reglarea unica pe inaltime a pernei.

Ridicati perna pe cea mai inalta pozitie si inregistrati pozitia punctului marcat pe perna (400mm in spatele punctului de pe marginea fata).Coborati perna pe pozitia de mijloc.

Pozitia finala va depinde de modul de reglare al pernei,continuu sau incremental.

5.6.5.1.1. Reglare continua.

Punctul din spate al pernei ar trebui sa aiba coordonata Z la mijlocul distantei (+_2mm) dintre cel mai inalt punct sic el mai jos punct.

5.6.5.1.2. Reglarea incrementala .

Daca pozitia incrementala nu corespunde pozitiei incrementale a pernei (+_2mm) atunci perna trebuie reglata pe pozitia incrementala imediat inferioara pozitiei de mijloc calculate.

5.6.5.2. Reglare duala a pernei.

Ridicati spatele pernei pe pozitia cea mai inalta folosind reglajul spate si inregistrati locatia punctului pernei(400mm in spatele marginii fata).Coborati spatele pernei folosind reglajul spate astfel incat punctual pernei spate sa fie la jumatatea distantei dintre pozitia cea mai de sus si pozitia cea mai de jos.

Ridicati fata pernei folosind reglajul frontal pana cand unghiul pernei atinge valoarea calculate 5.6.2.

Pozitia finala va depinde va depinde de tipul de reglaj alpernei,continuu sau incremental.

5.6.5.2.1.Reglaj continuu.

Coordonata Z a punctului din spate al pernei trebuie sa fie la +_2mm fata de punctul median calculate iar unghiul pernei trebuie sa fie egal cu cel calculat la 5.6.2 +_ 0,5 grd.)

5.6.5.2.2. Reglaj incremental.

Daca pozitia de mijloc nu corespunde pozitiei incrementale a pernei atunci inaltimea posterioara a pernei trebuie setata pe pozitia incrementala imediat inferioara pozitiei de mijloc. Deasemenea daca unghiul calculate in 5.6.2. nu este egal cu(+_5 grd) unghiul din pozitia de mijloc atunci inaltimea anterioara a pernei trebuie setata in pozitia incrementala imediat inferioara pozitiei mediane.

5.6.6. Ajustarea unghiului spatarului.

Masurati unghiul format de verticala cu linia suportului tetierei sau cu o suprafata oarecare ,plata a spatarului.Fara a schimba reglajul spatarului inferior, mutate spatarul superior catre cea mai avansata pozitie si masurati unghiul in acelasi punct cu cel initial.

Ajustati spatarul superior pana cand unghiul devine jumatate din unghiul dintre cea mai avansata pozitie sic ea mai retrasa pozitie a spatarului masurat anterior(+_5grd.)

5.6.7. Alte ajustari.

Orice alte reglaje nespecificate in pasii 5.6.3. trebuie sa ramana aceleasi cu cele descrise in 5.6.1.

5.7. Pozitia de testare a tetierei.

Tetiera trebuie setata intr-o pozitie cat mai apropiata de cea pe care evaluarea statica s-a bazat.(RCAR).Prin urmare, pozitia tetierei depinde de tipul ei (fixa sau ajustabila), iar daca este ajustabila, depinde de unde se blocheaza reglajele. Tetierele reglabile automat sunt testate ca si cum ar fi fixe iar reglajele scaunului se vor face conform cu sectiunea 5.8.

5.7.1. Tetiera fixa.

Nu sunt posibile reglaje ale tetierei.

5.7.2. Tetiere reglabile neblocabile.

Tetiera este reglata in pozitia cea mai joasa pe verticala sic ea mai in spate pe orizontala.

5.7.3. Tetiere reglabile blocabile.

Tetiera este blocata pe pozitia de mijloc a blocajelor pe verticala si orizontala.Doar reglajele blocajelor sunt puse pe pozitia de mijloc. De exemplu o tetiera cu reglare blocabila pe inaltime(verticala) si nu pe orizontala va fi setata pe pozitia de mijloc pe verticala sip e cea mai spre spate pe orizontala. Unele tetiere pot fi reglate mai jos decat cea mai joasa pozitie blocabila adica pot atinge marginea spatarului Fig. 7).Daca pozitia cea mai joasa neblocabila este cu mai mult de 10mm sub pozitia cea mai joasa blocabila atunci se considera ca o pozitie aditionala (pozitia 1) (Exemplul A).Daca este cu mai putin de 10mm sub pozitia cea mai joasa blocabila atunci cea mai joasa pozitie se considera pozitia 1 (Exemplul B). Daca o tetiera are cea mai inalta pozitie peste cea mai inalta pozitie blocabila atunci cea mai inalta pozitie se considera cea blocabila (Exemplul C).Aditional unele tetiere au o mica plaja de reglare intre cea mai inalta pozitie blocabila si detenta care asigura ca tetiera nu se desface de scaun.

Daca aceasta detenta este cu mai mult de 10mm peste pozitia blocabila cea mai inalta(Exemplul D) atunci este considerate ca o pozitie aditionala. Daca este cu mai putin de 10mm peste pozitia blocabila cea mai inalta(Exemplul E) atunci aceasta se ignora. Cea mai inalta pozitie blocabila se considera de referinta.

Nota: Cand se masoara deplasarea tetierei ptr. regula celor 10 mm , scaunul trebuie ajustat in conformitate cu sectiunea 5.6. iar spatarul conform sectiunii 5.9.1.

Masurati o pozitie repetabila a tetierei mai intai in cea mai joasa pozitie (sau in cea mai inalta pozitie blocabila) si apoi in cea mai joasa pozitie blocabila (sau detenta) ptr. a determina daca distanta verticala este mai mare sau mai mica de 10mm.

Pozitiile de mijloc sunt determinate prin numararea pozitiilor disponibile intre cea mai de jos pozitie (blocabila sau nu) sic ea mai inalta pozitie blocabila pe verticala si intre cea mai indepartata pozitie blocabila pe sic ea mai apropiata pozitie blocabila pe orizontala Fig. 8).

Ptr. tetiere cu numar par de pozitii, acestea trebuie plasate in cea mai inalta si/sau cea mai apropiata dintre cele doua pozitii de mijloc(Exemplul 4).Ptr. tetiere cu numar impar de pozitii,acestea trebuie plasate pe pozitia de mijloc.(Exemplul B).

Figura 8

Exemple de reglare pe mijloc in cazul tetierelor cu numar par sau impar de pozitii.

5.8. Reglarea scaunelor.Scaun cu tetiera reglabila automat.

Manechinul BIORID folosit in aceste teste reprezinta un barbat de talie medie sofer sau pasager.In consecinta , scaunele echipate cu tetiere reglabile automat in functie de celelalte setari ale scaunelor(de exemplu sina scaunului sau inaltimea) trebuie setate pe o pozitie corespunzatoare taliei ocupantului. Procedura descrisa in instructiunile de utilizare UMTRI ATD a Procedurii de Pozitionare aATD si Pozitionare a scaunelor (versiunea V) (Institutul de asigurari ptr. securitatea pe sosea 2004) trebuie urmata doar ptr. pozitionarea scaunelor.

Procedura de pozitionare UMTRI ATD trebuie sa fie aplicata cu scaunul instalat in vehicul ca apoi reglajele inregistrate ale scaunului sa fie aplicate scaunului de pe sania de test.

Daca nu este posibila aplicarea acestei proceduri ptr. determinarea celor mai potrivite setari ale scaunului ptr. un barbat de talie medie pasager, atunci scaunul trebuie setat pe pozitia medie fata/spate.(vezi pasul 5.6.3.) Indiferent ce metoda este folosita ptr. a determina pozitia de testare a tetierei scaunul trebuie mutat din pozitia cea mai in spate in pozitia de test, deoarece pozitia de start poate afecta pozitia finala a tetierei.

5.9. Pozitionarea BIORID.

Pozitia de testare ptr. BIORID este bazata pe masuratorile de referinta effectuate cu dispozitivul H-point si HRMD. Instalarea dispozitivului H-point si a HRMD urmeaza procedurile descrise in: "O Procedura de evaluare a tetierelor vehiculelor cu motor(RCAR, 2001) sectiunile 5.2. si5.3. fara schimbarea setarilor scaunului obtinute in sectiunea 5.6.

5.9.1. Instalarea dispozitivului H-point si a HRMD.

Urmati instructiunile descrise in sectiunile 5.2. si 5.3. din " O Procedura de evaluare a tetierelor vehiculelor cu motor(RCAR ,2001). Este important sa va asigurati ca piciorul dispozitivului H point nu atinge suprafata unghiulara a podelei pedalierului in timpul pasului.

Daca sunt necesare mai mult de trei instalari ale dispozitivului H-point si HRMD ptr. a obtine un unghi al spatarului care suporta un unghi al torsului de 24-26 grd,atunci scaunul trebuie lasat sa-si revina timp de 15 min. fara manechin in el,intre cea de-a patra si a cincea instalare.Unele reglaje indexate ale spatarului pot avea mai mult de 2 grd. intre pozitiile consecutive,nici una dintre pozitii nu ofera un unghi al torsului intre 24-26 grd. In astfel de cazuri, ajustati spatarul in cea mai inclinata pozitie,ce ofera un unghi al torsului mai mic de 24 grd.

5.9.2. Inregistrarea pozitiei reperului H-point al dispozitivului H-point.

Folositi o masina de inregistrat in coordonate sau alte mijloace ptr. a masura pozitia reperului H-point fata de scaun sau sania de testare .

5.9.3. Masurarea si inregistrarea distantei de referinta dintre cap si tetiera.

5.9.3.1. Setati tetiera in pozitia de testare descrisa in sectiunea 5.7.

5.9.3.2. Localizati surubul in centrul suprafetei posterioare a dispozitivului de probare HRMD

a distantei dintre cap si tetiera.

5.9.3.3. Marcati un punct identificabil pe tetiera de-a lungul medianei sale verticale.

5.9.3.4. Masurati si inregistrati distanta de referinta dintre tetiera si cap, asa cum este prezentata in figura 9.Aceasta este distanta pe orizontala dintre cel mai din spate punct al craniului HRDM si acelasi punct identificabil pe pe tetiera.

5.9.4. Indepartati dispozitivul H-point si HRMD si instalati BIORID ul.

5.9.4.1. Permiteti scaunului sa-si revina timp de 15 min., fara a avea nimic pe el inainte de instalarea BIORID ului.

5.9.4.2. Aliniati planul medio-sagital al BIORID ului cu linia centrala a scaunului.

5.9.4.3. Ajustati planul medio-sagital al BIORID ului astfel incat sa fie vertical;platforma ptr. instrumente,plasata pe cap trebuie sa fie in lateral.

5.9.4.4. Ajustati unghiul pelvian al BIORID la 26,5+_2,5 grd. fata de orizontala.

. Pozitionati punctual H cu 20 + - 10 mm in fata locatiei inregstrata in pasul 5.9.2.

Pozitonati punctul H in aceeasi locatie verticala +- 10mm cu cea inregistrata in pasul 5.9.2. in timp ce pastrati unghiul pelvisului la 26,5 +- 5 grd .Nota :este recomandat ca manechinul sa fie plasat cat mai aproape posibil de valorile nominale;fereastra de toleranta ar trebui folosita numai daca este dificil de obtinut pozitia punctului H sau valoarea distantei dintre tetiera si capul manechinului

5.9.4.6. Ajustati distanta dintre picioarele BIORID-ului astfel incat linile centrale ale genunchilor si ale gleznelor sa fie la o distanta de 200 +- 10mm una de alta .

Ajustati picioarele BIORID-ului sau /si podeaua pedalierului astfel incat tocurile pantofilor manechinului sa sprijine pe podeaua simulate (falsa) iar varfurile pantofilor sa se sprijine pe podeaua pedalierului la 23 -27 cm de la imbinarea suprafetei tocurilor cu podeaua pedalierului ,masurata de a lungul suprafetei podelei pedaliierului (fig. 10 ).Notati ca daca nu este posibila obtinerea pozitiei varfului piciorului asa cum este mentionat mai sus ,piciorultrebuie pozitionat cu tocurile pantofilorilor manechinului sprijinite de podea iar varfurile pantofilor sprjinite pe podeaua pedalierului .Pozitia piciorului trebuie setata in asa fel incat nici o articulatie a piciorului ,BIORID-ului sa nu se afle la pozitia maxima ,tocul pantofilor sa nu se afle la intersectia dintre suprafata tocului si podeaua pedalierului si pozitia pelvisului obtinuta in pasul 5.9.4.5.sa nu fie influentata de pozitia piciorului sau labei piciorului

Pozitionati mainile BIORID-ului astfel incat bratul sa fie in contact cu spatarul scaunului si coatele sa fie indoite in asa fel incat degetele mici ale ambelor maini sa atinga suprafata superioara a pernei scaunului ,cu palmele spre coapsele manechinului

Inaltati planul instrumentalului capului (fata/spate si dreapta /stanga ) in intervalul +- 1 grd.

Masurati distanta dintre tetiera si capul manechinului dupa cum urmeaza :

A)     Marcati cel mai in spate punct pe linia centrala a craniului manechinului (Nota :daca se foloseste ptr masurare o ruleta ce urmareste conturul capului manechinului atunci acest punct este la 9,5 cn din varful capului pe planul medio-sagital al capului )

B)     Masurati distanta dintre tetiera si capul manechinului folosind aceeasi locatie identificabila a tetierei care a fost determinate masurand HRMD (pasul 5.9.3.3.)

C)     Distanta dintre suprafata tetierei si suprafata superioara a capului BIO RID -ului este distant ape orizontala dintre cel mai in spate punct al craniului manechinului si punctual de pe tetiera marcat la pasul 5.9.3.3. (fig. 11)

daca distanta dintre capul manechinului si tetiera este diferita de cea de referinta (pasul 5.9.3.4.) plus 15 +- 15 mm atuncci faceti urmatoarele :

A)     Inclinati capul inainte /inapoi cu nu mai mult de +- 1 grd. de la nivelul ce respecta cerintele .

B)     Daca distanta BIORID-ului nu poate fi adusa aproape de cea de referinta plus 15 mm ajustati unghiul pelvisului si pozitia punctului H in limitele lor de toleranta , apoi incepeti cu pasul 5.9.4.4. si ajustati pozitia BIORID-ului in consecinta.

C)     Daca cele de mai sus inca nu permit obtinerea pozitiei in limitele de toleranta ale distantei de referinta specificate ptr .'back set'' si punctul H este indepartat cat permite toleranta ,atunci mutati pozitia punctului H in fata catre pozitia permisa cu o distanta minima ce permte respectarea distantei ''back set''.

Cerintele de pozitionare a BIORID ptr. teste folosind decelerarea saniei.

Capul manechinului, vertebra T1 si sania trebuie sa aiba aceeasi viteza +_ 0.1m/s la T= 0.

Spatele capului manechinului si vertebra T1 trebuie sa fie in aceeasi pozitie (+_5mm) in raport cu tetiera la T=0 ca si in testul initial.

BIORID.

Aceste teste trebuie realizate cu un manechin BIORID II 9 sau o varianta recenta revizionata . Manechinul trebuie sa corespunda specificatiilor coloanei vertebrale si a raspunsului dynamic inainte de test.

6.1. Verificarea curburii coloanei vertebrale.

Cu placa de prindere a pelvisului plasata pe o suprafata plana orizontala cu unghiul condilo-occipital la 29,5+_0.5grd., unghiul vertebrei T2 de 37+_0,5grd. si placa de prindere a gatului inclinata la +_ 0,5grd. ,distanta pe (X) dintre punctul H si OC ar trebui sa fie 156+_3mm, iar distanta pe (Z) dintre punctul H si OC ar trebui sa fie 609+_3mm.

6.2. Calibrarea.

Raspunsul dynamic al BIORID-ului este verificat prin atasarea coloanei vertebrale,torsului si capului de o minisanie care este lovita de o greutate test de 33,4Kg la o viteza de 4,76+_0,1m/s. Raspunsul specific al manechinului si specificatiile detaliate ale testului sunt descrise in: "Procedura de test:Calibrarea BIORID II" disponibila de la DENTONATD,Inc. In general daca curbura coloanei vertebrale a manechinului se modifica astfel incat nu mai indeplineste specificatiile descrise in 6.1 atunci foarte probabil nu mai indeplineste specificatiile raspunsului dynamic.

6.3. Imbracaminte.

Manechinul trebuie imbracat in doua perechi de colanti pana la genunchi din spandex (lycra) si cu doua camasi cu maneca scurta din spandex. Primul rand de haine trebuie purtat normal iar cel de-al doilea pe dos. Suplimentar manechinul poate purta o camasa de bumbac peste camasile de spandex.

Manechinele trebuie incaltate cu incaltaminte de lucru cu talpa rigida, stil oxford,de masura 45 (11 sau 27,9 cm).

6.4. Instrumentar.

Instrumentarul necesar efectuarii evaluarii RCAR-IIWPG este listat in tabelul 3.

BIORID II 9 este echipat cu un sensor de presiune la nivelul vertebrei T1;informatiile furnizate de acest sensor pot fi inregistrate la discretia testatorului. Suplimentar pot fi utilizate accelerometre in cap,in vertebra C4,T8,L1 si pelvis.

Tabel nr. 2

Specificatiile curburii coloanei vertebrale a BIORID.

Masurare Specificatii

Unghiul interfetei occipitale cu orizontala 29 +_0,5 grd. Unghiul vertebrei T2 cu orizontala 37 +_0,5 grd. Unghiul suportului gatului (lateral) 0+_0 grd. Distanta dintre indicatorul punctului H si CO (orizontal) 156+_3mm

Distanta - - - - -"- - - - - - - - - "- - - - - - - -"(vertical) 609+_3mm

Tabel nr. 3

Instrumentar BIORID

Locatia masurarii Tip senzor

Acceleratia saniei                                                     -------- ----- ------ -

Colectare date si procesare.

Datele masurate trebuie inregistrate in conformitate cu ISO 6487 sau SAE J211-1. Tabelul nr. 4 specifica clasa de frecventa a canalului ptr. fiecare masurare necesara. Datele masurate vor fi considerate spre evaluare pana la momentul in timp la care capul se desprinde de tetiera sau la 300ms.

Tabel nr. 4

Evaluarea masuratorilor ptr. clasele canalelor de filtrare

Evaluarea masuratorii                                   Clasele de frecventa ale canalelor

Acceleratia X a gambei delta V                                              Clasa 180

Indexul timpului ptr. testul RCAR-IIWPG (indicele de timp)

Ptr. normalizarea indicelui de timp de-a lungul gambei in protocoalele de laborator cu nivel de declansare diferit de T=0 , timpul producerii evenimentului la acceleratie maxima este folosit ca referinta ptr. indexarea timpului. Procedura este descrisa dupa cum urmeaza:

Inregistrarea acceleratiei X a gambei in concordanta cu SAE J 211-1 .

Indepartarea oricarei erori din datele canalului DC, daca este necesar.

In mod obisnuit valoarea medie a masuratorilor a peste 100 de mostre din canalul de date in repaus este scazuta din fiecare test de masurare.

Filtrarea acceleratiei gambei la CFC 60 asa cum a fost definita de SAE J211-1.

Gasirea masurii care corespunde la acceleratia maxima a gambei si notarea timpului la care apare.

Scaderea a 27ms din timpul notat in pasul 7.1.1.4. si utilizarea diferentei rezultate ptr. reindexarea timpului ptr. toate testele de masurare.Daca diferenta este pozitiva (>o) atunci inregistrarea masuratorilor la T=0 va aparea acum inainte de T=0. Daca diferenta este negative (<o) atunci masuratorile inregistrate la T=0 vor aparea acum dupa T=0.Varful(valoarea maxima) a acceleratiei gambei poate aparea exact la 27ms.

7.1.2. Ajustarea variabila a contactului capului RCAR-IIWPG.

Acceleratiile saniei respectand coridoarele specificate pot avea un timing variabil care poate conduce la diferente in timpii de contact ai capului inregistrati pe scaune identice in laboratoare diferite.Ptr. a elimina variatia timpilor de contact ptr. tetiera,masurati in laboratoare diferite, timpul de contact al capului trebuie sa fie ajustat ptr. a reflecta timpul de contact estimate in cazul in care impulsul tinta a fost obtinut.

Procedura de ajustare a timpului de contact al capului ,inregistrat este descrisa dupa cum urmeaza: Nota:la toate datele la care se face referinta in aceasta lucrare trebuie sa fie deja timpul indexat asa cum este descris in sectiunea 7.1.1. Vezi apendixul B ptr. un exemplu de ajustare a timpului de contact al capului.

7.1,2.1. Folosind acceleratia filtrate (CFC 180) a saniei ,integrati datele obtinute intre ultima data cand acceleratia a trecut prin 0 la inceputul traseului si prima data cand acceleratia a trecut prin 0 la sfarsitul traseului. Transformati in m/s inmultind cu 9,81.

7.1.2.2. Aflati timpul in ms la care schimbarea de viteza a saniei,inregistrata, atinge 4m/s si rotunjiti valoarea pana la primul numar mai mare. De exemplu 61,3ms se rotunjesc la 62ms.O valoare exacta masurata adica 60ms nu se rotunjeste.

7.1.2.3. Scadeti timpul inregistrat in pasul 7.1.2.2. din 70ms,adaugati diferenta la timpul indexat al contactului capului de la pasul 7.1.1.5. Valoarea rezultata va fi timpul official de contact al capului folosit ptr. evaluare.

7.1.3. Calcule si rotunjiri RCAR-IIWPG.

Rotunjiti fortele gatului si timpul de contact cu tetiera catre cea mai apropiata valoare intreaga in N respective in ms si acceleratia T1 la cea mai apropiata zecime a g. Calculele sunt listate in sectiunea 8.3.

Procedura de evaluare.

8.1. Parametrii constructivi ai scaunului.

Exista doi parametri constructivi ai scaunului :

- timpul de contact cu tetiera

- acceleratia maxima T1

8.1.1. Timpul pana la contactul cu tetiera trebuie sfie mai mic de 70 ms ptr. a indeplini cerintele. Aceasta limita reflecta timpi de contact cu tetiera obtinuti de scaunele cu tetiera active si geometrie statica acceptabila sau mai buna. Timpul de contact cu tetiera este timpul dupa inceperea testului saniei (T=0) in care capul manechinului atinge tetiera si mentine acest contact ptr. cel putin 40ms. Contactul este indicat de un comutator electric atasat pe capul manechinului sau pe tetiera.

Nota: pause minore in timpul de contact cu tetiera de pana la 1ms sunt premise daca poate fi demonstrate ca acestea se datoreaza unor imperfectiuni ale contactului electric, oricum acestea trebuie sa fie investigate cu referinta la film ptr. a certifica ca aceste pause nu se datoreaza fenomenelor biomecanice ca : ridicarea manechinului , colapsul spatarului sau tetierei sau oscilatiei capului in timpul contactului nestructural cu tetiera.

8.1.2. Acceleratia T1.

Valoarea maxima a acceleratiei T1 trebuie sa fie mai mica decat 9,5g ptr. a indeplini cerintele.Aceasta limita este bazata pe acceleratiiile maxime T1 inregistrate in testele scaunelor Volvo WHIPS care includ intarituri absorbante de energie si limitatoare de forta in spatar. Acceleratia maxima T1 este media dintre cea mai inalta acceleratie inregistrata SAE J 211-1 (CFC60 Hz) si un accelerometru orientat orizontal atasat la vertebra T1 a manechinului pe ambele parti stanga-dreapta masurate oricand intre inceputul testului si momentul in care capul manechinului iese prima data din contactul cu tetiera.

8.2. Parametri de raspuns ai manechinului de test.

Fortele de tensiune si de forfecare din gat sunt masurate la conexiunea dintre coloana cervicala si capul manechinului folosind un sensor de presiune ce indeplineste cerintele SAE J 211-1 CFC 1000). Fortele masurate la nivelul gatului vor fi clasificate ca joase, moderate sau inalte in functie de regiunea din fig. 13 in care se afla punctul reprezentand tensiunea maxima de la nivelul gatului si maximul fortelor de forfecare. Aceste regiuni sunt unite de curbe reprezentand al 30 lea si al 75 lea procent al distributiei probabilitatii de insumare a fortelor de forfecare ale gatului ptr. scaune cu geometrie buna testate.In cazul scaunelor cu geometrie buna daca fortele de la nivelul gatului masurate, reprezinta 30% din totalul fortelor sunt forte joase, iar daca fortele masurate reprezinta 75% din totalul fortelor sunt forte inalte. Desi aceste criterii sunt bazate pe scaune model 2004 ele vor fi mentinute si ptr. viitorul apropiat. Scopul este sa se stabileasca limitele fortelor obtinute cu metodele de design curente.

8.3. Procedura de evaluare a tensiunii si a forfecarii gatului.

Valorile critice ptr. tensiunea si forfecarile de la nivelul gatului s-au stabilit in baza evaluarii a 102 scaune cu geometrie statica buna. In testele dinamice ale acestor scaune varful fortei de forfecare (Fx) s-a situate intre 0 - 315 N,iar tensiunile de varf (Fz) s-au situate intre 234 si 1365 N. Ptr. fiecare test valorile tensiunii au fost standardizate prin scaderea 234 (minimul) si impartind la 1131. Valorile fortei de forfecare au fost similar standardizate prin impartire la 315. Prin urmare valorile tensiunii si a fortelor de forfecare au fost intre 0 si 1.Sumele vectoriale ale valorilor tensiunii si fortelor de forfecare standardizate au fost calculate. Notati ca suma vectoriala nu are nici o interpretare biomecanica. Mai curand are o interpretare statistica indicand cat de extreme au fost fortele ptr. un anumit scaun cand fortele de tensiune si de forfecare au fost considerate unite. In aceasta distributie statistica unita deviatiile de la valorile standardizate ale tensiunii si forfecarii sunt cantarite egal in absenta unei dovezi stiintifice clare ca una este mai importanta decat cealalta in leziunile gatului. Fortele joase ale gatului sunt definite ca acelea a caror suma vectoriala este mai mica sau egala cu 30% ptr. scaunele cu geometrie buna (mai mica sau egala cu 0,45). Fortele inalte ale gatului sunt cele a caror suma vectoriala depaseste 75% ptr. scaunele cu geometrie buna. Restul au fost denumite forte moderate.

Aceste sume vectoriale ale sfertului de cerc limita ptr. distributia cu doua variabile a fortelor standardizate de tensiune si forfecare pot fi scrise dupa cum urmeaza:

Pag. 22

Alternativ, limita poate fi stabilita pe distributia cu doua variabile nestandardizate a fortelor de tensiune si forfecare, dupa cum urmeaza:

Pag. 22

Ptr. usurarea calculelor , valorile inregistrate ale acestor curbe au fost rotunjite in plus.

Pag.22

8.4. Rata dinamica.

Clasificarea dinamica ptr. testele dinamice ale scaunelor va fi buna , acceptabila sau la limita ptr. acele scaune care inregistreaza forte ale gatului joase ,moderate sau inalte si deasemenea indeplinind unul sau doi parametric constructivi ai scaunelor. Acceleratia T1x mai mica sau egala cu 9,5g sau timpul de contact cu tetiera mai mic sau egal cu 70ms.

Scaunele care nu indeplinesc unul dintre parametrii de mai sus vor fi clasificate ca bune , acceptabile sau la limita in functie de fortele gatului clasificate ca joase, moderate sau inalte.

Similar, scaunele care nu indeplinesc niciunul dintre parametrii de design vor fi clasificate ca acceptabile, la limita sau slabe. Tabelul nr.5 rezuma parametrii ptr. evaluarea dinamica la fiecare nivel.

Tabelul nr.5

8.5. Evaluarea generala.

Evaluarile geometriei statice si dinamice sunt combinate asa cum se observa in Tabelul nr.6 ptr. a stabili evaluarea generala ptr. scaun. Un scaun cu o evaluare statica acceptabila datorita spatarului si inaltimii mici, va castiga o evaluare generala buna, daca evaluarea dinamica este buna. Aceasta exceptie a fost facuta ptr. a da credit scaunelor cu o geometrie sufficient de inalta ptr. a sustine un barbat de talie medie si la care testele dinamice pot compensa o distanta mai mare intre cap si tetiera.

Tabelul nr.6

Formularea evaluarii generale

9.Referinte

10.Referinte aditionale

APPENDIX A

Definitiile reglarii scaunelor

Definitie                                                             Imagine Imagine aditionala

Sina scaunului - o reglare care misca tot

scaunul(perna si spatarul) in fata si in spate

Spatarul scaunului - o reglare care roteste

intregul spatar al scaunului,independent de

perna scaunului in jurul unui pivot aflat pe

spatar la intersectia cu perna,astfel schimband

unghiulul de inclinare al spatarului fata de

perna

Inaltimea scaunului - o reglare care misca

intregul scaun pe verticala(perna si spatarul

impreuna).Aceasta reglare trebuie sa mentina

aproximativ acelasi unghi al pernei in raport cu

podeaua.Poate fi un singur control(2 directii) care

misca scaunul intreg la unison sau o combinatie de

controale (4 directii) care cand sunt folosite impreuna

pastreaza relativ acelasi unghi al pernei scaunului fata

de podea.

Inclinarea scaunului - o reglare care roteste intregul

scaun (perna si spatarul la unison);aceasta reglare

roteste scaunul in asa fel incat se modifica semni-

ficativ unghiul pernei scaunului fata de podea de la

cea mai de jos pozitie.Aceasta reglare poate misca

atat fata cat si spatele scaunului ptr. a schimba unghiul.

Inaltimea pernei scaunului - o reglare care misca pe verticala

perna scaunului independent de spatar mentinand unghiul

pernei relative neschimbat fata de sol;aceasta poate fi mono sau

bidirectionata,miscand intreaga perna a scaunului la unison

sau o combinatie de controale care folosite impreuna mentin

unghiul pernei relative neschimbat fata de sol.

Inclinarea pernei scaunului - o reglare care misca perna scaunului

independent de spatar in asa fel incat se modifica semnificativ

unghiul pernei fata de podea,de la cea mai de jos pozitie.

Suportul lombar - o reglare care face ca portiunea centrala

joasa a spatarului sa iasa in relief ptr. a furniza support ptr.

portiunea lombara a coloanei vertebrale a ocupantului.

Partea superioara a spatarului - o reglare care roteste doar

partea superioara a spatarului in jurul unui pivot din spatarul scaunului;

aceasta reglare va modifica unghiul portiunii superioare a scaunului

fata de portiunea inferioara.

Extensia pernei - o reglare care misca sau extinde o portiune

frontala a pernei,astfel ca lungimea totala a pernei poate fi marita.

Extensiile laterale ale pernei - o reglare care misca partile laterale

ale spatarului sau pernei astfel incat conturul scaunului poate fi

modificat

Inaltimea tetierei - o reglare care misca tetiera pe verticala.

Inclinarea tetierei - o reglare care misca tetiera pe orizontala.

APPENBIX B

Exemple de reglare a contactului capului

Pasul 1. Inregistrarea acceleratiei saniei.

Pasul 2. Indepartarea semnalului residual.

Pasul 3 Filtrarea acceleratiei saniei la CFC 60 ptr. determinarea schimbarii de timp si indexarea tuturor dtelor (inclusive timpul de contact al capului).

Pasul 4 Filtrarea datelor acceleratiei saniei la CFC 180,integrand ultimul timp in care a trecut acceleratia prin 0 la inceputul cursei pana la primul timp in care acceleratia trece prin 0 la sfarsitul cursei.

Pasul 5 Transformarea din g in m/s prin multiplicare cu 9,81.

Pasul 6 Gasirea timpului la care modificarea vitezei atinge 4m/s si rotunjirea valorii acestuia pana la primul numar intreg imediat superior exemplu de la 61,3ms la 62ms).

Pasul 7 Scadeti timpul inregistrat in pasul 6 din 70ms. Adaugati diferenta timpului indexat al contactului capului din pasul 3. Valoarea rezultata va fi timpul official de contact al capului(HCT) utilizata ptr. evaluare.