Mass-media si piata duala a
produselor
Pe
piata romaneasca si nu numai intra in competitie bunuri distribuite in moduri
foarte variate.Astfel,unele produse mass-media apar ca bunuri personale,care se
cumpara la un anumit prêt:ziare,reviste,canale TV platite,discuri,casete;altele
circula ca servicii publice,pe care statul le ofera in conditii de
subventionare si de distribuire in conditii avantajoase:costul abonamentului de
radio si televiziune este foarte mic sau dispare din campul de perceptie al
consumatorului,fiind integrat in valoarea unor impozite.Pe langa acestea,alte
produse mass-media sunt distribuite ca bunuri generatoare de profit,pentru care
insa publicul nu plateste nimic(programele audiovizuale ale posturilor
comerciale,informatiile de pe internet etc.)
Prin
asumarea unui sistem de finantare dubla(venituri de la comparator plus venituri
de la distribuitorii de anunturi si reclame),mass-media a ajuns sa
functioneze ca o piata duala:acest concept se refera la situatiile in
care "un produs participa la doua piete separate,iar comportamentul lui pe o
piata afecteaza comportamentul pe cealalta piata".Produsele mass-media
evolueaza:pe o piata a bunurilor culturale de consum(ca purtatoare ale unor mesaje cu continut informative,ideatic sau de divertisment) sau
pe o a doua piata,aceea a anunturilor si reclamei,unde atrag firmele si
persoanele interesate sa difuzeze respectivele mesaje prin calitatile formale
ale acelor media(calitatea hartiei,linia grafica,estetica vizuala sau Sonora)
si prin resursele institutiei de presa (distributie,facilitate financiare,grad
de audienta,prestigiu,etc).
Pe
prima piata ("piata presei"),bunurile
mass-media raspund nevoilor de informare si divertisment ale publicului;ele
sunt oferite spre consum unor audiente diversificate,care investesc atat bani
cat si timp.
Pe noua piata in care a intrat ("piata publicitatii"),produsul
mass-media raspunde nevoii unor personae sau institutii de a face ca mesajele
lor sa atinga un numar cat mai mare de potentiali cumparatori;in aceasta
situatie bunurile mass-media,sunt vandute sau inchiriate ca support pentru
mesaje de alta natura decat cele produse de jurnalisti.
Un exemplu interesant al eficacitatii finantarii
din publicitate este presa gratuita de
informare (PGI),aici
putem aminti de ziare precum Ring sau Compact care dupa un an de existenta au
ajuns la 150.00 de tiraje pe zi.
In opinia mea modelul adoptat este foarte
interesant deoarece aceste publicatii isi atrag un public numeros si totodata
firme care doresc sa isi faca publicitate,in urma
careia apare si profitul,care este unul dintre criteriile cele mai importante
de a rezista printre celelalte produse
aparute pe piata.
