Management
Managementul clasei de elevi si educational - GRILADE ANUL
TRECUT Managementul educational poate fi analizat: a) la nivel macrostructural (la nivelul sistemului de invatamant) b) la nivel intermediar ( nivelul institutiei scolare); c) la nivel microstructural (nivelul clasei de elevi, profesorul) 2. Managementul
educational poate fi analizat din punct de vedere: Acesta poate finaliza in sens actional, operational, tactic, procesual, teoretic, global, general, strategic, stiintific. 3. Managementul educational este arta de
a lucra cu: Managementul educational este din acest punct de vedere, arta de a lucra cu idei(obiectivele educationale, programele analitice, strategiile didactice), relatii(structura organizatorica, legaturi intre elemente si actiuni, sarcini, echilibrul autoritate/libertate, centralizare/descentralizare), oameni(formare, motivare, delegare de autoritate, stimulare, evaluare), resurse(precizare, diversificare, preocupare, adaptare, integrare).
4. Principalele
caracteristici ale managementului educational sunt: 1. 3. Caracteristicile specifice ale managementului educaŃional caracterul complex al actiunilor ce asigura functionarea optima a sistemului educational (planificare, decizie, coordonre, control, strategii si metodologii educationale) caracterul participativ (implicarea activa a elevilor, profesorilor, parintilor) structurarea problematicii educationale dupa particularitatile colectivitatii realizarea la nivel macropedagogic (managementul sistemului de invatamant), intermediar (managementul instituŃiilor scolare) si la nivel micropedagogic (managementul clasei de elevi) precizeaza reguli, conditii si principii specifice care orienteaza elaborarea programelor manageriale educationale este dinamic (prezinta deschidere spre alte domenii) este sistemic si integrativ este prospectiv (anticipeaza pe baza tendinŃelor de evoluŃie a sistemului) este indicativ-instrumental (arata cum trebuie realizate obiectivele si aplicate metodologiile) este multifunctional- sinteza 5. Relatia
management educational -politologie este benefica indeosebi pentru faptul ca procesul
deciziei politice ofera managementului o schema de actiune care Relatia management educational-politologie. Managementul educational la nivelul politologiei este evidentiat prin capacitatea sa de a reflecta simultan stiinta si arta conducerii. Procesul puterii politice ofera managementului educational o scgema de actiune eficienta: -identificarea problemei, -pregatirea solutiei optime, -aplicarea solutiei la scara sociala, -evaluarea rezultatelor, -evaluarea operationala ce determina o noua decizie.
6. Functiile
specifice managementului educational sunt: Prima functie a managementului educational este cea de planificare si organizare a sistemului de invatamant Cea de a doua functie specifica managementului educational este aceea de orientare metodologica a procesului de invatamant care presupune atat actiuni de formare, de evaluare, cat si de comunicareCea de a treia functie este cea de reglare si autoreglare a sistemului de invatament si a procesului de invatamant si implica activitati de perfectionare a cadrelor didactice"
7. Principalele
paradigme care orienteaza de studiu al managementului educational Raspuns: a. 1+5 Principalele paradigme care orienteaza domeniul de studiu al managementului clasei sunt: - paradigma normativa; - paradigma interpretativa. - sinteza 8. Managementul
clasei de elevi studiaza principalele perspective de abordare ale clasei de
elevi adica: 3. 2. Perspective de abordare a clasei de elevi In literatura de specialitate s-au evidentiat doua perspective diferite- dar, aflate intr-o stransa legatura- de abordare a clasei ca grup social specific: - pespectiva psihosociala; - perspectiva didactica. - sinteza 9. Principalele
structuri dimensionale ale clasei de elevi studiate de managementul Analiza managementului clasei de elevi este cu atat mai completa cu cat se iau in considerare si principalele sale dimensiuni. Avem in vedere: - dimensiunea ergonomica; dimensiunea psihologica; dimensiunea sociala; dimensiunea normativa; dimensiunea operationala; dimensiunea inovatoare. - sinteza Managementul clasei are o structura dimensionala ce cuprinde: dimensiunea ergonomica, dimensiunea psihologica, dimensiunea sociala, dimensiunea normativa, dimensiunea operationala si dimensiunea inovatoare.
10. Principalele
instrumente de evaluare la nivelul clasei de elevi promovate de Paradigmele metodologice - exemple de instrumente de evaluare la nivelul clasei de elevi pot fi: - LEI (Inventarul Mediului de Invatare); - CES (Scala Mediului Scolar); - ICEQ (Chestionarul Mediului Scolar Individualizat); - MCI (Inventarul Clasei Mele ) care este o simplificare a LEI pentru copiii de 8-12 ani. - sinteza 11. Caracteristicile
grupului scolar sunt: Caracteristicile grupului scolar sunt: - coeziunea (reflecta convergenta dintre membrii sai); - dinamica (evidentiaza totalitatea transformarilor care au loc in interiorul sau); - sintalitatea colectivului (evidentiaza totalitatea trasaturilor ce caracterizeaza un colectiv concret privit ca intreg prin care se deosebeste de celelalte colective) 12. Clasa de
elevi poseda caracteristicile grupului primar adica: Clasa de elevi poseda caracteristicile grupului primar si anume: - cuprinde interactiuni "fata in fata"; - poseda structuri care ii confera stabilitate; - tinde sa atinga anumite scopuri; - membrii clasei se percep pe ei insisi ca facand parte din grup 13. Procesele
de grup care au loc in grupul scolar sunt: Procesele de grup ce au loc in interiorul acestuia: - procesul de realizare a sarcinii (sarcina comuna este cea de invatare si este précis formulata de catre profesor si elevi); - procesul de comunicare (se desfasoara in stransa legatura cu procesul de realizare a sarcinii); - procesul afectiv- axiologic (atractia dintre membrii clasei constituie o conditie fundamentala a performantelor scolare inalte); - procesul de influenta (asigura uniformitatea comportamentelor membrilor clasei). 14. Relatiile
interpersonale din clasa de elevi pot fi: Personalitatea elevului se contureaza si se manifesta in interdependenta cu viata grupului din care face parte. In viata grupului scolar se manifesta urmatoarele tipuri de relatii: - relatii de intercunoastere; - relatii de intercomunicare; - relatii socio-afective preferentiale - relatii de influentare. 15. Grupul de
elevi a fost analizat in literatura de specialitate indeosebi din urmatoarele perspective: 3. 2. Perspective de abordare a clasei de elevi In literatura de specialitate s-au evidentiat doua perspective diferite- dar, aflate intr-o stransa legatura- de abordare a clasei ca grup social specific: - pespectiva psihosociala; - perspectiva didactica. - sinteza 16. Perspectiva
psihosociala de analiza a grupului scolar considera ca la nivelul clasei de
elevi actioneaza doua tipuri de forte cu rol reglator: Raspuns: b. 1+3 a) perspectiva psihosociala- . . . la nivelul clasei de elevi, considerata ca un grup social cu o dinamica relationala accentuata sunt analizate doua tipuri de forŃe cu rol orientativ si reglator: - influenta personala a profesorului, atat ca lider, cat si ca factor exterior; - influenta de grup, cu rol important in stabilirea normelor grupului, a modelelor de comportament grupal 17. Perspectiva
didactica de analiza a grupului scolar urmareste: b) perspectiva didactica - evidentierea proceselor formative ce au loc in interiorul clasei de elevi subordonate scopului fundamental, predarea, invatarea unor seturi de informatii, atitudini si comportamente si care este supus in mod constant influentelor educative exercitate de scoala; - evidentierea aspectului institutionalizat al clasei, asigurat prin fundamentarea activitatii de asimilare a cunostintelor pe planurile de invatamant, programe si norme elaborate de instantele specializate. - sinteza 18. Principalii
factori care determina calitatea managementului la nivelul clasei de Literatura de specialitate apreciaza faptul ca principalii factori care determina calitatea managementului la nivelul clasei de elevi sunt: - recrutarea si selectia cadrelor didactice; formarea cadrelor didactice; deontologia didactica; structura familiala a colectivului de elevi. - sinteza 19. Activitatile
prealabile selectiei cadrelor didactice sunt: Activitatile prealabile selectiei vizeaza: - definirea generala a postului didactic; - intocmirea listei operatiilor didactice de indeplinit (atributiile, respectiv fisa procedurala a postului) - stabilirea conditiilor psihice sau materiale legate de indeplinirea sarcinilor didactice - stabilirea calificarilor cerute (a caracteristicilor psihologice, pedagogice si psihosociale pe care trebuie sa le posede un candidat pe postul didactic respectiv) 20. Caracteristicile legate de postul didactic solicitat de catre
cadrul didactic sunt de natura: - stabilirea calificarilor cerute (a caracteristicilor psihologice, pedagogice si psihosociale pe care trebuie sa le posede un candidat pe postul didactic respectiv) 21. Selectia cadrului didactic parcurge urmatoarele etape mai
importante: - cercetarea candidatului; administrarea unui chestionar de angajare; interviului preliminar; examene psihologice; verificarea referintelor candidatului; vizita medicala; intrevederea de angajare; decizia finala - angajare/respingere. 22. Formarea cadrelor didactice este
analizata prin prisma etapelor obligatorii: Formarea cadrelor didactice trebuie privita prin prisma celor doua etape (faze) absolute obligatorii: - formarea initiala si formarea continua. 23. Cele trei niveluri de eficienta ale formarii cadrelor didactice
sunt: Literatura de specialitate supune analizei cele trei niveluri de eficienta ale formarii cadrelor didactice: - actiunea de formare (initiala) ca INPUT; - eficienta pedagogica - nivelul I; - modificarea de comportament- nivelul II; - variatia de randament- nivelul III; - OUTPUT = performanta si ameliorare cantitativa si calitativa a activitatii. 24. Analiza eficientei formarii cadrelor didactice are ca input: 25. Analiza eficientei formarii cadrelor didactice are ca output: 26. In cadrul controverselor pedagogice privind rolul disciplinei
scolare s-au opus doua opinii diferite: Rolul conducator asumat de educator in impunerea si urmarirea respectarii regulilor asociat cu gradul de libertate acordat elevului au constituit nucleul controverselor pedagogice in interpretarea disciplinei scolare , in general, s-au confruntat doua opinii opuse: permisivismul si autoritarismul: 27. Dimensiunea ergonomica a managementului clasei de elevi
vizeaza: 5. 1. Dimensiunea ergonomica vizeaza: a) dispunerea mobilierului in clasa: b) vizibilitatea, reprezinta o substructura dimensionala a managementului clasei de elevi, dependenta de ergonomia acesteia. c) amenajarea salii de clasa 28. Sintalitatea clasei de elevi este o caracteristica care
vizeaza: 5. 3. Dimensiunea sociala vizeaza caracteristicile grupului clasa comparativ cu cele ale grupului social in general. Pentru aceste caracteristici un loc aparte il ocupa sintalitatea grupului si problematica liderilor 29. Cele mai utilizate strategii de interventie ale cadrului
didactic in situatiile de criza sunt:
5. 5. Dimensiunea operationala vizeaza diferitele proceduri si strategii ale cadrului didactic atunci cand situaŃia grupului-clasa necesita acest fapt. Pentru cele mai reprezentative strategii de interventie amintim: - strategia de dominare; - negocierea; - fraternizarea; - strategia bazata pe ritual si rutina; - terapia ocupaŃionala; - strategia de susŃinere morala. 30. Normele explicite, clar exprimate avand rolul de a reglementa
activitatea desfasurata in clasa de elevi pot fi: Clasa de elevi in procesul de autoconstructie isi elaboreaza anumite credinte, reguli norme proprii. Acestea prin repetitie, acceptare si asumare de catre membrii sai formeaza normativitatea clasei de elevi. E. Paun, 1999 arata ca normele sunt ansambluri de reguli care regleaza desfasurarea activitatii. Acelasi autor arata ca normele in clasa de elevi pot fi: a. norme explicite care au fost divizate la randul lor in: norme constitutive activitatii(normativitatea didactica) si norme institutionale specifice institutiei scolare. b. norme implicite, care repretinta ansamblul de reguli generate de viata in comun a grupului si care se refera la :-interiorizarea normelor explicite, -importul de norme de la alte grupuri, -interactiunile din viata grupului.
31. Stadiile influentei sociale pot fi puse in evidenta si in
activitatea clasei de elevi si anume: 32. Principalele tipuri de relatii de interactiune educationala
existente in clasa de elevi sunt: Interactiunea educationala este un aspect, o forma din multitudinea si varietatea relatiilor interpersonale in clasa de elevi. in ceea ce priveste o posibila clasificare a relatiilor interpersonale in clasa de elevi, criteriul utilizat il reprezinta nevoile si trebuintele psihologice resimtite de elevi atunci cand se raporteaza unii la altii. Prin exploatarea acestui criteriu rezulta urmatoarele tipuri de relatii interpersonale in clasa de elevi: relatii de intercunoastere; relatii de intercomunicare; relatii socio-afective (afectiv-simpatetice) relatii de influentare
33. Influenta personala a profesorului in clasa de elevi este
determinata de: nfluenta personala a profesorului este determinata de 4 factori: - relatia afectiva stabilita intre profesor si elevi; - perceptia elevului asupra profesorului; - folosirea in exces a influentei de catre profesor; - gradul de individualizare a strategiilor de interventie ale cadrului didactic. 34. Factorii care influenteaza atractia interpersonala in clasa de
elevi sunt: 6. 4. Atractia interpersonala in clasa de elevi Factorii care influenteaza atractia interpersonala sunt: proximitatea, similaritatea si complementaritatea. a) proximitatea este reprezentata de preferinta pentru persoanele (colegii) care-si desfasoara activitatea in aproprierea noastra. b) similaritatea presupune alegerea persoanelor care ne aseamana foarte mult in plan aptitudinal, valoric si motivational. c) Complementaritatea corespunde in plan psihologic, cu identificarea tipurilor de diade ce ii pot face pe parteneri sa rezolve elemente de personalitate reciproc necesare (ex. diadele)- sinteza 35. Stilul managerial al cadrului didactic este analizat din perspectiva
dimensiunilor sale si anume: privind stilul managerial al cadrului didactic, literatura de specialitate analizeaza cele trei dimensiuni caracteristice ale acestuia: - omogene si structurate: cunostinte, credinte, convingeri, stari afective. - nivelul strategic: proiectarea si planificarea; - nivelul instrumental, care este dependent de situatie si presupune adaptarea la exigentele si variabilele situatiei. - sinteza 36. Paraverbalul este o modalitate de comunicare interpersonala
utilizata in activitatea didactica si vizeaza: un loc aparte il ocupa paraverbalul (modul concret al vorbirii noastre): volumul vocal, ritmul vorbirii, tonalitatea, articularea cuvintelor. - sinteza 37. Rolurile manageriale de baza ale cadrului didactic sunt: Sunt supuse analizei rolurile manageriale de baza ale cadrului didactic. Acestea vizeaza: a) planificarea b) organizarea c) controlul si indrumarea d) evaluarea e) consilierea f) decizia educationala 38. Etapele actului decizional sunt: Etapele actului decizional sunt: a) pregatirea deciziei: b) adoptarea deciziei si masurilor de aplicare. c) aplicarea deciziei si urmarirea indeplinirii, 39. Principalele faze ale consilierii sunt: Consilierea / medierea reprezinta relatii speciale, dezvoltate intre cadrul didactic si persoana ( elevul) in nevoie, cu scopul declarat de a-l ajuta. Principalele faze ale consilierii, care respecta exigentele psiho-pedagogice, sunt: clasificarea - faza primara in care cadrul didactic intra in contact cu elevul ( e abordat de acesta sau profesorul provoaca procesul de consiliere). In aceasta faza se va urmari initierea unei relatii de incredere, confidentialitatea, ascultarea activa, alegerea limbajului de comunicare folosit. Formularea- prevede un mod de gandire asupra situatiei. Cadrul didactic trebuie sa inteleaga situatia elevului, analizand-o cu detasare, incercand pe cat posibil sa nu se implice emotional cu scopul diagnosticarii corecte a situatiei. Interventia - in care cadrul didactic incepe procesul de consiliere/ mediere a conflictului; Incheierea- faza finala a consilierii/ medierii in criza, cand cadrul didactic si elevul pot constata finalizarea si reluarea relatiilor normale professor- elev sau elev-elev. IUCU B. Romita, Managementul clasei de elevi la pag. 146. 40. Evaluarea la nivelul managementului clasei de elevi cuprinde
urmatoarele Principalele componente (etape) ale evaluarii manageriale sunt: - obtinerea informatilor; - prelucrarea statistica a acestora; - elaborarea aprecierilor (in vederea optimizarii proceselor interacŃionale din clasa de elevi)- sinteza 41. Pregatirea deciziei la nivelul managementului clasei de elevi
cuprinde urmatoarele componente: a) pregatirea deciziei: - identificarea problemelor; - obtinerea informatiilor; - selectionarea, organizarea si prelucrarea informatiilor; - elaborarea variantelor de activitate si a proiectelor de masuri. - sinteza 42. Aplicarea deciziei la nivelul managementului clasei de elevi
cuprinde urmatoarele componente: c) aplicarea deciziei si urmarirea indeplinirii, aceasta vizeaza: - comunicarea deciziei; - explicarea si motivarea pentru elevi a deciziei; - organizarea acŃiunii practice; - controlul indeplinirii deciziei; - reglarea optimala a acŃiunii; - deciziile de corectare a acŃiunii; - evaluarea rezultatelor obŃinute. - sinteza 43. Consecintele negative ale unui management defectuos al clasei
de elevi sunt; Consecintele negative ale unui management defectuos al clasei de elevi: Oboseala, Supra incarcarea, Lipsa de motivare a clasei, DEPRECIEREA CLIMATULUI EDUCATIONAL, ALTERAREA CLIMATULUI EDUCATIONAL-ABANDONUL SCOLAR, MINCIUNA, AGRESIVITATEA - sinteza 44. Instalarea starii de oboseala la elevi apare atunci cand: - sunt activitati si sarcini monotone, repetitive; - perspectivele elevilor pentru activitaŃi este limitat, etc. - sinteza 45. Climatul educational este un indicator al "sanatatii"clasei de
elevi si indica: Climatul educational este un indicator al "sanatatii" unui grup educational ( indica: atmosfera , moralul, starea afectiva a clasei), este produsul unor raporturi interpersonale la diverse niveluri . - sinteza 46. Climatul educational inchis este caracterizat prin: 1. grad inalt de neangajare; Principalele tipuri de climat educational: - climat inchis, caracterizat printr-un mod de neangajare, nepasare a elevilor, rutina, distantare, de depersonalizare; - climat deschis; rezultat al unui management adecvat, care determina un comportament deschis al elevilor, fara teama si inhibitie, care ii stimuleaza sa participe la activitatea comuna. - sinteza 47. Climatul educational deschis se caracterizeaza prin: 48. Elementele prin care se poate decodifica minciuna in
manifestarile elevilor sunt: Unele elemente de decodificare a minciunii sunt: - durata manifestarilor non-verbale; - miscarile spontane; - nuantele si intensitatile mesajelor verbale. - sinteza 49. Agresivitatea este: AGRESIVITATEA agresivitatea nu este un sentiment, ci o forma de comportament; ea implica o forma de intentionalitate;- sinteza 50. Paradigmele explicative ale agresivitatii elevilor sunt: Analiza agresivitatii din perspectiva paradigmelor sale explicative are urmatoarea structura: a) paradigma biologica sustine instinctul agresiv al omului care s-ar afla la originea razboaielor; b) paradigma frustrare-agresivitate, sustine ca, in general, cel frustrat dezvolta un comportament agresiv; c) paradigma socio-culturala - factorii care pot regla comportamentele agresive sunt recompensele, pedeapsa si indiferenta- sinteza 51. Criza educationala se caracterizeaza prin: Criza educationala se caracterizeaza prin faptul ca: - are o declansare instantanee , fara avertizare; debuteaza de regula prin afectarea sistemului informational (viciaza mesajele); - ingreuneaza comunicarea prin destructurarea canalelor; - urmareste instaurarea starii de confuzie; - faciliteaza instalarea climatului de insecuritate, genereaza stari de panica prin eliminarea reperelor de orientare valorica; - nu poate fi asemanata cu vre-un element stabil, deci creeaza impresia ca e imposibil sa se gaseasca vre-o solutie de interventie eficienta pe termen scurt. - ea cauzeaza traumatisme psihice si organizationale paralizand sau chiar stopand activitati curente, destructurand echilibrul organizatiei scolare. - sinteza 52. Atitudinile favorizante ale aparitiei fenomenelor de criza
educationala sunt: Atitudini favorizante aparitiei fenomenului de criza: - interventii tardive si lipsite de promptitudine; - reactii singulare, incoerente si absenta unor strategii clare pe termen lung; - absenta fermitatii si inconsenventa prin neasumarea responsabilitatii interventiilor - reprezentarea eronata a situatiei care genereaza sentimentul incompetentei si al neincrederii in sine; - teama de represalii din partea superiorilor ierarhici in cazul interventiilor personale si declansarea unei stari de asteptare. - sinteza 53. Tipurile de criza educationala se clasifica in raport de gradul
de relevanta in: b) dupa gradul de relevanta: - critice ( pot duce la destructurarea organizatiei) - majore(au efecte importante fara a impiedica insa redresarea organizationala)- sinteza 54. Principalele etape de gestionare a situatiilor de criza
educationala sunt: Etapele activitatii de gestiune a situatiilor de criza sunt: a) identificarea si cunoasterea (particularizarea situatiilor de criza la nivelul spatiului scolar); b) etiologia situatiilor de criza (identificarea cauzelor care le-au generat); c) decizia(identificarea unui numar mai mare de alternative pentru decizie si luarea deciziei in timp scurt) d) programul de interventie (esalonarea in timp a pasilor); e) aplicarea masurilor; f) controlul; g) evaluarea(un obiectiv esential al etapei evaluative il constituie concluziile rezultate si angajarea tuturor celor implicate in actul de cunoastere si de prevenire a viitoarelor situatii de criza. ); o criza poate fi si formativa ( poate sa indeplineasca si functii ameliorative, dependente de competentele manageriale. - sinteza 55. Stilul managerului incompetent se
caracterizeaza prin: - sta si asteapta sa treaca efectele crizei; - critica colaboratorii; - pune cauzele crizei pe seama factorilor externi; -are o atitudine acuzatoare la adresa dificultatilor care l-au coplesit; -instaureaza un climat apasator , demotivant, in organizatie; - se inconjoara de subalterni mediocri dar devotati. - sinteza 56. Stilul managerului competent se caracterizeaza prin: b) stilul managerial competent-este un stil activ, caracterizat prin faptul ca managerul: - restrange activitatea organizatiei la cote minime; - deleaga responsabilitatea; - actioneaza pe toate planurile pentru redresarea situatiei - forteaza si insista; - isi calculeaza un "profit minim" de criza; - motiveaza subalternii. - sinteza 57. Parametrii dupa care poate fi analizata o situatie care implica
interventia sau Parametrii dupa care poate fi analizata o situatie care implica interventia sau noninterventia sunt: - durata abaterilor comportamentale; - frecventa abaterilor; - susceptibilitatea de "contaminare" la nivel de grup. - structurile personalitare afectate; - consecintele in planul evolutiei elevului respective- sinteza 58. Variabilele socio- familiale care pot explica anumite tulburari
comportamentale ale elevului sunt: De o mare insemnatate sunt variabilele socio-familiale (istoria grupului familial, istoria relatiei parintilor, istoria cuplului parental, cultura familiala). - sinteza 59. Fisa individuala de examinare
psihopatologica cuprinde: Consemnarea datelor se face cu ajutorul unei fise individuale de examinare psihopatologica in care sunt specificate 1. anamneza; 2. simptomatologie- diagnostic; 3. Factori etiologici si de prognostic. - sinteza 60. Principalele strategii de negociere in clasa de elevi sunt: Principalele strategii de negociere sunt: concurenta (este recomandabila atunci cand stii ca ai dreptate dar nu te poti apara compromisul(pentru a castiga timp in intelegerile temporare); colaborarea ; acceptarea (este opusul concurentei )-neglijarea propriilor interese in scopul satisfacerii altora. ; evitarea. 61. Principalele modalitati de interventie a cadrului didactic
intr-o situatie de criza Modalitati de interventie: crearea climatului echilibrat de invatare; evitarea, prevenirea greselilor educationale; cultivarea intereselor si a preocuparilor scolare prin recunoasterea si aprecierea reusitelor; integrarea intr-un sistem de terapie de grup. - managementul clasei- IUCU ROMITA 62. Principalele stiluri de negociere sunt: Principalele stiluri ale negociatorului sunt: negociatorul cooperant; negociatorul afectiv; negociatorul conflictual; negociatorul demagog. - sinteza 63. Scoala, ca organizatie, isi indeplineste rolul prin functiile
sale manageriale: Scoala este, prin definitie, o organizatie nonbirocratica, este o institutie care inlocuieste ierarhia pe verticala, centrata pe autoritatea unei functii sau paralelism intre functiile manageriale, cu o ierarhie functionala, centrata pe regalaje si autoreglaje realizabile intre cele trei functii manageriale: planificare-organizare; orientare metodologica; perfectionare-cercetare didactica. - sinteza 64. "Sanatatea organizationala" a scolii depinde de: "Sanatatea organizationala" a scolii depinde nu numai de cultura sa organizationala, ci si de eficienta actiunilor sale evaluative in conditiile sociale prin: - capacitatea de interactiune cu mediul; - capacitatea de valorificare a entropiei; - capacitatea de rezolvare a conflictelor interne; - capacitatea de functionare autonoma; - capacitatea de autoreglare. - sinteza 65. "Sanatatea organizationala" a scolii exprima un nivel superior
de: . "Sanatatea organizationala" a scolii exprima un nivel superior de cultura organizationala care permite adaptarea pedagogica rapida la finalitatile si conditiile sistemului social. - sinteza 66. Blocajele care pot apare in cultura manageriala scolara se
datoreaza: In cultura manageriala scolara apar si blocaje, bariere in comunicare, care pot fi determinate de incapacitatea de a negocia (cu institutiile din comunitatea respective, cu elevii, cu parintii, cu cadrele didactice, cu alte organizatii scolare), lipsa capacitatii de proiectare strategica, a capacitatii de realizare a analizelor de marketing educational etc. - sinteza 67. Principalele elemente componente ale managementului de
curriculum sunt: Principalele elemente componente ale managementului de curriculum a) politica generala a scolii si cultura organizationala; b) sistemul de reguli si norme c) proiectele de influenta organizationala realizate de catre profesori(planificari calendaristice, planuri de lectie, ); d) amenajarea spatiului (procurarea si accesul la resursele educationale); e) organizarea colectivului de elevi (frontala, pe grupuri, individuala-si posibilitatea schimbarii acesteia pe parcurs, in functie de nevoile educationale concrete); f) comportamentul profesorului si al elevului; g) disciplina; h) respectarea de sine si a celorlalti; i) evaluarea( care poate fi formative sau numai sumativa). - sinteza 68. In sens larg, conceptul de curriculum poate fi interpretat: In sens larg, conceptual de curriculum poate fi interpretat ca proiect educational, ca proces si ca produs. - sinteza 69. Ca proiect educational, curriculum-ul cuprinde: 70. Ca proces, curriculum-ul cuprinde: 71. Documentele curriculare care alcatuesc Curriculum-ul National
vizeaza: - ca produs, vizeaza toate documentele curriculare (cele care alcatuiesc curriculumul national (plan-cadru de invatamant, programe analitice, manuale scolare, ghiduri metodologice, ghiduri de evaluareetc). - sinteza 72. Curriculum-ul formal se diferentiaza in: a) curriculum formal, diferentiat in: curriculum nucleu si curriculum la decizia scolii 73. Curriculum-ul nucleu cuprinde: Curriculum- ul de baza ( nucleu ) cuprinde: ariile curriculare; numarul de ore proiectate; disciplinele aferente 74. Curriculum-ul la decizia scolii se poate elabora prin
modalitati diferite vizand: Curriculum-ul la decizia scolii se poate elabora sub trei modalitati: - optionalul la nivelul discipinei; - optionalul la nivelul ariei curriculare; - optionalul la nivelul mai multor arii curriculare ( pornind de la un obiectiv interdisciplinar ). - sinteza 75. Curriculum-ul ascuns vizeaza experienta de invatare dobandita
prin intermediul: e) curriculum ascuns - experienta de invatare care se dobandeste din mediul psiho - social si cultural al clasei ( climatul de studiu , personalitatea profesorului, relatiile interpersonale, sistemul propriu de valori etc. )- sinteza 76. Principalele tipuri de curriculum sunt: Tipuri de curriculum a) curriculum formal, diferentiat in: b) curriculum specializat - diferentierea pe categorii de cunostinte, de proceduri, aptitudini ( arii curriculare ) c) curriculum explicit, scris, oficial - specific unei institutii educationale concrete d) curriculum informal, implicit - vizeaza alte ocazii de invatare, alte oportunitati ( familia, mass - media, grup ) e) curriculum ascuns - experienta de invatare care se dobandeste din mediul psiho - social si cultural al clasei f) curriculum absent - nu este predat si transmite elevilor mesajul ca aceste elemente nu sunt importante in cultura scolara, in cariera lor . g)curriculum virtual - mesajele prevalente in si prin mass- media h) curriculum acceptat - ceea ce elevii au invatat in mod efectiv in timpul secventelor de instruire i) curriculum predat - experienta de invatare oferita direct de edcatori in activitatea curenta ; j) curriculum de suport - materiale curriculare aditionale, ghiduri pentru profesori, software educational; k) curriculum testat ( evaluat ) - experienta de invatare concretizata in teste, probe de examinare , etc. l) curriculum invatat - ceea ce elevul invata de fapt ca urmare a actiunii cumulate a celorlalte tipuri de curriculum. 77. Pe baza standardelor curriculare de performanta se stabilesc: Un alt concept, corelat cu cel de curriculum, este cel de standarde curriculare de performanta; acestea vizeza criterii de evaluare a calitatii procesului de invatare; indica gradul in care sunt atinse obiectivele fiecarei discipline de catre elevi la sfarsitul fiecarei trepte de invatamant obligatoriu . -pe baza lor vor fi elaborate nivelurile de performanta precum si itemii necesari probelor de evaluare - sinteza 78. Componentele curriculare sunt: Aceste componente sunt: - elemente de filozofia educatiei; finalitati; continuturi; strategii didactice; metodologii de evaluare a performantelor scolare . - sinteza 79. Curriculum-ul de baza cuprinde: 80. Zonele de elaborare a
curriculum-ului sunt: a) zona administrativa- globala ( competente administrativ- birocratice ) b) zona grupala sau individuala ( competenta grupurilor de profesori sau a fiecarui profesor in parte ); c) zona institutionala ( competente institutionale ale unei scoli anume ); d) zona materiala ( competente in conceperea si utillizarea altor materiale )- sinteza 81. In procesul evaluarii pot fi folosite mai multe tehnici: In procesul evaluarii pot fi folosite mai multe tehnici: - tehnica raspunsului scurt; - tehnica alegerii duale ( da - nu, adevarat - fals ); - tehnica perechilor (stabilirea unor corespondente intre cuvinte, fraze, etc) - tehnica alegerii multiple ( alegerea raspunsului correct dintr-o lista de rspunsuri posibile )- sinteza 82. Proiectul este un set de intentii generale privind orientarea: - Proiectul poate fi definit ca un set de intentii generale privind orientarea dezvoltarii (individuala sauinstitutionala) 83. Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca un proiect sunt: Sunt analizate, in general, doua tipuri de conditii pe care trebuie sa le indeplineasca un proiect: conditii strategice si conditii tactice- sinteza 84. Conditiile strategice pe care
trebuie sa le indeplineasca un proiect sunt: -adecvarea ( sa fie potrivit atingerii scopurilor si obiectivelor stabilite ) -fezabilitatea ( caracterul realist ); - economicitatea ( consum optim de resurse ); - simplitatea si precizia ( sa cuprinda acele obiective si sa aloce acele resurse necesare si suficiente realizarii intentiilor ). - sistematizarea si claritatea in concepere si redactare; - unitatea si consistenta ( sa nu contina contradictii ) - continuitatea ( fiecare actiune sa le pregateasca pe cele viitoare ); - flexibilitatea ( adaptarea la situatii noi ); - incadrarea optima in timp; - viabilitatea si repetabilitatea . - sinteza 85. Conditiile tactice pe care trebuie sa le indeplineasca un
proiect sunt: b)Conditiile tactice: - consultarea expertizei in domeniu; respectarea cadrului normativ; -luarea in considerare, in procesul decizional, a mai multor cursuri alternative de actiune; - explorarea impactului proiectului asupra misiunii si prioritatilor organizatiei; - stabilirea programelor si actiunilor concrete in vederea atingerii obiectivelor stabilite ; - identificarea posibilitatilor de dezvoltare profesionala si personala; -selectarea solutiilor originale si creative pentru problemele aparute; -stabilirea procedurilor concrete si a indicatorilor de performanta- sinteza 86. Tipologia proiectelor in educatie vizeaza: Proiectul educational ( didactic ) - configureaza orientarile esentiale ale educatiei, valorile societatii ) Proiectul curricular, ca actiune de configurare si anticipare a activitatilor si proceselor educationale concrete; Proiectul institutional ( de infiintare sau dezvoltare a scolii ), ca instrument al politicii manageriale a directorului . 87. Metoda invatarii prin proiecte se caracterizeaza prin: Metoda invatarii prin proiecte care se caracterizeaza prin: - orientarea catre activitate si produsul ei; inter si transdisciplinaritate - motivarea elevilor; descoperirea propriilor abilitati in procesul muncii; - conectarea la probleme sociale, la situatii concrete; organizarea in comun a procesului de invatare. - sinteza 88. Proiectul scolii se caracterizeaza prin: Caracteristicile proiectului scolii sunt: - are o determinare multipla ; are valoare strategica; are caracter situational - are doua componente articulate : strategica si operationala; se elaboreaza de la general la particular; - este negociat ( se realizeaza prin comunicare; participare si responsabilizare )- sinteza 89. Componentele proiectul scolar sunt: 90. Organizarea activitatii in cadrul proiectului scolar include: Organizarea activitatii in cadrul proiectului include: - listarea activitatilor concrete; clasificarea activitatilor; procurarea si alocarea efectiva a resurselor ; desemnarea persoanelor/ echipelor ce vor conduce -sinteza 91. Componenta tactica a proiectului scolar include: b)Componenta tactica este data de planificari si planuri in care sunt formulate: - obiectivele; activitatile concrete; responsabilitatile; resursele, etc. - sinteza 92. Rolurile managerilor pot fi grupate in urmatoarelr categorii: - prelucrarea informatiilor; elaborarea deciziilor; angajarea in relatii interpersonale- sinteza 93. Rolurile informationale ale managerului sunt: a)Rolurile informationale sunt: - monitor ( trebuie sa fie in centrul retelei de informare a organizatiei ); - difuzor ( trebuie sa fie cel care filtreaza si disemineaza informatia ) - purtator de cuvant;- sinteza 94. Rolurile interpersonale ale managerului sunt: Rolurile interpersonale sunt : reprezentant al grupului; lider; factor de legatura ( realizeaza conexiunea cu alta grupa, organizatie, parteneriate )- sinteza 95. Rolurile decizionale ale managerului sunt: Rolurile decizionale sunt : initiator; mediator; factor de alocare a resurselor; negociator. 96. Calitatile si abilitatile manageriale pot fi: a) intelectuale; b) antreprenoriale, organizationale; c) socio- emotionale; d) interpersonale - sinteza 97. Competentele generale ale unui manager sunt: Exista trei categorii generale de capacitati necesare oricarui manager: conceptuale, umane si tehnice. Competentele conceptuale constau in capcitatea managerului de a vedea organizatia ca pe un intreg, de a cunoaste locul fiecarui departament in organizatie. Abilitatile umane - capacitatea managerului de a lucra cu oamenii, de a-i motiva, de a relationa . Competentele tehnice- cunoasterea metodelor, tehnicilor si a echipamentului implicat. - sinteza 98. Competentele generale ale unui manager sunt: 99. Calitatile antreprenoriale ale unui manager sunt: b) antreprenoriale - ( capacitate de decizie, competente de proiectare, motivare, evaluare, comunicare )- sinteza 100. Calitatile intelectuale ale unui manager sunt: Raspuns:
a. 1+2+4+5 1-a 2-a 3- 4-b 5- 6-b 7-a 8-d 9-a 10-d 11-c 12-b 13-b 14-a 15-c 16-b 17- 18-a 19- 20-a 21-d 23-d Parerea mea este: pai, uite:
|