Metode de selectie alor de investitii utilizate pentru stabilirea bugetului de investitii

Metode de selectie a proiectelor de investitii utilizate pentru stabilirea bugetului de investitii

Bugetul de investitii sau de capital (capital budget) al intreprinderii este un plan economico-financiar, un document specific, prin care se detaliaza cheltuielile preconizate a se efectua pentru achizitionarea, montarea si punerea in functiune a noi active fixe sau pentru modernizarea celor existente, precum si resursele mobilizabile pentru acoperirea acestor cheltuieli.

Stabilirea marimii bugetului de capital (capital budgeting) necesita derularea complexului proces de alocare a capitalului pentru investitii, care include analiza diverselor proiecte de investitii vizate si decizia de alegere a proiectelor ce vor fi incluse in bugetul de investitii din anul urmator sau din mai multi ani viitori, daca investitia selectionata urmeaza a se derula intr-o perioada de timp mai mare de un an. Acest proces are o importanta deosebita, pentru succesul sau esecul intreprinderii, intrucat deciziile privind nivelul valoric si structura bugetului de investitii influenteaza, in mod hotarator, viitorul acesteia, pozitia sa concurentiala si sociala in cadrul mediului economico-social ambiant.

Principalul obiectiv al procesului de alocare a capitalului pentru investitii este acela al adoptarii acelor decizii care asigura trendul spre maximizarea valorii de piata a capitalului adus de actionari in intreprindere. In acest scop, procesul de selectie a proiectelor de investitii si de stabilire a bugetelor de capital trebuie sa raspunda la urmatoarele intrebari:

Care dintre proiecte trebuie ales, daca acestea se exclud reciproc?

Care si cate proiecte independente si interdependente pot fi acceptate si incluse in buget?

Raspunsul la aceste intrebari se obtine pe baza calculelor efectuate prin utilizarea urmatoarele metode:

Metoda termenului de recuperare a investitiei (TR - sau paz-back period);

Metoda valorii actualizate nete (VAN sau NPV - de la "net present value");

Metoda ratei interne de rentabilitate a investitiei (RIR)

1. Termenul sau perioada de recuperare a investitiei

Termenul sau perioada de recuperare a investitiei (TR - paz - back period) se defineste prin numarul de ani si fractiuni ale unui an in care societatea comerciala isi recupereaza investitia initiala prin cash-flow-urile nete inregistrate.

Cea mai simpla modalitate de a calcula termenul (perioada) de recuperare a investitiei, este cea a insumarii algebrice a cash-flow-urilor nete a proiectului considerat, pana cand totalul devine pozitiv. Folosirea acestei tehnici de evaluare presupune compararea perioadelor de recuperare determinate prin calcul cu o perioada "prag" - stabilita anticipat. In cele mai multe cazuri, evaluarea proiectelor de investitii se realizeaza prin determinarea perioadei de recuperare actualizate ("discounded paz-back period"), a carei durata se stabileste astfel:

(2.1)

in care:

Io = investitia realizata initial;

CFa/an = cash-flow actualizat pe an;

t = 1 n = perioada de viata economica a obiectului de investitii;

k = costul capitalului

VRn = valoarea reziduala a obiectivului de investitii, obtinuta la finele anului, dupa dezafectarea acestuia.

Metoda termenului (perioadei) de recuperare asigura alegerea proiectelor de investitii in functie de rapiditatea recuperarii capitalului investit. Prin utilizarea sa se aleg variantele in care capitalul se recupereaza mai repede si se elimina proiectele care au o perioada mai mare de timp de recuperare a capitalului, pornind de la realitatea ca riscul nerecuperarii unei parti din capital creste o data cu cresterea duratei acestei perioade.

Prin aplicarea acestei metode, decidentii obtin informatii si asupra gradului de lichiditate al proiectelor de investitii luate in studiu, iar societatile comerciale aflate in dificultate datorita gradului lor scazut de lichiditate trebuie sa acorde prioritate acelor proiecte care recupereaza mai rapid capitalurile investite. Asemenea proiecte au, de obicei, si efecte favorabile pe termen scurt asupra profitului (castigului) pe actiune (EPS - "earning per share").

Metoda are inconvenientul ca nu ia in considerare cash-flow-urile ulterioare termenului de recuperare a capitalului investit. In acest sens, daca intre proiectele evaluate se afla si unele a caror maturizare in timp se realizeaza mai tarziu, atunci prin folosirea metodei termenului de recuperare a investitiei se pot selectiona unele proiecte mai putin profitabile. Ori, este posibil ca tocmai aceste proiecte, care nu ajung la castigurile maxime in primii ani de la implementare, sa aiba o importanta strategica pentru succesul pe termen lung al societatii comerciale.

Metoda valorii actualizate nete

Metoda valorii actualizate nete (VAN sau NPV - "net present value") a fost conceputa pe fondul recunoasterii faptului ca banii primiti (incasati) imediat sunt preferabili fata de cei ce urmeaza a fi primiti (incasati) in viitor. In acest context, s-au dezvoltat tehnicile de actualizare a cash-flow-urilor ("discounded cash-flow techniques" - DCFT) - care incorporeaza valoarea in timp a banilor.

Valoarea actualizata a fiecarui cash-flow se obtine prin luarea in considerare a ratei de actualizare egala cu costul capitalului pentru proiectul de investitii analizat (evaluat). Daca VAN obtinuta din calcule este pozitiva, atunci proiectul este acceptat, iar daca VAN este negativa, proiectul trebuie respins. In cazul proiectelor de investitii care se exclud reciproc, trebuie retinut acela care are o VAN mai mare.

Ecuatia prin care se determina VAN este urmatoarea:

(2.2)

in care:

CFo = Io = cash-flow-ul aferent investirii capitalului sau cheltuielilor initiale de investitii;

CFt = cash-flow-urile pozitive ale perioadei de viata economica

VRn= obtenabila in ultimul an, la sfarsitul duratei de functionare a activului fix).

Vo = valoarea actuala a cash-flow-urilor viitoare (CFt) si a valorii reziduale (VRn);

t = 1, 2, 3, . , n = anii duratei (vietii) economice a investitiei.

In legatura cu "reactia" preturilor pe piata ale actiunilor societatii comerciale, la anunturile de implicare a acesteia in anumite proiecte de investitii, se poate considera ca valoarea unei societati comerciale este formata din urmatoarele doua parti:

valoarea activelor detinute de societatea comerciala;

si valoarea "oportunitatilor de crestere" ale societatii comerciale sau a proiectelor sale de investitii cu VAN pozitiva.

In acest context, analistii de titluri financiare si investitorii analizeaza societatile comerciale pe baza unei serii de active aducatoare de castig, la care se adauga o serie de "oportunitati de crestere" - care se vor materializa daca si numai daca societatea comerciala poate genera proiecte de investitii cu o valoare actualizata neta pozitiva in cadrul proceselor de fundamentare si de stabilire a bugetelor de capital.

In final, este de retinut ca metoda VAN nu ofera decidentilor nici o informatie in legatura cu ordinea acceptarii pentru finantare a diverselor proiecte de investitii analizate, ci raspunde doar la intrebarea daca proiectele sunt admisibile sau nu, adica daca rentabilitatea acestora este mai mare, mai mica sau egala cu costul finantarii.

Metoda ratei interne de de rentabilitate

Metoda ratei interne de de rentabilitate (RIR sau IRR - "internal rate of return") reprezinta o transpunere a metodei VAN in termeni de rate ale rentabilitatilor specifice fiecaruia dintre proiectele de investitii evaluate.

Pentru dimensionarea ratei interne de rentabilitate a fiecarui proiect de investitii, se porneste de la ipoteza ca cash-flow-urile viitoare generate de valorificarea investitiei pot fi reinvestite in conditiile mentinerii constante a acestei rate de rentabilitate. In acest sens, suma tuturor cash-flow-urilor este egala cu zero sau, ceea ce este acelasi lucru, suma cash-flow-urilor de intrare (pozitive)este egala cu marimea cash-flow-urilor de iesire (negative), aferente cheltuielilor de investitii (I0), corespunzator relatiilor:

In ecuatiile de mai sus se cunosc marimile cash-flow-urilor (fluxurilor de trezorerie), iar necunoscuta este rata interna de rentabilitate (RIR) - care se determina prin rezolvarea respectivelor ecuatii de gradul n.

Asa cum se poate observa, ecuatiile de mai sus nu sunt altceva decat deja cunoscutele ecuatii ce ferlectau VAN si - care se rezolva pentru acea rata de actualizare la care VAN este egala cu zero.

Rezolvarea ecuatiilor de mai sus se realizeaza prin incercari succesive - luand in considerare diferite valori pentru RIR, pana cand VAN ajunge sa fie egala cu zero, sau cu ajutorul calculatorului - in a carui memorie a fost introdusa functia RIR.

Primul procedeu este extrem de laborios si greoi, in timp ce al doilea procedeu este deosebit de rapid si de usor.

Intrebari de autoevaluare

Care este diferența intre investițiile interne și cele externe? Exemplificați

Cum a-ti putea clasifica investițile din punct de vedere al interdependenței lor

Cum a-ti putea clasifica investițțile din punct de vedere al numarului de fluxuri de intrare și de ieșire

Care sunt etapele care trebuiesc parcurse pentru evaluarea unui proiect de investiții

Care sunt avantajele și dezavantajele fiecareia dintre metodele de selecție a investițiilor prezentate și care sunt restricțiile de utilizare ale acestora?

Studii de caz rezolvate

Managerii intreprinderii la care lucrati doresc imbunatatirea productivitatii muncii prin achizitionarea unei noi linii tehnologice. Exista doua alternative de a realiza aceasta investitie, ale caror fluxuri de intrare si iesire sunt sintetizate mai jos:

Anul	Cash-flow-uri[1]
	Varianta A	Varianta B
Proiect: Analiza productiei exrcitiului Proiect: CALIVITA INTENATIONAL - obiectivele firmei Calivita International
Total cash-flow-uri
Total cash-flow-uri nete

Daca luati in calcul criteriul termenului de recuperare si a termenului de recuperare actualizat, care dintre variante ati propune-o?

Factorii de actualizare folositi pentru termenul de recuperare actualizat sunt:

Rezolvare:

. Determinam cash-flow-urile nete cumulate pentru cele 2 variante, in scopul determinarii termenului de recuperare a investitiilor:

In cazul variantei A, recuperarea integrala va avea loc dupa 2 ani si 61 de zile de la data efectuarii investitiei, dupa cum rezulta din calculul de mai jos.

Cash-flow zilnic aferent anului 3 =

Cei 230.000 lei ce raman nerecuperati la sfarsitul anului 2 vor fi recuperati in zile

In cazul variantei B, recuperarea integrala va avea loc dupa 1 an si 219 zile astfel:

Cash-flow zilnic aferent anului 2 =

Cei 805.000 lei ce raman nerecuperati la finele anului 1 se vor recupera in: zile

In concluzie, se poate observa ca timpul de recuperare al investitiei in cazul variantei B este mai redus decat pentru varianta A (1 an si 219 zile fata de 2 ani si 61 de zile), fapt ce ne va determina sa alegem varianta B.

Determinam cash-flow-urile actualizate anuale si cumulate pentru cele doua variante pentru a putea calcula perioada de recuperare actualizata:

In varianta A recuperarea investitiei se realizeaza dupa 3 ani si 132 zile, dupa cum rezulta din calculele urmatoare:

Cash-flow mediu zilnic aferent anului 4 =

Numarul de zile in care se va recupera valoarea ramasa de recuperat la finele anului 3 = zile

In varianta B recuperarea investitiei se realizeaza dupa 2 ani si 257   zile, potrivit urmatoarelor calcule:

Cash-flow mediu zilnic aferent anului 3 =

Numarul de zile in care se va recupera valoarea ramasa de recuperat la finele anului 2 = zile

Deci, va fi aleasa varianta B, pentru care se recupereaza valoarea mult mai repede.

Societatea comerciala pe care o conduceti dispune de 2.500.000 lei resurse, pe care doreste sa le investeasca. Aceasta are la dispozitie urmatoarele alternative investitionale:

Costul capitalului este de 14%. Ce ati recomanda Consiliului de Administratie, daca aveti in vedere criteriul VAN?

Rezolvare:

Pentru a putea oferi un raspuns la aceasta intrebare, este necesar calculul VAN pentru fiecare dintre cele trei proiecte propuse:

Se poate observa foarte usor ca, daca cei 2.500.000 lei vor fi investiti in proiectul A, se va obtine o valoare actualizata neta in suma de 575.759,44 lei, iar investirea in proiectele B si C ar aduce: 664.161,01 + 748.980,47 =1.413.141,4 lei.

Deci, recomandarea pe care am face-o ar fi ca investitia sa se concretizeze in proiectele B si C (nu se pot compara proiectele A, B și C in mod individual deoarece ele au valori diferite si in plus suma care se dorește a fi investita este de 2.500.000 lei).

In calitate de proaspat angajat al societatii comerciale Fidex SRL, aveti de realizat analiza a doua proiecte investitionale pe care societatea comerciala intentioneaza sa le realizeze. Seful dumneavoastra direct v-a informat ca managerii societatii comerciale apreciaza metoda RIR in alegerea proiectelor investitionale. Care va fi propunerea dumneavoastra?

Proiectul A:

q      cost: 150.000 lei;

q      cash-flow-uri constante, in valoare de 40.000 lei, timp de 5 ani;

q      valoare reziduala 0

Proiectul B

q      cost: 250.000 lei;

q      cash-flow-uri constante, in valoare de 60.000 lei, timp de 7 ani;

q      valoare reziduala 0

Rezolvare:

1. Determinam RIR pentru proiectul A:

Incercam RIR = 10%

propozitie falsa

Se poate observa ca RIR se afla undeva in apropierea valorii de 10% ,dar ca are o valoare putin mai mare.

Incercam RIR = 10,5%

36.199,09 + 32.759,36 + 29.646,48 + 26.829,39 + 24.279,99 =150.000

propozitie falsa

Se poate observa ca RIR se situeaza in intervalul 10%-10,5% mai aproape de 10,5% deoarece diferenta dintre 149.714,31 si 150.000 este mai redusa decat cea dintre 151.631,47 si 150.000

Incercam RIR = 10,4 %

36.231,88 + 32.818,73 + 29.727,11 + 26.926,73 + 24.390,16 = 150.000

propozitie falsa

Se poate observa, studiind valorile obtinute, ca RIR este intre 10,4% si 10,5%, mai aproape de 10,4%

Incercam RIR = 10,425%

36.223,68 + 32.803,87 + 29.706,93 + 26.902,36 + 24.362,56 =150.000

Desi egalitatea nu este exacta, datorita rotunjirilor pe care le-am efectuat putem afirma ca rata de rentabilitate interna a proiectului B este 10,425%

2. Determinam RIR pentru proiectul B:

          Incercam RIR = 15%

52.173,91 + 45.368,52 + 39.450,97 + 34.305,19 + 29.830,6 + 25.939,65 + 22.556,22 = 250.000

249.625,06 = 250.000 propozitie falsa

Incercam RIR = 14,95%

52.196,6 + 45.408,09 + 39.502,47 + 34.364,92 + 29.895,54 + 26.007,42 + 22.624,99 = 250.000

In concluzie, RIR pentru proiectul B este 14,95%.

Comparand ratele de rentabilitate aferente celor doua proiecte concluzia care se trage este ca proiectul B va fi propus deoarece rata sa de rentabilitate este superioara proiectului A.

Studii de caz propuse

Managerii intreprinderii la care lucrati doresc imbunatatirea productivitatii muncii prin achizitionarea unei noi linii tehnologice. Exista doua alternative de a realiza aceasta investitie, ale caror fluxuri de intrare si iesire sunt sintetizate mai jos:

Daca luati in calcul criteriul termenului de recuperare si a termenului de recuperare actualizat, care dintre variante ati propune-o?

Factorii de actualizare folositi pentru termenul de recuperare actualizat sunt:

2. Societatea comerciala pe care o conduceti dispune de 3.500.000 lei resurse, pe care doreste sa le investeasca. Aceasta are la dispozitie urmatoarele alternative investitionale:

Costul capitalului este de 12%. Ce ati recomanda Consiliului de Administratie, daca aveti in vedere criteriul VAN?