Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate baniLucreaza pentru ceea ce vei deveni, nu pentru ceea ce vei aduna - Elbert Hubbard





Afaceri Agricultura Comunicare Constructii Contabilitate Contracte
Economie Finante Management Marketing Transporturi


Management


Qdidactic » bani & cariera » management
Managementul calitatii - grile



Managementul calitatii - grile


MANAGEMENTUL CALITATII - GRILE
    1.    
Definiti tara care si-a facut din calitate un tel suprem, inregistrand in scurt timp succese notabile in acest domeniu?
Variante de raspuns:

a.    -SUA;
b.     Germania;
c.     Japonia;
d.    Anglia;
e.     Franta .


ANS:    C

    2.    
Cine a definit calitatea ca "o tinta in miscare"?
Variante de raspuns:

a.    W.E.Deming;
b.    J.M.Juran;
c.    -V.Feigenbaum;
d.    V.Ishikawa;
e.    Ph.Crosby.


ANS:    B

    3.    
J.M.Juran si W.E.Deming semnaleaza ca in 1924 la compania Western Electric, 25% din angajati erau controlori de calitate. Ce procent din cifra de afaceri reprezentau rebuturile in aceste conditii?
Variante de raspuns:

a.    5-10%;
b.    10-15%;
c.     15-20%
d.     20-25%
e.    peste 30%.


ANS:    C

    4.    Identificati afirmatia gresita dintre urmatoarele masuri luate la nivelul organizatiei pentru realizarea calitatii:

a.    identificarea nevoilor clientilor;
b.    reflectarea corecta a acestor nevoi prin caracteristicile proiectate ale produsului;
c.    pregatirea adecvata a personalului operativ si de conducere;
d.    stabilirea pe baza de contract cu beneficiarul a procentului de rebut admisibil ;
e.    realizarea unei inspectii performante privind mentinerea nivelului planificat de calitate;


ANS:    D

    5.    
Identificati definitia corecta a SMQ (sistemul de management al calitatii) dintre urmatoarele variante:

a.    concept ce defineste masurile luate de manager pentru realizarea calitatii;
b.    concept ce defineste masurile luate de beneficiar pentru monitorizarea calitatii;
c.    concept ce defineste ansamblul de structuri, reguli, proceduri, resurse care sa faca posibila planificarea, monitorizarea si imbunatatirea continua a calitatii;
d.    concept ce defineste ansamblul de masuri ce trebuie luate de manager pentru adaptarea operativa ca calitatii la cerintele pietii;
e.    concept ce defineste strategia de urmat in viitor pentru stapanirea abaterilor de la documentatie ce pot apare in urma maririi productivitatii muncii.


ANS:    C

    6.    
Depistati afirmatiile false dintre urmatoarele trasaturi esentiale ale conceptului de calitate:
1.-calitatea este o marime relativa;
2.-calitatea este o caracteristica subiectiva;
3.-calitatea are un caracter complex;
4.-calitatea are un caracter nedefinit;
5.-calitatea este o categorie cu sfera larga de aplicare;
6.-calitatea este o categorie cu sfera punctuala de aplicare;
7.-calitatea este o marime dinamica.
Variante de raspuns:

a.     1,3,5
b.    3,5,7
c.    -2,5,7
d.    2,4,6
e.    3,4,5


ANS:    D

    7.    
Ce intelegeti prin notiunea de satisfactie a clientului?
Variante de raspuns:

a.    scrisoarea de multumire a clientului fata de calitatea unui produs sau serviciu pe care l-a folosit;
b.    perceptia faptului ca cerintele clientului au fost indeplinite la nivelul-clasa dorita de acesta;
c.    preceptia faptului ca produsul corespunde procedurilor de verificare si control;
d.    perceptia faptului ca produsul se incadreaza in limita preturilor solicitate de client;
e.    perceptia faptului ca produsul corespunde d.p.d.v.ergonomic si al mentenantei .


ANS:    B

    8.    
Ce intelegeti prin notiunea de proces?
Variante raspuns:

a.    notiunea juridica prin care clientul pagubit de proasta calitate a unui produs sau serviciu isi cere drepturile in instanta;
b.     notiunea este gresita fiind vorba de proces tehnologic, o insusire de operatii ce duc la realizarea calitatii unui produs;
c.    grup de activitati corelate sau in interactiune ,care transforma intrarile (resurse materiale, umane, informatii)in iesiri(produse si servicii);
d.    activitate tehnologica menita sa transforme starea de agregare a unui material;
e.    activitate tehnologica menita sa transforme materia prima in produs finit.


ANS:    C

    9.    
Evidentiati veriga falsa din lantul evolutiei coceptului de calitate prezentat mai jos:

a.     controlul calitatii(CQ)
b.    controlul selectiv al calitatii (CSQ);
c.     asigurarea calitatii (AQ);
d.    managementul calitatii totale (TQM);
e.    managementul integrat de calitate si mediu (QMIM).


ANS:    B

    10.    
TQM,ca mijloc de realizare a excelentei integreaza principiile si metodele managementului performant ;
Identificati afirmatia falsa dintre urmatoarele:

a.    introducerea calitatii in strategia manageriala;
b.     introducerea cotrolului statistic ca metoda predilecta pentru asigurarea calitatii;
c.     introducerea managementului participativ;
d.    introducerea managementului flexibil;
e.    stimularea creativitatii membrilor organizatiei .


ANS:    B

    11.    
Recunoasteti definitia gresita a managementului calitatii totale dintre urmatoarele:

a.    -reprezinta un model de management centrat pe calitate, bazat pe aportul tuturor membrilor organizatiei ,care vizeaza un succes pe termen lung prin satisfacerea clientului si aducerea de avantaje pentru toti membrii organizatiei si pentru societate;
b.    reprezinta managementul orientat spre calitate care asigura atingerea calitatii totale, precum si mentinerea prin actiuni planificate si sistematice;
c.    reprezinta managementul in care atributul "total"asociat calitatii se refera atat la aspectul sferei de cuprindere cat si al obiectivelor urmarite;
d.    reprezinta un sector al excelentei industriale ;
e.    reprezinta un model de management care presupune tinerea permanenta sub control a tuturor caracteristicilor functionale si de fiabilitate ale unui produs.


ANS:    E

    12.    
Identificati din urmatoarele insusiri ale functiei manageriale, care sunt functiile managementului calitatii asa cum apar ele in standardul ISO8402/1995:
1..-previziunea;
2.-planificarea;
3..-organizarea;
4.-coordonarea ;
5.-tinerea sub control;
6.-antrenarea;
7.-asigurarea;
8.-imbunatatirea.
Variante de raspuns:    
a.    1,2,3,4
b.    2,4,6,8
c.    1,3,5,7
d.    2,5,7,8
e.    3,5,6,8


ANS:    D

    13.    
Identificati din urmatoarea insiruire de functii manageriale, pe cele ce fac parte din managementul calitatii ,dupa opinia lui Juran:
1-previziunea;
2.-planificarea;
3.-coordonarea;
4.controlul;
5.-antrnarea;
6.-imbunatatirea.
Variante de raspuns;    

a.     1,2,3
b.    2,3,5
c.    3,4,6
d.    3,5,6
e.    2,4,6


ANS:    E

    14.    
Identificati din urmatoarea insiruire, notiunile ce fac parte din "roata lui Deming":
1.-previziune;
2.-planificare;
3.-coordonare;
4.-antrenare;
5.-executie;
6.-control;
7.-imbunatatire;
8.-actionare.
Variante de raspuns:    

a.    1,3,5,7
b.    2,4,6,8
c.    3,5,7,8
d.     2,5,6,8
e.    2,5,7,8


ANS:    D

    15.    
Identificati din urmatoarea insiruire, notiunile ce fac parte din functiile managementului calitatii dupa opinia lui Kelada:
1.-previziune;
2.-planificare;
3.-antrenare;
4.-organizare;
5.-executie;
6.-coordonare;
7.-controlul;
8.-asigurare.
Variante de raspuns:

a.     1,3,5,7,8
b.     2,4,6,7,8
c.    1,4,5,7,8
d.    2,3,5,7,8
e.    1,2,4,5,7


ANS:    B

    16.    
Un teoretician care s-a ocupat de calitate a spus:"orice activitate manageriala este indreptata fie spre crearea schimbarii fie spre prevenirea acesteia "Identificati teoreticianul dintre urmatoarele personalitati:

a.    V.Feigenbaum;
b.     V.Ishikawa;
c.    J.M.Juran;
d.    Ph.Crasby;
e.     W.E.Deming.


ANS:    C

    17.    
Identificati afirmatia falsa dintre urmatoarele actiuni ale managementului in aplicarea principiului orientarii spre client:

a.    stapanirea relatiei cu clientii;
b.    intelegerea asteptarilor clientilor pentru produse, preturi, fiabilitate, mentenabilitate;
c.    lamurirea clientului prin actiuni de marketing bine conduse asupra calitatii produselor oferite;
d.    realizarea unui echilibru intre cerintele clientului si ale altor parti interesante;
e.    monitorizarea permanenta a satisfactiei clientului.


ANS:    D

    18.    
Identificati afirmatia falsa dintre urmatoarele actiuni ale managementului in aplicarea principiului Leadership

a.    stabilirea unei viziuni clare despre viitor ;
b.    impunerea in fata personalui prin orice mijloace a viziunii alese de lider;
c.     stabilirea normelor de comportament in organizatie ;
d.    asigurarea resurselor pentru realizarea obiective;lor
e.    instruirea personalului.


ANS:    B

    19.    
Identificati afirmatia falsa dintre urmatoarele actiuni ale managementului in aplicarea principiului abordarii bazate pe proces :

a.    definirea proceselor in cadrul organizatiei ;
b.    stabilirea clara a responsabilitatilor;
c.    stabilirea clara a dezabilitatilor;
d.     identificarea clientilor, furnizorilor, concurentilor;
e.     folosirea metodelor moderne de proiectare a proceselor.


ANS:    C

    20.    
Identificati afirmatia falsa dintre urmatoarele actiuni ale managementului in aplicarea principiului implicarii personalului:

a.    asumarea responsabilitatii pentru rezolvarea problemelor;
b.    cautarea de oportunitati pentru cresterea competentelor;
c.    angajarea de someri care lucreaza mai bine de teama unei noi concedieri;
d.     recompensarea persoanelor cu merite pe linie de calitate.


ANS:    C

    21.    
Identificati afirmatia falsa dintre caracteristicile conceptului KAIZEN de imbunatatire a calitatii:

a.    complexitate mare;
b.     frecventa mare ;
c.    durata procesului mica;
d.    scopul actiunii ingust;
e.    riscul actiuni mic.


ANS:    A

    22.    
Identificati afirmatia falsa dintre caracteristicile conceptului KAIRYO de imbunatatire a calitatii:

a.    riscul actiunii mare;
b.     frecventa mare;
c.     durata procesului mare;
d.    scopul actiunii larg;
e.    -nivel de coordonre superior.


ANS:    B

    23.    
In ce domeniu a aparut miscarea de standardizare in managementul calitatii:

a.    industria textila;
b.    industria extractiva;
c.    industria de echipamente militare;
d.    industria de automobile;
e.     industria navala.


ANS:    C

    24.    
Care este semnificatia simbolurilor SR/EN/ISO;

a.    standard international cu aplicatie in Spania, Romania, Elvetia si Olanda;
b.    standard international cu aplicare in sectorul rutier si economia navala;
c.    standard international cu aplicare in Uniunea Europeana in sectorul minier;
d.    standard international cu aplicare in UE si RO;
e.    standard european cu aplicare internationala in sectorul rutier


ANS:    D

    25.    
Care este obiectul de activitate al standardului international de calitate ISO 9004/2000:

a.     principii fundamentale si vocabular;
b.    cerintele SMQ;
c.     ghid pentru imbunatatirea performantelor;
d.     ghid pentru intocmirea manualului calitatii;
e.    ghid pentru intocmirea procedurii de control a calitatii.


ANS:    C

    26.    
Identificati clauza falsa care s-a strecurat printre cerintele unui sistem de management al calitatii elaborat conform ISO 9001/2000:

a.     sistemul de management al calitatii;
b.    responsabilitatea managementului;
c.    managementul resurselor;
d.    managementului mediului;
e.    realizarea produsului;


ANS:    D

    27.    
Standardul ISO9001/2000, prevede existenta unor proceduri documentate care sa raspunda unor anumite cerinte.Printre cerintele enumerate mai jos s-a strecurat o greseala.Identificati-o!

a.     controlul documentelor;
b.    controlul inregistrarilor;
c.    controlul produsului neconform;
d.     controlul absentismului angajatilor CTC;
e.     actiuni corective;


ANS:    D

    28.    
Printre etapele implementarii in organizatie a documentelor SMQ s-a strecurat una falsa .
Identificati-o!

a.    identificarea proceselor de lucru si control;
b.    proiectarea documentelor de lucru;
c.    proiectarea procedurilor SMQ;
d.    obtinerea avizului ASRO pentru documentele de lucru si proceduri;
e.    proiectarea manualului calitatii;


ANS:    D

    29.    
Care dintre documentele enumerate mai jos face parte din documentele calitatii:
1.-manualul calitatii ;
2.-procedurile SMQ;
3.-proceduri operationale;
4.-fise de pontaj;
5.-insructiuni de lucru;
6.-foi de parcurs;
7.-formulare;
8.-oglinda zilei de lucru.
Variante de raspuns:

a.    1,2,3,4,5
b.    1,2,3,5,6
c.    1,2,3,5,7
d.    2.3.4,5,6
e.    2,3,5,7,8


ANS:    C

    30.    
Responsabilitatea managementului reprezinta o cerinta de baza a SMQ, conform standardului ISO9001/2000. Printre actiunile care fac operativa aceasta responsabilitate s-a strecurat una falsa.Identicati-o!

a.     angajamentul managementului ;
b.    angajamentul sindicatului angajatilor;
c.    politica referitoare la calitate;
d.    reprezentantul managementului ;
e.    comunicarea interna;


ANS:    B

    31.    
Documentul care prezinta politica referitoare la calitate a managementului de varf trebuie sa lamureasca o serie de aspecte; printre acestea s-a strecurat si o afirmatie falsa.Identificati-o!

a.    ce inseamna calitatea pentru organizatie;
b.    de ce este calitatea importanta;
c.    conditiile in care se poate renunta la o parte din indicatorii de calitate;
d.    persoanele implicate in realizarea si imbunatatirea calitatii;
e.    care este raspunderea conducerii fata de calitate.


ANS:    C

    32.    
Printre sarcinile reprezentantului managementului pe linie de calitate s-a strecurat o gresala.Identificati-o!

a.    sa se asigure ca standardele ISO seria 9000 sunt cunoscute in intreaga organizatie
b.    sa vegheze la implementarea SMQ;
c.    sa coordoneze activitatiile legate de obiectivele calitatii;
d.    sa se asigure ca documentele calitatii respecta standardul ISO8402 care prevede conditiile de intocmire a lor;
e.    sa raporteze managementului de varf despre functionarea SMQ.


ANS:    D

    33.    
Principalele documente folosite de analiza efectuata de management se refera la urmatoarele:
In cele de mai sus s-a strecurat o greseala. Identificati-o!

a.    rezultatele auditurilor;
b.    feedback-ul de la clienti;
c.     conformitatea produselor;
d.    performantele produselor;
e.     termenele scadente;


ANS:    E

    34.    
Organizarea departamentului calitate cuprinde mai multe compartimente printre care s-a strecurat o gresala. Identificati-o!
    
a.     asigurarea calitatii;
b.     auditul intern al calitatii;
c.     auditul extern al calitatii(certificarea SMQ);
d.     inspectia calitatii;
e.    laboratoare de incercari si metrologie.


ANS:    C

    35.    
Implicarea intregului personal in realizarea obiectivelor calitatii presupune respectarea urmatoarelor obligatii de catre fiecare angajat al organizatiei;
    In cele de mai sus s-a strecurat o gresala. Identificati-o!

a.    sa cunoasca si sa respecte prevederile documentelor SMQ ;
b.    sa semnaleze pe cale ierarhica orice neconformitate constatata;
c.    sa schimbe procedurile daca constata greutati in indeplinirea conditiilor de calitate;
d.    sa fie interesat de perfectionarea permanenta a abilitatilor personale;
e.    sa participe la intocmirea documentelor specifice domeniului lui de activitate .


ANS:    C

    36.    
Insusirea unei noi culturi organizationale, bazata pe cultivarea calitatii, presupune din partea tuturor urmatoarele:
In cele de mai sus s-a strecurat o gresala .Identificati-o!

a.    intelegerea nevoii de schimbare;
b.     constientizarea fiecarui angajat cu privire la rolul lui in obtinerea performantelor ;
c.     participarea la imbunatatirea proceselor de munca;
d.    participarea la intocmirea politicii in domeniul calitatii a organizatiei;
e.    dezvoltarea creativitatii tuturor angajatilor.


ANS:    D

    37.    
Conform standardului ISO9001/2000 procesul de instruire a personalului trebuie sa cuprinda urmatoarele etape obligatorii:
Care din afirmatiile de mai sus este gresita?

a.    identificarea necesitatilor de instruire;
b.    planificarea instruirii personalului;
c.    alocarea resurselor financiare si materiale ;
d.     obtinerea aprobarii forului tutelar pentru cheltuirea resurselor;
e.    realizarea instruirii;


ANS:    D

    38.    
Se cunosc diferite tipuri de echipe de lucru implicate in SMQ:
In cele de mai sus s-a strecurat o gresala .Identificati-o!

a.     echipe operative si de interventie;
b.    echipe de proces;
c.    echipe de proiect;
d.    echipe de prevenire;
e.    echipe de imbunatatire;


ANS:    D

    39.    
Indicati in ce consta procesul de planificare a calitatii, alegand din urmatoarele afirmatii:
1.stabileste obiectivele calitatii ;
2. studiaza cerintele consumatorilor;
3. stabileste procesele operationale;
4.studiaza preocuparile organizatiilor concurente;
5.stabileste resursele aferente proceselor operationale.
Variante de raspuns:

a.    1,2,3
b.    2,3,4
c.    1,3,5
d.    2,4,5
e.    3,4,5


ANS:    C

    40.    
Analiza diagnostic a calitatii se face in urmatoarele situatii:
1. la inceputul unui proces de proiectare a SMQ;
2. in timpul implementarii SMQ;
3. in perioada de pregatire a auditului de certificare a SMQ;
4. in timpul perioadei de concedii pentru a nu afecta productia;
5. la evaluarea capabilitatii furnizorului.
Variante de raspuns:

a.    1,2,3
b.     2,3,4
c.    3,4,5
d.    1,3,5
e.    2,4,5


ANS:    D

    41.    
Planificarea calitatii produselor necesita urmatoarele etape:
In insiruirea de mai sus a aparut o etapa gresita.Identificati-o!

a.    identificarea nevoilor clientilor;
b.    impartirea pe clase de calitate a acestor nevoi;
c.    stabilirea obiectivelor calitative;
d.    alegerea materialelor si componentelor ;
e.    proiectarea proceselor de executie.


ANS:    B

    42.    
Documentele planificarii calitatii sunt urmatoarele :
1. contracte, specificatii de produs, standarde;
2. specificatii de aprovizionare, caiete de sarcini, norme;
3.foi de parcurs ,bonuri de materiale consumabile;
4. planuri de operatii, fise tehnologice;
5. instructiuni de incercare , fise de masuratori;
6. procese verbale de atestare a aparatelor de masura si control.
In insiruirea de mai sus s-au strecurat 2 greseli.Identificati-le!
Variante de raspuns:

a.    1,2
b.     2,3
c.    3,4
d.    5,6
e.     3,6


ANS:    E

    43.    
Standardul ISO9000/2000 clasifica produsele rezultate din procese in 4 categorii.Identificati-le!
1.servicii;
2.software;
3.materiale finite;
4.materiale intermediare;
5.hardware;
6.materiale procesate.
Variante de raspuns;

a.    1,2,3,4
b.    1,3,5,6
c.    1,2,5,6
d.    2,3,4,5
e.    3,4,5,6


ANS:    C

    44.    
Cerintele care stau la baza definirii caracteristicilor de calitate se clasifica :
1. explicite ;
2. implicite ;
3. obligatorii ;
4. facultative ;
5. ale pietei;
6. ale societatii;
7. ale presedintiei;
8. ale organizatiei(interne).
In cele de mai sus s-au strecurat 2 greseli.Identificati-le!
Variante de raspuns:

a.    1,3
b.     2,4
c.    3,6
d.    4,7
e.    6,8


ANS:    D

    45.    
Stabilirea nivelelor de calitate se face in etape:
In cele de mai sus s-a strecurat o greseala.Identificati-o!

a.    studii de piata, sondaje de opinie;
b.    monitorizarea satisfactiei clientilor;
c.    prelucrarea statistica a datelor informationale;
d.    discutarea cu oficiul pentru protectia consumatorului;
e.     calculele tehnico-economice de optimizare;


ANS:    D

    46.    
EFQM a elaborat un model de anteevaluare a eficacitatii SMQ care cuprinde urmatoarele criterii:
1.conducere;
2.orientare catre angajati;
3.orientare catre mediu;
4.politica si strategie;
5.resurse;
6.procese;
7.aprovizionare;
8.satisfactia angajatilor;
9.satisfactia clientilor;
10.responsabilitatea sociala;
11.rezultate financiare;
12.gestiunea mijloacelor fixe.
In cele de mai sus s-a strecurat 3 greseli.Identificati-le
Variante de raspuns:

a.    1,3,5
b.    2,4,6
c.    3,5,7
d.    3,7,12
e.    4,8,11


ANS:    D

    47.    
Notiunea de "proces"opereaza cu mai multi factori:
Identificati elementul suplimentar aparut in insiruirea de mai sus

a.    cerintele referitoare la proces;
b.    intrari;
c.    iesiri;
d.    mecanisme specifice(metode si resurse);
e.    personalul angajat.


ANS:    E

    48.    
Planificarea realizarii produsului, trebuie sa contina urmatoarele:
Identicati afirmatia gresita din cele de mai sus!

a.    obiectivele calitatii si cerinte referitoare la produs;
b.    stabilirea, proceselor, documentelor si resurselor alocate;
c.    stabilirea criteriilor de acceptare a produsului;
d.    stabilirea derogarilor de la calitate;
e.    stabilirea inregistrarilor necesare pentru a dovedi ca procesele aplicate satisfac cerintele.


ANS:    D

    49.    
Fazele unui plan de realizare a unui produs sunt urmatoarele:
1.analiza cerintelor;
2.intocmirea documentatiei tehnologice;
3.intocmirea documentatiei constructive;
4.analiza documentatiei;
5. executii SDV-uri;
6.executie protototipuri;
7.omologare produs;
8.omologare tehnologie.
Identificati fazele ce nu se afla pe locul lor ca ordine de amplasare!
Variante de raspuns:

a.     1,2
b.    2,3
c.    3,4
d.     5,6
e.     7,8


ANS:    B

    50.    
Determinarea cerintelor referitoare la produs, presupune din partea organizatiei identificarea:
Identificati gresala strecurata in enumerarea de mai sus

a.    cerintelor specificate de client ;
b.    cerintelor nespecificate de client;
c.     cerintelor specificate de patronat;
d.    cerintelor legale si reglementare;
e.    altor cerinte de orice natura in legatura cu produsul.


ANS:    C

    51.    
Scopurile analizei cerintelor referitoare la produs urmaresc daca:
Identificati afirmatia falsa dintre cele de mai sus:

a.    formularea cerintelor este introdusa in document;
b.     formularea cerintelor este completa;
c.    formularea cerintelor este pertinenta;
d.    formularea cerintelor este incompleta;
e.     formularea este acceptabila pentru organizatie .


ANS:    D

    52.    
Comunicarea cu clientul isi doreste a fi eficace in legatura cu:
Indicati afirmatia falsa din insiruirea de mai sus!

a.    informatiile despre produs;
b.    tratarea cererilor de oferta;
c.    feedback-ul de la clienti ;
d.     feedback-ul de la concurenta.


ANS:    D

    53.    
Modelul de proces folosit in SMQ trebuie sa cuprinda:
1.planificarea realizarii procesului;
2.procese referitoare la relatia cu clientul;
3. analiza cerintelor referitoare la OSIM;
4.procese referitoare la relatia cu organigramele de certificare;
5. procesul de proiectare -dezvoltare;
6.procesul de aprovizionare;
7.productia si furnizorii de servicii.
In insiruirea de mai sus s-au strecurat 2 greseli:
Variante de raspuns:

a.    1,2
b.    3,4
c.    4,5
d.    5,6
e.    6,7


ANS:    B

    54.    
Intrarile in procesul de proiectare trebuie sa cuprinda:
1.cerintele de functionare si performanta;
2.informatii necesare pentru aprovizionare;
3.cerinte legale si reglementari in vigoare;
4.cerinte despre criteriile de acceptabilitate;
5.informatii din proiecte anterioare.
Depistati cele 2 afirmatii gresite!
Variante de raspuns;

a.    1,2
b.    3,4
c.    1,3
d.    2,4
e.    4,5


ANS:    D

    55.    
Iesirile din procesul de proiectare trebuie :
1. sa respecte elementele de intrare;
2. sa respecte cerinte de functionare si performanta
3.sa furnizeze informatii necesare pentru aprovizionare;
4.sa cotina date despre criteriile de acceptabilitate;
5.sa precizeze parametrii esentiali pentru o utilizare sigura a produsului;
6.sa respecte cerintele ilegale.
Identificati cele 2 afirmatii gresite:
Variante de raspuns:

a.    1,2
b.    3,4
c.    4,5
d.    2,6
e.    3,6


ANS:    E

    56.    
Procesul de aprovizionare se refera la urmatoarele aspecte:
1.aprovizionare propriu-zisa;
2.identificarea mijloacelor de transport;
3.informatiile pentru aprovizionare;
4.identificarea depozitelor convenabile;
5.verificarea produsului aprovizionat.
Identificati cele 2 afirmatii gresite:
Variante de raspuns:

a.    1,2
b.    2,3
c.    2,4
d.    3,5
e.    4,5


ANS:    C

    57.    
Productia si furnizarea de servicii presupun :
1. controlul productiei si furnizarii serviciilor;
2. validarea proceselor de productie si de furnizare a serviciilor;
3. furnizarea de informatii necesare pentru aprovizionare;
4. identificarea si trasabilitatea;
5. identificarea cerintelor legale si ilegale;
6. pastrarea produsului.
Identificati greselile in enumerarea de mai sus !
Variante de raspuns :

a.    1,2
b.    2,3
c.     2,4
d.     3,5
e.    4,6


ANS:    D

    58.    
Despre controlul calitatii se pot spune urmatoarele :
In enumerarea de mai sus s-a strecurat o greseala. Identificati-o !

a.    este o componenta majora a managementului calitatii;
b.    este o componenta secundara a managementului calitatii in acceptiune moderna;
c.    are rolul de a verifica indeplinirea cerintelor specificate;
d.    are rolul de a furniza argumente obiective privind starea calitatii;
e.     lipsa lui este de neconceput intr-o economie moderna.


ANS:    B

    59.    
Satisfactia clientului se evalueaza dupa o serie de criterii, dintre care unul este eronat:

a.    caracteristicile si performantele produselor;
b.    respectarea termenelor de livrare;
c.    pretul si facilitati acordate;
d.    promtitudinea si negarantarea serviciilor
e.     viteza de reactie la reclamatii.


ANS:    D

    60.    
Un plan de control cuprinde urmatoarele puncte :
1. punctele de control ;
2. punctele de control facultative ;
3. caracteristicile masurate ;
4. metodele de control si instrumentarul folosit ;
5. frecventa masuratorilor ;
6. durata maxima a masuratorilor ;
7. responsabilitatea realizarii controlului.
Deoarece s-au strecurat greseli, identificati-le.
Variante de raspuns :

a.    1,7
b.    2,3
c.    3,4
d.    2,5
e.     2,6


ANS:    E

    61.    
Dupa procedeul aplicat se cunosc urmatoarele metode de control :
1. observarea;
2. temporizarea;
3. masurarea;
4. aproximarea;
5. incercarea.
Identificati greselile
Variante de raspuns :

a.    1,2
b.    1,3
c.     2,4
d.     2,5
e.     3,5


ANS:    C

    62.    
Dintre metodele de control enumerate identificati-le pe cele false !
1. masurarea;
2. sinterizarea;
3. controlul 100%;
4. controlul partial;
5. peletizarea ;
6. controlul distructiv.
Variante de raspuns :

a.    1,3
b.    2,4
c.    3,5
d.    4,6
e.    2,5


ANS:    E

    63.    
Controlul statistic al calitatii are urmatoarele caracteristici :
1. s-a impus in primul sfert al secolului trecut;
2. s-a impus in a doua jumatate a secolului trecut;
3. se aplica unui numar mare de produse;
4. se aplica unui numar mic de produse;
5. este un control prin sondaj;
6. se bazeaza pe reguli de esantionare.
Identificati greselile strecurate .
Variante de raspuns :

a.    1,3
b.    2,4
c.    3,5
d.    4,6
e.    2,6


ANS:    A

    64.    
Controlul statistic al calitatii opereaza cu urmatoarele notiuni :
1. valoarea medie a variabilei;
2. media ponderata a variabilei;
3. abaterea patratica medie;
4. abaterea tertiaramedie;
5. intervalul de intindere;
6. nivelul de calitate acceptabil.
Determinati notiunile gresite !
Variante de raspuns :

a.    1,3
b.    2,4
c.    3,5
d.    4,6
e.    4,5


ANS:    B

    65.    
Etapele de determinare a capabilitatii produselor sunt :
1. stabilirea limitelor admise ale valorilor controlate;
2. stabilirea valorilor inadmisibile ale valorilor controlate;
3. se masoara parametrul pe un esantion extras dupa regulile probabilistice;
4. se masoara parametrul principal pe piesele 1,3,5
5. se determina parametrii statistici;
6. se verifica daca datele corespund distributiei normale.
Identificati fazele gresite care s-au strecurat.
Variante de raspuns :

a.    1,3
b.    2,4
c.    3,5
d.     4,6
e.    3,6


ANS:    B

    66.    
Cerintele prevazute de standardul ISO - 9001 / 2000 cu privire la evitarea livrarii la consumator a produselor neconforme sunt urmatoarele :
Identificati greseala aparuta in enumerarea de mai sus.

a.    identificarea produselor neconforme;
b.    etichetarea produselor neconforme;
c.    introducerea produselor neconforme in loturile de piese de schimb unde exigentele sunt mai reduse;
d.    intocmirea raportului de neconformitate;
e.    izolarea produselor neconforme.


ANS:    C

    67.    
Actiunile folosite in tratarea produselor neconforme sunt :
1. corectia;
2. selectia;
3. reprelucrarea;
4. reparatia;
5. peletizarea;
6. flotatia;
7. reclasarea;
8. rebutarea.
Identificati actiunile gresite.
Variante de raspuns :

a.    1,3,5
b.    2,4,6
c.    3,5,7
d.    2,5,6
e.     4,6,8


ANS:    D

    68.    
Efectele economice ale derogarii sunt urmatoarele :
1. reducerea pretului;
2. pastrarea pretului;
3. cresterea pretului;
4. deflatia;
5. stimularea angajatilor.
Indicati efectele reale ale derogarii.
Variante de raspuns :

a.     1,2
b.     2,3
c.     3,4
d.     4,5
e.     2,5


ANS:    A

    69.    
Efectele economice ale reclasarii sunt urmatoarele :
Indicati raspunsul corect.

a.     reducerea pretului;
b.    cresterea pretului;
c.    pastrarea pretului initial;
d.    slumpflatia;
e.     stimularea angajatilor.


ANS:    A

    70.    
Standardul ISO 9001 / 2000 cere ca analiza datelor necesare desfasurarii actiunilor corective si preventive sa furnizeze informatii despre :
Identificati informatia gresita.

a.     satisfactia clientilor;
b.    conformitatea cu cerintele referitoare la produs;
c.    numarul concurentilor;
d.    caracteristicile si tendintele produselor;
e.     situatia calitatii la furnizori.


ANS:    C

    71.    
Procedura obligatorie privind actiunile corective defineste cerinte pentru :
Identificati actiunea gresita !

a.    analiza neconformitatilor depistate;
b.    determinarea cauzelor neconformitatilor depistate;
c.    evaluarea necesitatii de a intreprinde actiuni corective pentru evitarea reaparitiei neconformitatilor depistate;
d.    evaluarea necesitatii de a intreprinde actiuni corective pentru prevenirea neconformitatilor potentiale;
e.    determinarea si aplicarea actiunilor corective.


ANS:    D

    72.    
Procedura obligatorie privind actiunile preventive defineste cerinte pentru :
Depistati actiunea gresita !

a.    analiza neconformitatilor potentiale;
b.    determinarea cauzelor neconformitatilor potentiale;
c.    evaluarea necesitatii de a intreprinde actiuni de corectare a neconformitatilor;
d.    evaluarea necesitatii de a intreprinde actiuni de prevenire a neconformitatilor
e.     determinarea si aplicarea actiunilor preventive;


ANS:    C

    73.    
Metodele folosite pentru rezolvarea problemelor numerice de calitate sunt urmatoarele :
1. graficul liniar;
2. graficul radar;
3. diagrama de flux;
4. diagrama Ishikawa;
5. diagrama Pareto;
6. diagrama cauza-efect;
7. diagrama de corelatie.
Variante de raspuns :

a.     1,2,3,4
b.     2,4,5,7
c.    1,2,5,7
d.     3,5,6,7
e.    1,3,5,7


ANS:    E

    74.    
Metodele folosite pentru rezolvarea problemelor nenumerice de calitate sunt urmatoarele :
1. graficul liniar;
2. diagrama Ishikawa;
3. graficul radar;
4. diagrama de flux;
5. diagrama de corelatie;
6. brainstorming-ul;
7. diagrama Pareto;
8. benchmarking-ul.
Variante de raspuns :

a.    1,3,5,7
b.    2,4,6,8
c.     1,4,5,8
d.    2,3,6,7
e.    74,5,6,7


ANS:    B

    75.    
Care era ponderea costurilor calitatii din cifra de afaceri a organizatiei, inainte de introducerea SMQ ?
Variante de raspuns :

a.    1015%;
b.    1520%;
c.    2025%;
d.    2530%;
e.     510%.


ANS:    D

    76.    
Care din urmatoarele costuri nu fac parte din costurile calitatii ?
1. costuri de prevenire;
2. costuri de intretinere;
3. costuri de evaluare;
4. costurile amortizarii;
5. costurile defectarilor interne;
6. costurile defectarilor externe.
Variante de raspuns :

a.    1,3
b.     2,4
c.    3,5
d.     4,6
e.    5,6


ANS:    B

    77.    
Identificati dintre urmatoarele categorii de costuri, costurile conformitatii :
1. costurile reprelucrarii;
2. costurile de prevenire;
3. costurile declasarilor;
4. costurile de evaluare;
5. costurile garantiilor;
6. costurile auditurilor.
Variante de raspuns :

a.     1,3,5
b.    2,4,6
c.    3,5,6
d.    4,5,6
e.    2,3,5


ANS:    B

    78.    
Identificati dintre urmatoarele categorii de costuri, costurile neconformitatii :
1. costurile instruirii personalului;
2. costurile metrologice;
3. costurile defectelor interne;
4. costurile auditurilor;
5. costurile defectelor externe;
6. costurile penalizarilor.
Variante de raspuns :

a.    1,3,5
b.    2,4,6
c.    3,5,6
d.    4,5,6
e.     2,3,5


ANS:    B

    79.    
In bilantul costurilor referitoare la calitate intra urmatoarele categorii de costuri :
1. costurile defectelor interne;
2. costurile defectelor intamplatoare;
3. costurile defectelor externe;
4. costurile amortizarii utilajelor defecte;
5. costurile de prevenire;
6. costurile de intretinere;
7. costurile de evaluare.
Variante de raspuns :

a.    1,2,3,4
b.     2,3,4,5
c.    3,4,5,6
d.    4,5,6,7
e.    1,3,5,7


ANS:    E

    80.    
In managementul calitatii se folosesc urmatorii indicatori adimensionali

1. randamentul costurilor calitatii (RCQ);
2. coeficientul costurilor calitatii (CCQ);
3. coeficientul de eficacitate al declasarilor (CED);
4. indicatorul performantelor privind calitatea (PPQ);
5. indicatorul performantelor privind rebuturile (IPR).
Identificati indicatorii corecti !
Variante de raspuns :

a.    1,2
b.    2,3
c.     3,4
d.    4,5
e.    2,4


ANS:    E

    81.    
Identificati formula de calcul a indicatorului performantelor privind calitatea !
Variante de raspuns :

a.     IPQ = CQ / CP;
b.    IPQ = CP / CQ;
c.    IPQ = 1 - CP / CQ;
d.    IPQ = 1 - CQ / CP;
e.     IPQ = CP / CQ - 1.


ANS:    D

    82.    
Identificati formula de calcul a coeficientului costurilor calitatii !
Variante de raspuns :

a.    CCQ = CP / CQ
b.     CCQ = 1 - CP / CQ
c.    CCQ = CQ / CP
d.     CCQ = 1 - CP / CQ
e.    CCQ = CP / CQ -1


ANS:    C

    83.    
Valoarea coeficientului costurilor calitatii variaza intre urmatoarele valori :

a.     1.2
b.    0,51
c.    00,5
d.    01
e.    10


ANS:    D

    84.    
Principalele caracteristici ale auditurilor calitatii sunt urmatoarele :
1 - au un caracter sistematic;
2 - au un caracter independent;
3 - au un caracter dependent pe practica organizatiei;
4 - se desfasoara pe baza unor dispozitii prestabilite;
5 - au un caracter aleatoriu;
6 - sunt documentate.
Identificati cele doua greseli !
Variante de raspuns :

a.    1,2
b.     1,3
c.     2,4
d.     3,5
e.     4,6


ANS:    D

    85.    
Care este standardul dupa care se face auditul calitatii :


a.     SR / SO 9001 / 2000;
b.    SR EN 45.001;
c.     SR ISO 10013 /1997
d.     SR / SO 14010;
e.    SR ISO 10011 / 1- 1994.


ANS:    E

    86.    
Identificati auditurile interne dintre urmatoarele tipuri de audituri :
1 - audituri de prima parte;
2 - audituri de secunda parte;
3 - audituri planificate;
4 - audituri de terta parte;
5 - audituri neplanificate.
Variante de raspuns :

a.    1,2,3
b.    1,3,4
c.    2,4,5
d.    1,3,5
e.    2,3,5


ANS:    D

    87.    
Indicati auditurile externe dintre urmatoarelr tipuri de audituri :
1 . audituri de prima parte;
2 . audituri de secunda parte;
3 . audituri planificate;
4 . audituri de terta parte;
5 . audituri neplanificate.
Variante de raspuns :

a.    1,2
b.    1,3
c.    2,4
d.     3,5
e.     4,5


ANS:    C

    88.    
Conform ISO 10011 - 1 / 1994 etapele auditului SMQ sunt urmatoarele :
Identificati etapa gresita.

a.    initierea;
b.     pregatirea;
c.    avizarea pregatirii de catre managerul de varf;
d.    efectuarea auditului;
e.     elaborarea documentelor;


ANS:    C

    89.    
Identificati varianta ce corespunde definitiei procesului de verificare a calitatii :

a.    existenta unor dovezi scrise care atesta conformitatea cu anumite cerinte (certificat de conformitate);
b.    procedura prin care o terta parte da o asigurare scrisa ca un produs, proces sau serviciu este conform cu cerintele specificate;
c.    existenta unui organism neutru, independent de furnizor si beneficiar, care elibereaza certificatul de conformitate.


ANS:    B

    90.    
Indicati standardul care prevede criteriile generale pentru evaluarea organismelor de inspectie independente !
Variante de raspuns :

a.    EN 45.001
b.    EN 45.002
c.    EN 45.003
d.    EN 45.004
e.    EN 45.011


ANS:    D

    91.    
Care sunt formele imbracate de procesul de certificare a calitatii, din urmatoarele :
1. certificarea produselor;
2. certificarea marcii de conformitate;
3. certificarea sistemelor de calitate;
4. certificarea personalului;
5. certificarea managerului de varf.
Variante de raspuns :

a.    1,2,3
b.    2,3,4
c.    1,3,4
d.    2,3,5
e.    3,4,5


ANS:    C

    92.    
Certificarea personalului este realizata in concordanta cu cerintele urmatoarelor organizatii internationale:
1.    Organizatia Europeana pentru calitate (EOQ);
2.    Asociatia Retelei Nationale de Acreditare (RENAR);
3.    Fundatia Europeana pentru Managementul Calitatii (EFQM);
4.    Organizatia Europeana pentru incercari si Certificare (EOTC);
5.    Asociatia Internationala a Organismelor de Certificare a Auditorilor si a Cursurilor de Instruire (IATCA);
6.    Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare (BIRD).
Variante de raspuns :

a.    1,2,3
b.    1,3,5
c.     2,4,6
d.    1,3,6
e.    4,5,6


ANS:    B

    93.    
Asociatia RENAR are ca atributii :
1. acreditarea laboratoarelor si organismelor de certificare;
2. eleborarea si actualizarea regulilor acreditarii;
3. acreditarea facultatilor particulare;
4. dezvoltarea parteneriatului international in domeniul acreditarii;
5. acreditarea IMM - urilor;
6. participarea la procesul de elaborare a standardelor specifice;
7. editarea documentelor privind acreditarea;
8. avizarea brevetelor elaborate de OSIM.
Identificati atributiile gresite !
Variante de raspuns :

a.    1,3,5
b.    2,4,6
c.    3,5,8
d.    4,6,8
e.     6,7,8


ANS:    C

    94.    
Factorii motivanti pentru aplicarea in organizatie a SMQ sunt urmatorii:
Identificati motivatia gresita!

a.    presiunea clientilor, cerintelor contractuale;
b.    in scopul reducerii impozitului pe beneficiu managerul de varf cauta sa faca tot felul de cheltuieli neproductive printre care si pe cele necesare pentru plata organizatiilor de consultanta;
c.    cerinte ale organismelor de reglementare in diferite domenii ;
d.    dorinta de a obtine un ascendant asupra concurentei;
e.    intentia conducerii de a imbunatati calitatea .


ANS:    B

    95.    Avantajele implementarii SMQ in organizatie sunt:
1.- crestera satisfactieii clientilor;
2.- cresterea satisfactieii concurentilor ;
3.- reducerea costurilor prin micsorarea necomformitatilor;
4.- reducerea imozitelor prin cresterea cheltuielilor neproductive;
5.- cresterea competivitatii;
6.- largirea pietei de desfacere.
Indentificati afirmatiile gresite care s-au strecurat in insiruirea de mai sus
Variante de raspuns:

a.    1,2
b.    1,3
c.    2,4
d.    3,5
e.     4,6


ANS:    C

    96.    
Etapele proiectarii SMQ sunt urmatoarele:
Identificati afirmatia gresita structurata in insiruirea de mai sus !

a.    intelegerea de catre managerului de varf a importantei acestei actiuni;
b.    obtinerea sprijinului conducerii superioare si a sindicatului(daca este cazul);
c.    declaratia de intentii a managerului;
d.    obtinerea aprobarii ministerului de resort;
e.     numirea"reprezentantului managementului";


ANS:    D

    97.    
Etapele implementarii SMQ in organizatie sunt urmatoarele:
Identificati etapela gresita:

a.    intocmirea programului de implementare;
b.    instruirea personalului pentru asimilarea documentelor calitatii si cunoasterea sarcinilor care ii revin ;
c.    derularea unui audit pentru verificarea corespondentei documentelor calitatii cu cerintele standard si a felului cum sunt aplicate;
d.    experimentarea functionarii SMQ timp de 6 luni ;
e.    trimiterea raportului de audit spre aprobare la forul tutelar;


ANS:    E

    98.    
Schimbarile interne majore care apar in organizatie cu ocazia aplicarii SMQ sunt urmatoarele:
1. modificarea metodelor de lucru;
2.modificarea profilului organizatieii;
3.modificarea rolurilor oamenilor;
4.modificarea dimensiunilor pietii;
5. modificarea culturii organizatiei.
Identificati modificarile gresite:
Variante de raspuns:

a.    1,3
b.    2,4
c.    3,5
d.    1,4
e.    2,5


ANS:    B

    99.    
Rolurile oamenilor in condintiile aplicarii SMQ in organizatie se rezuma la:
1. sa stie ce sa faca ;
2. sa stie cand sa demisioneze ;
3. sa poata face ce este necesar ;
4. sa monitorizeze activitatea vecinilor de lucru ;
5. sa vrea sa faca ce este necesar sa faca .
Identificati afirmatile gresite:
Variante de raspuns:

a.    1,3
b.    2,4
c.    3
d.    1,4
e.    2,5


ANS:    B

    100.    
Cauzele care duc la esecul implementarii SMQ sunt urmatoarele:
1.complexitatea SMQ;
2.neimplicarea conducerii superioare;
3.desemnarea unei persoane nepotrivite pentru functia de reprezentant al managementului;
4.antrenarea in actiune a reprezentantilor forului tutelar;
5.antrenarea in actiune a unor colaboratori nepregatiti;
6.neglijarea aspectelor sociale;
7.insuficienta resurselor banesti alocate actiunii.
Identificati cauzele gresite.
Varianta de raspuns:

a.    1,4
b.    2,5
c.    3,6
d.    4,6
e.    2,6


ANS:    D




Un comportament docil are urmatoarele caracteristici colaterale:

-existenta simptomului de stress profesional si de anxietate excesiva;

-impresia ca timpul este insuficient si ca lucrurile scapa de sub control;

-lipsa unei pareri bune despre propria persoana.

Efectele nehotararii sunt destul de grave si constau in:

-incalcarea drepturilor managerului de proiect de catre ceilalti;

-slabirea relatiilor cu partenerii.

Comportamentul agresiv, este determinat de o serie de impresii ale managerului de proiect precum ca oamenii ar avea tendinta sa-l evite sau ca nu se bucura de incredere si colaborare deplina din partea celorlalti.

Efectul principal al unui comportament agresiv consta in incalcarea drepturilor persoanelor cu care vine in contact.

Managerul hotarat este caracterizat prin:

capacitatea de a-si exprima deschis, direct, clar, fara frica parerile, intr-un climat de respect fata de ceilalti;

sustinerea drepturilor sale intr-un mod in care sa nu afecteze drepturile celorlalti.

Comportamentul hotarat este cel mai sanatos si cel mai eficient mod de a lucra cu ceilalti. O persoana cu un comportament hotarat se manifesta astfel:

-are capacitatea reala de a lua decizii si de a le aplica;

-manifesta o atitudine responsabila fata de munca echipei;

-nu permite imixtiuni sub forma unui control exagerat din partea superiorilor asupra muncii sale;

-da dovada de realism si accepta oamenii asa cum sunt, cu puncte tari si cu puncte slabe;

-nu se lasa prada santajului emotional datorita unor greseli pe care le-a facut el sau echipa pe care o conduce;

-este constient atat de calitatile sale personale, dar si de punctele slabe asupra carora mai are de lucrat;

-este constient si cauta sa isi construiasca o atitudine si o imagine pozitiva, de invingator, pentru a dobandi increderea celorlalti;  

-face tot posibilul pentru evitarea atitudinilor justificative, deoarece acestea constituie un semnal negativ ce determina in subconstientul colaboratorilor suspiciuni si neincredere;

-este sincer, deschis, recunoaste cand a gresit, cand nu stie sau cand nu a inteles o anumita problema;

-cauta sa se faca inteles de la bun inceput stiind ca, in caz contrar, ar fi tot o dovada de nehotarare din partea echipei de a-i accepta neconditionat propunerile;

-contribuie la rezolvarea unor probleme ale membrilor echipei de proiect, dar nu este un depanator de serviciu care sa consume timp si energie intr-un mod ineficient, ci un indrumator catre gasirea unor solutii viabile;

se asteapta sa fie ascultat si respectat pentru cunostintele, experienta, abilitatile si contributia pe care si-o aduce la derularea corespunzatoare a proiectului;

stie ca nu trebuie sa innabuse un conflict intr-o maniera dura si necorespunzatoare, deoarece aceasta solutie este ineficienta;

accepta faptul ca, desi rolul sau ii confera doar o autoritate temporara, uneori pe un termen foarte scurt, trebuie sa se manifeste ca si un manager dintr-o structura stabila.

Autoritatea managerului de proiect este o componenta a "imputernicirii" (empowerment) si reprezinta dreptul acestuia de a adopta si a determina implementarea unor decizii. Este de o mare importanta obtinerea din partea sponsorului proiectului a unei "declaratii" referitoare la autoritatea managerului de proiect, caracteristica numai pentru proiectul respectiv. Raspunderea este un complement al autoritatii si arata ca managerul de proiect trebuie sa raporteze sponsorului proiectului modul in care a utilizat autoritatea manageriala ce i-a fost conferita.


2.2. Echipa de proiect


2.2.1.Ciclul de viata al echipei de proiect


Configuratia si etapele ciclului de viata al unei echipe de proiect sunt prezentate in fig. 2.2.




E







a b c d e timp



Fig. 2.2. Ciclul de viata al unei echipei de proiect.

(E - eficienta echipei de proiect)



a) Reunirea membrilor echipei:

- intr-o prima instanta, persoanele viitoarei echipe formeaza un grup eterogen in care participantii sunt entuziasti si dornici de actiune;

- fiecare participant se bazeaza pe autoritatea conferita de catre ierarhia din care provine si de aceea cauta sa aduca o anumita siguranta intr-un mediu care de fapt este marcat de incertitudine;

- in aceasta etapa se produce acomodarea fiecarui participant si totodata se constata ceea ce se poate obtine de la fiecare.

b) Defensiva (apararea)

- din momentul in care grupul astfel format incepe sa lucreze, se clarifica pozitia fiecarui membru si astfel apare o serie intreaga de contradictii neproductive determinate de idei preconcepute referitoare la modul in care ar trebui sa se deruleze proiectul;

- este o etapa neproductiva, uneori chiar distructiva, deoarece se manifesta: atitudini refractare si ostile; lupta pentru putere sau pentru imagine; lipsa "chefului" de a accepta meritul pe care il poate avea intreaga echipa la stabilirea cursului proiectului.



c) Adaptarea (cresterea)

- dezacordurile scad in intensitate din ce in ce mai mult, starile conflictuale incepand sa se rezolve pe cale amiabila;

- incep sa se manifeste increderea reciproca, deschiderea catre ceilalti, armonia si astfel, se construieste echipa care devine din ce in ce mai productiva.

d) Sinergia

- echipa atinge apogeul activitatii sale, rezultatul intregului fiind mai mare decat o simpla suma a rezultatelor componentelor acesteia (este ca si cum 1+1=3);

- exita o noua motivatie, superioara, de a termina lucrul inceput, leadership-ul fiind distribuit in mod egal.

e) Declinul

intr-un anumit moment, un eveniment va marca inceputul declinului echipei, aceasta deoarece ori nu s-a produs schimbarea asteptata, ori atentia membrilor echipei se muta de la activitatile proiectului catre unele probleme de viitor sau probleme personale.

f) Incetarea activitatii

- daca activitatea inceteaza in mod normal, adica dupa finalizarea sarcinilor specifice proiectului, efectele asupra viitoarelor proiecte vor fi benefice deoarece participantii vor avea in memorie imagini si impresii placute despre munca anterioara si realmente vor dori sa mai lucreze impreuna;

- daca activitatea echipei inceteaza inainte de terminarea proiectului pot sa apara o serie de probleme destul de delicate, dintre care cea mai spinoasa este aceea legata de gasirea unei echipe inlocuitoare (aceasta echipa va avea tendinta fireasca de a termina cat mai rapid munca ramasa si totodata va avea sentimentul ca este urmarita, ceea ce va determina o stare de lucru tensionata, de nerabdare, cu efectele de rigoare.)

Deoarece membrii echipei pot sa provina din compartimente diferite ale aceleeasi firme sau chiar din firme diferite, managerul de proiect trebuie sa se astepte la aparitia unor dificultati, ca de pilda:

o durata mai mare pentru stabilirea regulilor de lucru a echipei deoarece viitorii coechipieri nu se cunosc;

aparitia unor situatii conflictuale determinate de intersectarea sarcinilor membrilor echipei de proiect;

necesitatea gasirii imediat, pe baza abilitatilor de comunicare interpersonala, a unor solutii pentru sfatuirea, antrenarea si dirijarea oamenilor, in situatii caracterizate frecvent prin criza de timp;

situatii instabile determinate de schimbarea prioritatilor unora dintre membriii echipei de proiect, schimbari determinate de catre managerii de linie a acestora;

realizarea cu dificultate a unui climat deschis, propice schimbului de informatii, opinii etc.;

caracterul eterogen ce ingreuneaza formarea unei identitati a echipei care sa se manifeste ca o entitate ce invata mereu si nu doar ca o multime de persoane;

in procesul de evaluare a fiecarui individ trebuie sa se tina seama si de faptul ca una si acceasi persoana poate lucra la proiecte diferite si totodata este inca si sub conducerea unui sef din ierarhia de baza a organizatiei;

conflicte generate de reteaua de contacte care se stabilesc intre fiecare membru al echipei si diferite alte persoane si grupuri cu care proiectul vine in contact.


2.2.2. Roluri specifice intr-o echipa de proiect


M. Belbin, citat de H. Maylor, identifica noua roluri posibile intr-o echipa de proiect, prezentate in tabelul 2.1. Un rol poate fi indeplinit de una sau mai multe persoane, dupa cum o persoana poate indeplini unul sau mai multe roluri, in functie de un anumit context.


Roluri specifice intr-o echipa de proiect


Tabelul 2.1

Nr. crt

Denum. rolului

Puncte forte

Puncte slabe



1


Initiatorul

Creativ, cu imaginatie, are tendinta de a rezolva probleme dificile

Este uneori superficial si mult prea procupat de a comunica foarte eficient



2



Investigatorul de resurse

Extrovertit, entuziast, comunicativ, exploateaza oportunitatile si dezvolta relatiile


Superoptimist, dar isi poate pierde interesul dupa ce-i trece entuziasmul




3




Coordonatorul

Da dovada de maturitate si confidentialitate, stabileste cu claritate obiectivele, promoveaza deciziile de grup


Poate fi considerat ca o persoana ce-i manipuleaza pe ceilalti



4



Aranjorul

Provocator, dinamic, eficient chiar cand lucreaza sub presiune, depaseste obstacolele cu abilitate


Agresiv, uneori crud si cinic, "reusind" sa raneasca sentimentele celor din jur



5


Monitorul/

Evaluatorul

Sobru, bun strateg, are discernamant, judecand cu acuratete; sesizeaza o multitudine de variante de actiune


Exagerat de critic uneori; ii lipseste abilitatea de a-i inspira pe ceilalti


6


Lucratorul

Diplomat, cooperant, bland, bun ascultator, stie sa rezolve conflictele


Indecis in situatii minore;  influentabil


7


Practicianul

Disciplinat, eficient, aplica in practica orice idee


Uneori greu adaptabil la noutati



8



Perfectionistul

Silitor, constiincios, cauta cu orice pret eliminarea erorilor si incadrarea in fondul de timp


Prudent, fricos uneori chiar

refractar si anxios




9




Specialistul

Devotat muncii sale; preocupat de profesie; lucreaza fara a fi impulsionat "de la spate"; are cunostinte si abilitati deosebite

Insista in detalii tehnice; trece cu vederea "intregul"; este mai mult analitic decat sintetic


La stabilirea rolurilor si sarcinilor membrilor echipei de proiect, managerul de proiect trebuie sa tina seama de o serie de criterii, precum:

experienta, calificarea si performanta obtinuta in trecut;

responsabilitatile curente;

disponibilitatea membrilor echipei;

capacitatea de acomodare si de asimilare rapida de noi cunostinte si abilitati;

personalitatea fiecarui membru;

Se recomanda, pe cat posibil, ca in contextul unui stil de management participativ, managerul de proiect:

sa stabileasca sarcinile individuale prin consultarea membrilor echipei;

sa elaboreze "fisa postului " pentru fiecare persoana din echipa, indiferent de statutul acesteia (implicare full-time sau part-time; sarcina de serviciu sau voluntariat etc.), pentru responsabilizare si pentru o mai buna monitorizare;

sa actualizeze fisa postului impreuna cu persoana care-l ocupa, avand in vedere o anumita flexibilitate, astfel incat sa fie omul potrivit la locul potrivit.


2.2.3 Marimea echipei de proiect


Marimea echipei de proiect influenteaza in mod direct managementul acesteia. Daca numarul membrilor echipei este prea mare, pot aparea probleme de comunicare si coordonare, dificultati in adoptarea deciziilor si solutionarea problemelor. Daca numarul membrilor echipei este prea mic pot aparea probleme legate de lipsa de experienta, lipsa de competenta sau criza de timp. Se pune intrebarea: care este marimea cea mai potrivita a unei echipe de proiect? Numarul optim depinde de:

1.     dificultatea activitatilor de proiect

2.     disponibilitatea persoanelor potrivite

3.     tipul proiectului

Experienta practica a demonstrat ca daca echipa de proiect este mai mare de 25 de persoane, atunci nu mai putem vorbi de o echipa, ci de o multime. Daca numarul membrilor echipei este mai mic de 3 persoane atunci problemele care apar sunt legate de insuficienta fortei de munca. Marea majoritate a specialistilor recomanda ca numarul membrilor echipei sa nu depaseasca 10 persoane. Acesta nu este un numar universal valabil pentru orice proiect. In cazul proiectelor in care implicarea si participarea activa a angajatilor este foarte importanta, numarul membrilor echipei trebuie limitat la 5-7 persoane. Daca dorim sa exploatam la maxim eforturile si creativitatea membrilor, atunci echipa nu trebuie sa depaseasca 6-8 persoane.

In cazul proiectelor cu un numar mare de persoane implicate, pot sau trebuie sa fie organizate mai multe echipe satelit, coordonate de o echipa principala al carui rol esential este sa asigure o coordonare eficienta in


Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright