Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate baniLucreaza pentru ceea ce vei deveni, nu pentru ceea ce vei aduna - Elbert Hubbard





Afaceri Agricultura Comunicare Constructii Contabilitate Contracte
Economie Finante Management Marketing Transporturi


Management


Qdidactic » bani & cariera » management
Notiunea de calitate



Notiunea de calitate


NOTIUNEA DE CALITATE

Cadrul conceptual al calitatii a evoluat pe parcursul dezvoltarii societatii. In antichitate, Aristotel si Cicero, filozofi de marca , prin preocuparile lor in domeniul filozofiei au scos in evidenta multitudinea de intrebuintari si intelesuri ale cuvantului calitate. Astfel, Aristotel constata ca sufletul nu poate intelege nimic fara ajutorul imaginilor, iar Cicero este cel care foloseste pentru prima data cuvantul calitate (qualis) in scrierile sale. In evul mediu, problema calitatii a reprezentat preocuparea breslelor si asociatiilor mestesugaresti, care au instituit reguli de etica pentru membrii acestora in privinta calitatii produselor.

Mestesugarii care realizau produse defecte, in functie de gravitatea acestora, primeau diverse sanctiuni, de la amenzi pana la excluderea lor din breasla sau asociatia din care faceau parte. Prin intermediul stampilelor si marcilor se garanta cumparatorului natura, soiul sau originea marfii. Regulamentele corporatiilor impuneau fiecarui meserias sa se angajeze sub juramant ca va practica in mod corect meseria, iar in cazul fabricarii de produse alimentare, se impunea angajamentul, de a nu introduce in ele componente pe care el insusi nu ar vrea sa le consume.

In Anglia, in secolul al XI-lea, prin legea breslelor, reprezentantilor regelui li se confera dreptul de a verifica si urmari calitatea produselor realizate in cadrul breslelor. Tot prin aceasta lege, calfele sunt obligate sa realizeze autocontrolul produselor fabricate, in timp ce maistrii sunt obligati sa supravegheze procesul de fabricatie, astfel ca acesta sa se desfasoare conform instructiunilor stabilite in prealabil. Treptat isi face aparitia societatea industriala, astfel incat adancirea specializarii duce la scaderea implicarii in procesul decizional si a motivarii personalului. Se introduce un sistem de salarizare bazat pe plata pieselor realizate in mod corespunzator. Apar, pentru prima data , controlorii tehnici de calitate, rolul lor fiind la inceput de a separa produsele corespunzatoare de cele defecte si de a le inregistra in vederea realizarii platii muncitorilor. Compania Ford, in anul 1909, introduce pentru prima data linia de asamblare, trecandu-se astfel la productia de masa. Accentul pus pe standardizarea componentelor automobilului a facut ca productia sa creasca la 10000 bucati in anul 1916, ceea ce a determinat si o scadere a pretului unitar al unui automobil de la 850$ la 350$.

J.M. Juran, in anul 1945, elaboreaza principiul clasificarii defectelor dupa gravitatea lor, cunoscut astazi sub denumirea de principiul Pareto, conform careia 80% din efecte sunt generate de 20% din cauze. Dupa cel de-al doilea razboi mondial, abordarea calitatii devine tot mai mult o functie manageriala, orientare care se reflecta si in programele de invatamant ale universitatilor, prin introducerea unei discipline noi intitulata controlul statistic al calitatii. Intreprinderile japoneze introduc, incepand cu anul 1964, pentru rezolvarea problemelor din intreprindere, cercurile calitatii, formate din 5-8 angajati instruiti in aplicarea celor sapte instrumente statistice, in scopul imbunatatirii activitatii la locul de munca. Specialistii apreciaza ca, multe din progresele inregistrate de industria japoneza in anii '70 s-au datorat cercurilor calitatii.



Japonia promoveaza conceptul de tinere sub control a calitatii la nivelul intregii companii iar profesorul Joji Aká de la University Tamagawa pune bazele metodei Quality Function Deployment (QFD), utilizata in domeniul planificarii calitatii, in scopul realizarii unor produse ale caror caracteristici de calitate sa corespunda nevoilor exprimate si implicite ale clientilor.

Metoda QFD s-a aplicat pentru prima data in anul 1972 la Santierele navale Kobe, din cadrul Companiei Mitsubishi Heavy Industries.

Notiunea de calitate, element fundamental al comportamentului uman, apare de la inceputul istoriei sale. Totusi conceptul de calitate a fost inclus in stiinta managementului doar de aproximativ doua decenii, cand in Europa s-a initiat activitatea de certificare, iar actiunile pentru calitate s-au concretizat la nivelul fiecarei organizatii prin obiective si structuri organizatorice.

Calitatea este un cuvant ce este utilizat tot mai mult atunci cand se face referire la performantele manageriale. Cu privire la calitate exista cateva scurte definitii dintre care cele mai importante sunt:

. calitatea implica furnizarea unui produs sau serviciu ce satisface atat


Volum

Coeficient

Costuri totale

Firma




Unitati




Loturi




Produse noi




Clienti noi




Cost total lunar













Analiza regresiei depinde in mare masura de calitatea datelor si a intregului proces de aplicare a modelului. Recomandam utilizatorilor regresiei:

intelegerea completa a metodologiei si a limitelor metodei;

definirea cu mare atentie a relatiilor ipotetice dintre costuri si determinantii lor;

garantarea preciziei datelor folosite.

Daca utilizatorii au grija de aceste trei lucruri atunci regresia poate fi o unealta foarte puternica in mana analistilor.


Metoda analizei contabile


Spre deosebire de metoda regresiei, metoda analizei contabile se bazeaza pe costurile trecute, asociate cu fiecare determinant de costuri. Deoarece trebuie separate costurile totale pe categorii corelate cu determinantii costurilor, metoda analizei contabile necesita mai multe date decat cea a regresiei.

In tabelul 1.2 este prezentata o impartire a costurilor totale pe categorii, pentru aceleasi intervale temporale folosite in analiza regresiei (a se vedea tabelul 1.1). Pentru a se obtine datele din tabelul 1.2 specialistul trebuie sa analizeze detaliat fiecare pozitie de cost si sa o incadreze in una dintre cele cinci categorii necesare metodei analizei contabile. Aceste categorii sunt: costuri la nivel de produs unitar, la nivel de lot, la nivel de categorie de produs, la nivel de client, la nivel de firma.

O modalitate de usurare a acestei defalcari o poate aduce o codificare a conturilor de costuri, astfel incat sa se realizeze o mapare rapida intre acestea si determinantii de costuri.

Informatiile cuprinse in tabelul 1.2 sunt urmatoarele: costurile totale lunare (coloana B), defalcarea costurilor pe determinanti (coloanele de la C la G) si volumul determinantilor (coloanele de la H la K).

Informatiile din coloanele C pana la G sunt noi; celelalte date au fost pregatite si pentru analiza regresiei multiple. Aceste precizari ne dau o idee despre cantitatea de date aditionale necesare pentru analiza contabila, comparativ cu analiza regresiei

Utilizarea metodei analizei contabile impreuna cu metoda regresiei aduce doua avantaje.

Primul avantaj consta in faptul ca ea permite factorilor decizionali sa faca o comparatie intre rezultatele obtinute din utilizarea metodei analizei contabile cu rezultatele obtinute in urma aplicarii metodei regresiei.

In mod normal ar trebui sa se inregistreze anumite diferente intre coeficientii determinantilor rezultati in urma aplicarii celor doua metode de estimare.

Daca coeficientii determinantilor de costuri sunt foarte diferiti analistul ar trebui sa afle sursa diferentelor.

Diferentele pot avea ca si cauza fie datele de intrare cu valori gresite fie o definire incorecta a modelului.

Al doilea avantaj consta in faptul ca o structura detailata a costurilor obtinuta in urma aplicarii metodei analizei contabile permite depistarea tendintelor evolutiei costurilor cat si a erorilor de inregistrare a lor.

De asemenea, ea ofera informatii utile cu privire la comportamentul costurilor.

Capacitatea analistului de a descifra comportamentul costurilor va creste in timp, pe masura experientei acumulate.


Tabelul 1.2. Structurarea datelor pentru analiza contabila












A

B

C

D

E

F

G

H

I

J

K







Ian

Feb

Mar

Apr

Mai

Iun

Iul

Aug

Sep

Oct

Noi

Dec

Ian

Feb

Mar

Apr

Costuri

Volumul Determinantilor

Cost total lunar

Unitati

Loturi

Produse noi

Clienti noi

Intrepr.

Unitati

Loturi

Produse noi

Clienti noi




































FIG. 1.2. INTERDEPENDENTA DINTRE NECESITATILE IMPLICITE,      

EXPRIMATE SI REALIZATE





Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright