1. Sisteme si metode de organizare a reparatiilor

Reparatiile sunt efectuate in scopul mentinerii in stare de functionare a utilajelor prin care se inlatura defectiunile constatate in functionare si se realizeaza inlocuirea totala sau partiala a componentelor uzate care au o durata mai mica de functionare in comparatie cu altele.

Pentru a evita uzura excesiva si defectiunile materialului rulant si a preveni iesirea accidentala din functiune au fost elaborate sisteme de intretinere si reparare ale caror obiective sunt:

- cunoasterea datei calendaristice a scoaterii din functiune a utlajului pentru reparatii;

- stabilirea din timp a felului reparatiilor ce trebuie efectuate si a duratei de executie, in vederea pregatirii materialelor, utilajelor si a fortei de munca;

- determinarea mijloacelor financiare necesare pentru realizarea reparatiilor.

Pornind de la aceste cerinte au fost elaborate doua sisteme de intretinere si reparatii:

- sistemul de reparatii pe baza constatarilor facute de specialisti;

- sistemul de reparatii preventiv planificat.

Sistemul de intretinere si reparatii pe baza constatarilor consta in stabilirea datelor de oprire a locomotivelor si tranvaielor pentru intrarea in reparatii, precum si continutul acestora, in urma supravegherii atente a modului de functionare prsactic de exploatare de personalul specializat sau cel care deserveste locomotivrele-tranvaiele va stabili starea lor de functionalitate.

Dezavantajele sitemului:

- nu permite elaborarea unui plan de reparatii pe o perioada mai mare de timp;

- apar greutati in comandarea si confectionarea pieselor de schimb;

- efecte nefavorabile asupra calitatii reparatiilor si a costurilor acestora.

Sisteme de intretinere si reparatii preventiv planificate

Prin elaborarea acestor sisteme s-a urmarit asigurarea unui dublu carecter intregului ansamblu de intretinere si reparatii a utilajelor fabricate de societate:

- caracter profilactic;

- caracter planificat.

Caracterul profilactic rezulta din faptul ca acest sistem prevede adoptarea unor masuri de intretinere si control, care sa previna posibilitatea aparitiei unei uzuri premature datorita careia utilajul sa fie scos din functiune inainte de expirarea duratei normate de functionare.

Caracterul planificat este dat de faptul ca diferite lucrari de intretinere si reparatii se efectueaza la date calendaristice stabilita dinainte, cu motivarea corespunzatoare.

Aceste doua carecteristici ale sistemului preventiv planificat imprima sistemului o superioritate evidenta fata de sistemul pe baza constatarilor, influentand pozitiv asupra calitatii reparatiilor, a duratei de executie a acestora si a costului de exploatare.

Sistemul de intretinere si reparatii preventiv planificat este un ansamblu de masuri care:

- se efectueaza in mod periodic, la intervale de timp bine determinate;

- urmareste prevenirea uzurilor excessive si a aparitiei avariilor;

- urmareste mentinerea in stare de functionare a utilajelor o perioada cat mai mare.

Sistemul preventiv planificat se poate aplica cu ajutorul a doua metode:

- metoda standard;

- metoda dupa revizie.

Metoda standard consta in faptul ca utilajul intra in reparatii la intervale de timp dinainte stabilite, pentru fiecare din acestea in parte. Avantajul acestei metode este dat de urmatoarele elemente:

- permite efectuare reparatiilor pe baza unor documentatii bine intocmite;

- este usor de aplicat;

- are eficienta ridicata pentru inteprinderilor care au in dotare un numar mare de utilaje.

Dezavantaje:

- necesita un volum foarte mare de munca pentru intocmirea documentatiei necesare aplicarii acestei metode;

- ridica nejustificat costul reparatiilor.

Metoda dupa revizie consta in faptul ca volumul si continutul reparatiilor se determina in urma unor revizii tehnice. Pentru stabilirea felului reparatiilor ce vor fi executate se intocmeste mai intai ciclul de reparatii a fiecarei categorii de utilaje in parte.

Avantajul metodei consta in faptul ca permite constatarea gradului de uzura a utilajului, cu ocazia efectuarii reviziei tehnice, evitandu-se executarea reparatiilor la acele utilaje unde starea lor tehnica nu impune acest lucru.

Sistemul de reparatii preventiv-planificat contine urmatoarele categorii de interventii tehnice:

- intretinerea si supravegherea zilnica a utilajului;

- revizia tehnica (Rt);

- reparatia curenta de gradul I si II (Rc1 si Rc2);

- reparatie capitala.

Intretinerea si supravegherea zilnica se executa de catre muncitorii care lucreaza pe utilaje.

Revizia tehnica cuprinde operatii care se executa inaintea unei reparatii curente sau capitale. Prin efectuarea unei revizii tehnice se urmareste determinarea starii tehnice a utilajelor si stabilirea operatiilor care trebuiesc efectuate in cadrul operatiilor curente sau capitale.

Reparatia curenta este o lucrare care se executa in mod periodic in vederea inlaturarii uzurii fizice, prin inlocuirea unor piese componente sau subansamble uzate. Reparatiile curente pot fi:

- reparatii curente de gradul I, se efectueaza la un interval de 3000 ore de functionare respective de rulare;

- reparatii curente de gradul II, se efectueaza la un interval de 9000 ore.

Reparatia capitala este o lucrare de interventie tehnica dupa expirarea unui ciclu de functionare a utilajului, a carui marime este prevazuta in normativele de functionare ale acestuia. Reparatia capitala este cea mai complexa interventie tehnica, ea are un caracter general deoarece sunt supuse procesului de intretinere, verificare si reparare o gama foarte larga de piese si subansamble care intra in componenta utilajului.

In cadrul interventiilor tehnice cuprinse in sistemul preventiv planificat in cadrul inteprinderii se mai executa si alte tipuri de interventii tehnice, acestea sunt:

- reparatii accidentale;

- reparatii de renovare;

- reparatii de avarii.

Reparatiile accidentale se efectueaza la intervale de timp nedeterminate, fiind cauzate de scoaterile neprevazute din functiune a utilajelor datorita unor caderi accidentale.

Analiza: Tipologia riscurilor proprii afacerilor Document online: Planului de afaceri - obiectivele

Reparatiile de renovare se efectueaza la utilajele care au trecut prin mai multe reparatii capitale si au un grad avansat de uzura fizica. Cu ocazia acestor reparatii, se recomanda si efectuarea unor lucrari de modernizare a utilajelor.

Reparatiile de avarii se executa de fiecare data cand utilajele se defecteaza, fie ca urmare a unei proaste utilizari sau intretineri fie din cauza unor calamitati naturale: cutremure, incendii, inundatii etc.

2. Planificarea unui ciclu de reparatii

Planificarea unui ciclul de reparatii implica cunoasterea duratelor de functionare a utilajelor intre doua interventii de reparatii de acelasi fel si duratele de stationare a utolajelor in cazul fiecarui tip de interventie.

Se va stabili mai intai numarul de interventii de fiecare fel in cadrul unui ciclu de reparatii.

Durata ciclului de reparatii se stabileste cu formula :

d_RK

D_CR= +Σ N_i.Ts_i .K_cld     in care D_CR - durata ciclului de reparatii

Ns.ds Ns.ds - numarul si durata schim- 

burilor de lucru

Ts_i - timpul de stationare in interventia de tipul i

K_cld - coeficient de transformare a timpului de lucru in timp calendaristic, calculat astfel:

Timp calendaristic

K_cld=

Timp calendaristic - numar zile nelucratoare

Planificarea calendaristica se realizeaza cu formula:

d_Rt . n

T_i= (                         + Σ Ni_p. Ts_i ). K_cld

Ns.ds

Organizarea proceselor de transport intern

Procesele de transport intern sun procese suport ale proceselor de baza si auxiliare din cadrul unei intreprinderi.

Principalele obiective ce trebuiesc atinse de aceste procese, obiective ce stau si la baza organizarii acestor obiective, sunt :

1. Asigurarea in timp util cu materii prime, materiale, combustibili, subansamble, etc. verigilor de productie ce activeaza in sfera proceselor de baza si auxiliare, conform programelor de productie stabilite anterior ;
2. Organizarea de trasee de transport cit mai eficiente, pe distante cat mai scurte, fara incrucisari si intoarceri ;
3. Asigurarea integritatii cantitative si calitative a materialelor transportate.

Teoria si practica economica a conceptualizat doua tipuri de sisteme de organizare a transportului intern:

a)      sisteme pendulare de transport;

b)      sisteme inelare sau circulare de transport

La randul lor, aceste sisteme contin cate trei variante:

a 1) sisteme pendulare cu un singur sens;

a 2) sisteme pendulare cu dublu sens;

a 3) sisteme pendulare in evantai.

b 1) sisteme inelare cu flux aproximativ constant;

b 2) sisteme inelare cu flux crescator;

b 3) sisteme inelare cu flux descrescator.

Organizarea proceselor de transport intern implica urmatoarele etape de lucru:

1. Stabilirea configuratiei traseelor de transport intern, in functie de configuratia fluxurilor tehnologice si a amplasamentelor fizice ale verigilor de productie existente;
2. Stabilirea cantitatilor ce se vor transporta pe fiecare traseu de transport, in functie de planurile si programele de productie;
3. Stabilirea celor mai adecvate mijloace de transport ce se vor folosi precum si a necesarului de mijloace de transport de fiecare tip.

Referitor la ultima problema, necesarul de mijloace de transport de calculeaza astfel:

Q

N_MT =                  unde: Q este cantitatea ce se va transporta

q × k_i × N_C intr-o anumita perioada de timp,

q este capacitatea de transport a

mijlocului de transport,

k_i este coeficientul de utilizare a

capacitatii de transport,

N_c este numarul de curse ce le poate

efectua un mijloc de transport intr-o

anumita perioada de timp.

Td- timp disponibil de lucru tc - timp necesar efectuarii cursei ti - timp necesar pentru incarcare td - timp necesar pentru descarcare ta - timp de asteptare n - numar de puncte de oprire a   mijlocului de transport distanta tc = viteza

N_C =             Td pentru a1,

t_c + t_i + t_d + t_a

N_C =             Td pentru a2,

t_c + 2(t_i + t_d) + t_a

N_C =             Td pentru b1,

t_c + n(t_i + t_d) + t_a

N_C =             Td pentru b2,

t_c + (n-1) t_i + t_d + t_a

N_C =             Td pentru b

t_c + t_i + (n-1)t_d + t_a