Management operational - teste grila rezolvate

Management operational - teste grila rezolvate

TRUE/FALSE

1. Productia cuprinde ansamblul activitatilor de transformare dintr-o intreprindere;A

2. Sarcina managerului comercial este administrarea procesului de transformare a intrarilor in iesiri. F

3. Obiectivul general al subsistemului de operatiuni este oferirea unor capacitati de conversie pentru indeplinirea scopurilor organizatiei.F

4. Obiectivul general al subsistemului de operatiuni este oferirea unor capacitati de conversie pentru indeplinirea stategiei organizatiei.F

5. Obiectivul general al subsistemului de operatiuni este oferirea unor capacitati de conversie pentru indeplinirea scopurilor si strategiei organizatiei. A

6. Pentru studierea relatiei dintre om si mediul de munca a fost creata o disciplina stiintifica numita "economia". F

7. Pentru studierea relatiei dintre om si mediul de munca a fost creata o disciplina stiintifica numita "ergonomia". A

8. Productivitatea este eficienta cu care se cheltuieste munca omeneasca. F?

9. Principala activitate a controlului tehnic de calitate este verificarea caracteristicilor calitative ale produselor.A

10.Principala activitate a productiei este verificarea caracteristicilor calitative ale produselor.F

11. Controlul statistic de receptie se bazeaza pe notiunea de risc, legata de probabilitatea de acceptare sau respingere a loturilor. A

12. Controlul total de receptie se bazeaza pe notiunea de risc, legata de probabilitatea de acceptare sau respingere a loturilor. F

13. Controlul statistic al fabricatiei are rolul de a decide daca se poate continua fabricatia sau este necesara efectuarea unor reglaje pentru a preveni aparitia rebuturilor.A

14. Controlul statistic al vanzarilor are rolul de a decide daca se poate continua fabricatia sau este necesara efectuarea unor reglaje pentru a preveni aparitia rebuturilor.  F

MULTIPLE CHOICE

1. Sistemului de operatiuni al organizatiilor este:

a. parte a unei organizatii care asigura bunurile fizice sau serviciile organizatiei;

b. parte a unei organizatii care comercializeaza bunurile fizice sau serviciile organizatiei;

c. parte a unei organizatii care produce bunurile fizice sau serviciile organizatiei;

d. parte a unei organizatii care vinde bunurile fizice sau serviciile organizatiei.

2. Procesul de conversie este:

a. procesul de transformare a intrarilor - forta de munca, capital, teren si management - in iesiri - bunuri si servicii;

b. procesul de transformare a iesirilor - bunuri si servicii, in intrari - forta de munca, capital, teren si management;

c. procesul de transformare a intrarilor - bunuri si servici, in iesiri - forta de munca, capital, teren si management;

d. procesul de transformare a iesirilor - bunuri si servici, in iesiri - forta de munca, capital, teren si management;

3. Valoarea adaugata se realizeaza atunci cand:

a. se combina mijloacele de munca intr-un produs sau serviciu, reprezinta cresterea valorii iesirilor in comparatie cu suma valorilor intrarilor;

b. se combina mijloacele de productie intr-un produs sau serviciu, reprezinta cresterea valorii iesirilor in comparatie cu suma valorilor intrarilor;

c. se combina mijloacele de productie intr-un produs sau serviciu, reprezinta scaderea valorii iesirilor in comparatie cu suma valorilor intrarilor;

d. se combina mijloacele de productie intr-un produs sau serviciu, reprezinta cresterea valorii iesirilor in comparatie cu suma valorilor iesirilor.

4. Prin tehnologie intelegem:

a. nivelul de experienta tehnica al angajatilor, echipamentului si cunostintelor in procesul de conversie;

b. nivelul de experienta tehnica al vanzatorilor, echipamentului si cunostintelor in procesul de conversie;

c. nivelul de experienta tehnica al oamenilor, echipamentului si cunostintelor in procesul de conversie;

d. nivelul de experienta tehnica al fabricii, echipamentului si cunostintelor in procesul de conversie.

5. Distinctia dintre operatiunile de productie si servicii se face prin:

a. numar de clienti;

b. natura tangibila/intangibila a productiei;

c. capacitatea de productie;

d. nivelul de pregatire al agajatilor.

6. Distinctia dintre operatiunile de productie si servicii se face prin:

a. numarul de clienti;

b. nivelul de pregatire al angajatilor;

c. capacitatea de productie;

d. gradul de contact cu clientul.

7. Distinctia dintre operatiunile de productie si servicii se face prin:

a. numarul de clienti;

b. nivelul de pregatire al angajatilor;

c. capacitatea de productie;

d. participarea clientului la procesul de conversie.

8. Obiectivul general al subsistemului de operatiuni este:

a. oferirea unor capacitati de conversie pentru indeplinirea scopurilor si strategiei organizatiei;

b. oferirea unei forte de munca pentru indeplinirea scopurilor si strategiei organizatiei.

c. oferirea unui cadru adecvat pentru indeplinirea scopurilor si strategiei organizatiei.

d. oferirea unor recompese pentru indeplinirea scopurilor si strategiei organizatiei.

9. Obiectivele secundare ale subsistemului operatiunilor trebuie sa specifice urmatoarele:

1. Caracteristicile produsului/ serviciului

2. Caracteristicile procesului

3. Calitatea produsului/serviciului

4. Eficienta

5. Serviciile fata de clienti

6. Adaptabilitatea

a. 1, 2, 4, 5

b. 1, 2, 6

c. toate

d. 1, 2, 5, 6

10. Obiectivele secundare ale subsistemului operatiunilor trebuie sa specifice urmatoarele:

1. Caracteristicile produsului/ serviciului

2. Caracteristicile procesului

3. Calitatea produsului/serviciului

4. Eficienta

5. Serviciile fata de clienti

6. Adaptabilitatea

a. 1, 3, 4, 5

b. 1, 2, 5

c. 1, 4, 6

d. toate

11. Ce este procesul de planificare strategica ?

a. procesul de munca al managerilor superiori;

b. prezentarea unui ghid pentru deciziile si rezultatele de maine;

c. procesul de analiza a misiunii prezente a organizatiei si a mediului;

d. procesul de analiza a misiunii prezente a organizatiei si a mediului si apoi prezentarea unui ghid pentru deciziile si rezultatele de maine;

12. Planificarea pentru operatiuni consta in:

a. stabilirea unui program de actiune pentru convertirea resurselor in bunuri sau servicii;

b. stabilirea unui program de actiune pentru vanzarea bunurilor si serviciilor;

c. stabilirea unui mod de convertire a resurselor in bunuri sau servicii;

d. convertirea resurselor in bunuri sau servicii;

13. Planificarea sistemului de conversie consta in:

a. obtinerea dotarilor fizice necesare pentru a fi utilizate in procesul de conversie;

b. stabilirea unui program de actiune pentru obtinerea dotarilor fizice necesare pentru a fi utilizate in procesul de conversie;

c. stabilirea unui program de actiune;

d. stabilirea unui program de vanzari;

14. Planurile strategice de productie si operatiuni stau la baza:

a. planificarii fuctionale a facilitatilor

b. planificarii operationale a facilitatilor;

c. planificarii utilizarii facilitatilor

d. planificarii operationale a facilitatilor dar si a planificarii operationale a utilizarii acestor facilitati.

15. Metode de planificare strategica pentru productie/operatiuni pot fi:

a. modul antreprenorial si adaptiv;

b. modul antreprenorial, adaptiv si de planificare;

c. modul adaptiv si de planificare;

d. modul antreprenorial, adaptiv si de planificare a materialelor;

16. Previziunea este:

a. combinarea si extrapolarea sistematica, intr-un mod prestabilit, a unor date despre trecut;

b. extrapolarea sistematica, intr-un mod prestabilit, a unor date despre trecut;

c. estimarea unui eveniment viitor;

d. estimarea unui eveniment viitor realizata prin combinarea si extrapolarea sistematica, intr-un mod prestabilit, a unor date despre trecut.

17. Predictia este:

a. estimarea obiectiva a viitorului;

b. estimarea intuitiva a viitorului;

c. estimarea subiectiva a viitorului;

d. estimarea precisa a viitorului;

18. Previziunea cererii globale se obtine prin:

a. estimarea volumelor previzionate de vanzari, exprimate in unitati monetare si convertirea ulterioara a vanzarilor masurate in bani in unitati de productie omogene;

b. convertirea ulterioara a vanzarilor in unitati de productie omogene;

c. estimarea volumelor previzionate de vanzari, exprimate in bani;

d. estimarea volumelor previzionate de vanzari si convertirea ulterioara a vanzarilor in unitati de productie omogene.

19. Analiza seriei de timp in problemele de previziune reprezinta:

a. analiza datelor cererii pentru a prezenta modelele cererii;

b. analiza datelor cererii reprezentata pe o scara de timp pentru a prezenta modelele cererii;

c. prezentarea modelelor cererii;

d. modelele cererii;

20. Model al cererii reprezinta:

a. forma generala a seriei predictibile;

b. forma generala a seriei de timp;

c. forma locala a seriei de timp;

d. formula cererii.

21. Cerere independenta se realizeaza atunci cand:

a. se manifesta separat de cererea pentru orice alt produs;

b. se manifesta separat de cererea pentru orice alt furnizor;

c. se manifesta separat de cererea pentru orice alt client;

d. se manifesta corelat cu cererea pentru orice alt produs;

22. Cerere dependenta se realizeaza atunci cand:

a. cererea pentru un produs poate fi corelata cu cererea pentru alt client;

b. cererea pentru un produs poate fi corelata cu cererea pentru alt furnizor;

c. cererea pentru un produs poate fi corelata cu cererea pentru alt produs;

d. cererea pentru un produs nu poate fi corelata cu cererea pentru alt produs;

23. Eroarea de previziune este:

a. diferenta numerica intre cererea reala si cererea posibila;

b. diferenta numerica intre cererea posibila si cererea reala;

c. diferenta numerica intre cererea previzionata si cererea posibila;

d. diferenta numerica intre cererea previzionata si cererea reala.

24. Obiectivele cercetarii si dezvoltarii sunt:

a. crearea de noi produse;

b. dezvoltarea de noi procese care vor reduce costurile de capital sau fabricatie;

c. crearea de noi produse, gasirea unor noi utilizari pentru cele existente si

dezvoltarea de noi procese;

d. gasirea unor noi utilizari pentru cele existente.

25. Componente generale ale inovarii tehnologice sunt:

a. implementarea;

b. cercetarea de baza;

c. cercetarea aplicata;

d. cercetarea de baza, cercetarea aplicata, dezvoltarea si implementarea.

26. Cercetare de baza este:

a. cercetarea pentru progresul cunostintelor stiintifice care nu au scopul unor utilizari comerciale;

b. cercetarea pentru progresul cunostintelor stiintifice si care au scop comercial;

c. cercetarea pentru progresul social;

d. cercetare pentru progresul cunostintelor stiintifice care au anumite utilizari comerciale.

27. Proiectarea modulara consta in:

a. creatia de produse unicat;

b. creatia de produse dintr-o combinatie de subsisteme de baza;

c. crearea de produse utile;

d. crearea de produse noi.

28. In proiectarea de noi produse, standardizarea poate creste productivitatea prin:

1) evitarea proiectarii inutile cand exista deja o componenta adecvata;

2) simplificarea planificarii si controlului materialelor in timpul productiei, deoarece in sistem exista mai putine componente diferite;

3) reducerea productiei de componente sau reducerea cerintelor de achizitionare si limitarea numarului de furnizori.

a. 1 + 2

b. 2 + 3

c. 1 + 2 +3

d. niciunul

29. Cele cinci tipuri de tehnologii de proces sunt:

1. de proiect;

2. de unitate de productie;

3. de serie;

4. de linie de asamblare;

5. continuu.

a. 1 + 3 + 5

b. 2 + 3 + 5

c. 2 + 3 + 4 + 5

d. toate

30. Tehnologia de unicate se caracterizeaza astfel:

a. abordeaza produsele diferite, care sunt neadecvate cerintelor unice ale fiecarui client.

b. abordeaza produsele de acelasi tip, care sunt adecvate cerintelor tuturor clientilor;

c. abordeaza produse diferite, care sunt adecvate cerintelor unice ale fiecarui client;

d. abordeaza produsele de acelasi tip, care sunt adecvate cerintelor unice ale fiecarui client.

31. Tehnologia de serie mica se caracterizeaza prin:

Referat: Integrarea cerealelor in elaborarea si implimentarea tehnologiei ecologice de producere a fainoaselor aglutenice: produse de panificatie si biscuiti Referat: Documentatia investitiilor si studiul de fezabilitate

a. este adecvata unicate proiectate la comanda in volume mici;

b. este adecvata pentru mai multe produse proiectate la comanda in volume mici;

c. este adecvata pentru mai multe produse proiectate la comanda in volume mari;

d. este adecvata pentru unicate proiectate la comanda in volume mari;

32. Tehnologie de serie mare se caracterizeaza prin:

a. este adecvata pentru unicate in cantitati variabile;

b. este adecvata pentru mai multe produse in cantitati foarte mari;

c. este adecvata pentru mai multe produse in cantitati variabile;

d. este neadecvata pentru mai multe produse in cantitati foarte mici;

33. Tehnologia de masa (linii de asamblare) este:

a. o tehnologie de proces adecvata pentru o gama mare de produse standardizate in cantitati mari.

b. o tehnologie de proces adecvata pentru o gama mare de produse nestandardizate in cantitati mari.

c. o tehnologie de proces adecvata pentru o gama restransa de produse nestandardizate in cantitati mici.

d. o tehnologie de proces adecvata pentru o gama restransa de produse standardizate in cantitati mari.

34. Sistem flexibil de fabricatie (SFF) este:.

a. o tehnologie de proces controlata de computer care aste adecvata pentru producerea unei varietati moderate de produse in cantitati moderate;

b. o tehnologie de proces controlata de om care aste adecvata pentru producerea unei varietati moderate de produse in cantitati moderate;

c. o tehnologie de proces controlata de computer care aste neadecvata pentru producerea unei varietati moderate de produse in cantitati moderate;

d. o tehnologie de proces controlata de om care aste adecvata pentru producerea unei varietati foarte mari de produse in cantitati moderate;

35. Productia asistata de calculator (CIM) reprezinta:

a. sisteme de informatii care utilizeaza o baza de date comuna pentru proiectare de produs, proiectare de proces, productie de fabrica si managementul informatiilor;

b. sisteme de informatii computerizate care utilizeaza o baza de date distincta pentru proiectare de produs, proiectare de proces, productie de fabrica si managementul informatiilor;

c. sisteme de informatii computerizate care utilizeaza o baza de date comuna pentru proiectare de produs;

d. sisteme de informatii computerizate care utilizeaza o baza de date comuna pentru proiectare de produs, proiectare de proces, productie de fabrica si managementul informatiilor

36. Proiectare asistata de calculator (CAD) inseamna:

a. programe pentru computer care ii permit unui proiectant sa realizeze rapid transformari geometrice;

b. programe pentru computer care ii permit unui proiectant sa realizeze rapid transformari mecanice;

c. programe pentru computer care ii permit unui proiectant sa realizeze rapid transformari tehnologice;

d. programe pentru computer care ii permit unui proiectant sa realizeze rapid un proiect.

37. Capacitate de productie:

a. capacitatea normala productiva a unei intreprinderi, de obicei exprimata ca volum

al iesirilor per perioada de timp;

b. capacitatea maxima productiva a unei intreprinderi, de obicei exprimata ca volum al iesirilor per perioada de timp;

c. capacitatea minima productiva a unei intreprinderi, de obicei exprimata ca volum al iesirilor per perioada de timp;

d. capacitatea probabila productiva a unei intreprinderi, de obicei exprimata ca volum al iesirilor per perioada de timp.

38. Planificarea capacitatii implica de obicei urmatoarele activitati:

1. Evaluarea capacitatii existente

2. Estimarea necesarului de capacitate

3. Identificarea unor moduri alternative de modificare a capacitatii

4. Evaluarea alternativelor financiare, economice si tehnologice ale capacitatii

5. Selectarea celei mai potrivite alternative de capacitate pentru realizarea misiunii

strategice.

a. niciuna

b. 1 - 4

c. 2 - 5

d. toate

39. In planificarea capacitatii sunt utile mai multe modele:

1. analiza valorii prezente;

2. modelele de planificare globala (agregat);

3. analiza punctului de echilibru.

a. niciuna

b. 1, 2

c. 2, 3

d. toate

40. Analiza de echilibru este:

a. o reprezentare grafica si algebrica a relatiilor dintre volumul de productie, costuri si venituri;

b. o reprezentare algebrica a relatiilor dintre volumul de productie, costuri si venituri;

c. o reprezentare grafica si algebrica a relatiilor dintre costuri si venituri;

d. o reprezentare grafica si algebrica a relatiilor dintre volumul de productie si venituri;

41. In afara necesitatii unei capacitati mai mari, exista si alte motive pentru modificarea sau adaugarea unor amplasamente:

1. Se pot produce modificari ale resurselor.

2. Geografia cererii se poate modifica.

3. Companiile pot fuziona, facand ca unitatile sa devina redundante.

4. Pot fi introduse noi produse, modificand disponibilitatea resurselor si pietelor.

5. Conditiile politice si economice se pot modifica.

a. niciuna

b. 1 - 3

c. 3 - 5

d. toate

42. Care sunt tipurile de modele care au fost aplicate la rezolvarea problemei amplasamentului:

a. modelul mediei, programarea liniara si simularea;

b. modelul medianei simple, programarea dinamica si simularea;

c. modelul medianei simple, programarea liniara si simularea;

d. modelul medianei simple, programarea liniara si stimularea proceselor;

43. Operatiunile intermitente sunt caracterizate prin:

a. produse facute la comanda, de volum redus, cu un mare volum de munca; gama redusa de produse; echipament cu scop general; un flux de productie discontinuu; modificari frecvente ale programului de productie;

b. produse facute la comanda, de volum redus, cu un mic volum de munca; gama larga de produse; echipament cu scop general; un flux de productie discontinuu; modificari frecvente ale programului de productie;

c. produse facute la comanda, de volum ridicat, cu un mare volum de munca; gama larga de produse; echipament cu scop general; un flux de productie discontinuu; modificari frecvente ale programului de productie,

d. produse facute la comanda, de volum redus, cu un mare volum de munca; gama larga de produse; echipament cu scop general; un flux de productie discontinuu; modificari frecvente ale programului de productie.

44. Operatiuni continue sunt operatiuni caracterizate prin:

a. produse nestandardizate, de volum ridicat, cu mari investitii de capital, facute pentru a fi depozitate, mix redus de produse; echipament cu scopuri speciale; un flux discontinuu al produsului.

b. produse standardizate, de volum ridicat, cu mari investitii de capital, facute pentru a fi depozitate, gana redusa de produse; echipament cu scopuri speciale; un flux continuu al produsului;

c. produse standardizate, de volum mic, cu mari investitii de capital, facute pentru a fi depozitate, mix redus de produse; echipament cu scopuri speciale; un flux continuu al produsului.

d. produse standardizate, de volum ridicat, cu mari investitii de capital, facute pentru a fi depozitate, mix redus de produse; echipament general; un flux discontinuu al produsului.

45. Organizarea activelor reprezinta:

a. amplasarea fizica sau configurarea departamentelor, centrelor de munca si echipamentului in procesul de conversie; aranjarea spatiala a resurselor fizice folosite pentru crearea produsului;

b. amplasarea fizica a echipamentului in procesul de conversie; aranjarea spatiala a resurselor fizice folosite pentru crearea produsului;

c. amplasarea fizica sau configurarea departamentelor, centrelor de munca si echipamentului in procesul de conversie;

d. aranjarea spatiala a resurselor fizice folosite pentru crearea produsului

46. Organizare orientata pe proces reprezinta:

a. amplasarea unei active, astfel incat centrele de munca sau departamentele sunt grupate impreuna in functie masa lor;

b. amplasarea unei active, astfel incat centrele de munca sau departamentele sunt grupate impreuna in functie gabaritul produselor;

c. amplasarea unei active, astfel incat centrele de munca sau departamentele sunt grupate impreuna in functie de gradul de complexitate;

d. amplasarea activelor , astfel incat centrele de munca sau departamentele sunt grupate impreuna in functie de tipul lor functional;

47. Organizarea orientata pe produs reprezinta:

a. aranjarea activelor productive astfel incat centrele de munca sau echipamentele sa se afle in poligon, pentru a permite o secventa specializata de sarcini;

b. aranjarea activelor productive astfel incat centrele de munca sau echipamentele sa se afle in linie, pentru a permite o secventa specializata de sarcini;

c. aranjarea activelor productive astfel incat centrele de munca sau echipamentele sa se afle in centru, pentru a permite o secventa specializata de sarcini,

d. aranjarea activelor productive astfel incat centrele de munca sau echipamentele sa se afle in cerc.

48. Organizarea cu pozitie fixa reprezinta:

a. aranjamentul unei unitati astfel incat produsul sa nu ramana intr-un amplasament;

b. aranjamentul unei unitati astfel incat produsul sa ramana intr-un amplasament;

c. aranjamentul unei unitati astfel incat produsul sa ramana intr-un amplasament; uneltele, echipamentul si muncitorii sunt adusi in acesta, dupa cum este necesar;

d. aranjamentul unei unitati astfel incat produsul sa ramana intr-un amplasament; uneltele, echipamentul si muncitorii sunt in acestar;

49. Organizarea celulara a fabricatiei reprezinta:

a. aranjamentul unei unitati astfel incat echipamentul folosit pentru a realiza parti similare sau familii de parti este imprastiat;

b. aranjamentul unei unitati astfel incat echipamentul folosit pentru a realiza parti similare sau familii de parti este grupat;

c. aranjamentul unei unitati astfel incat echipamentul folosit pentru a realiza parti similare sau familii de parti este grupat in perechi distincte;

d. aranjamentul unei unitati astfel incat echipamentul folosit pentru a realiza parti similare sau familii de parti este grupat de catre muncitori.

50. Postul este:

a. activitati inrudite care trebuie realizate pentru a indeplini obiectivele specifice din organizatie.;

b. grup de sarcini sau activitati inrudite care trebuie realizate pentru a indeplini obiectivele fundamentale din organizatie.;

c. grup de sarcini sau activitati inrudite care trebuie realizate pentru a indeplini obiectivele individuale din organizatie;

d. grup de sarcini sau activitati inrudite care trebuie realizate pentru a indeplini obiectivele generale din organizatie.

51. Proiectarea postului consta in:

a. activitati care precizeaza continutul fiecarui post si determina modul de distributie a muncii in cadrul organizatiei;

b. activitati care precizeaza continutul fiecarui post;

c. determinarea modului de distributie a muncii in cadrul organizatiei;

d. activitati care precizeaza continutul fiecarui muncii in cadrul organizatiei;

52. Specializarea muncii consta in:

a. defalcarea posturilor pe sarcini si atribuirea de sarcini diferitilor muncitori in functie varsta;

b. defalcarea posturilor pe sarcini si atribuirea de sarcini diferitilor muncitori in functie de inaltime;

c. defalcarea posturilor pe sarcini si atribuirea de sarcini diferitilor muncitori in functie inteligenta;

d. defalcarea posturilor pe sarcini si atribuirea de sarcini diferitilor muncitori in functie de calificarea, talentul si uneltele de care dispun;

53. Diagrama operatiunilor este:

a. instrument analogic pentru analiza si cronometrarea miscarilor elementare ale mainii drepte si stangi in realizarea unei sarcini de rutina, repetitive;

b. instrument grafic pentru analiza si cronometrarea miscarilor elementare ale mainii drepte si stangi in realizarea unei sarcini de rutina, repetitive;

c. instrument precis pentru analiza si cronometrarea miscarilor elementare ale mainii drepte si stangi in realizarea unei sarcini de rutina, repetitive;

d. instrument comouterizat pentru analiza si cronometrarea miscarilor elementare ale mainii drepte si stangi in realizarea unei sarcini de rutina, repetitive;

54. Diagrama activitatilor este:

a. instrument grafic pentru analiza si cronometrarea actiunilor mici, fizice, ale muncitorului si masinii in realizarea unei sarcini de rutina, repetitive, muncitor-masina, astfel incat sa se poata identifica timpii morti;

b. instrument precis pentru analiza si cronometrarea actiunilor mici, fizice, ale muncitorului si masinii in realizarea unei sarcini de rutina, repetitive, muncitor-masina, astfel incat sa se poata identifica timpii morti;

c. instrument analogic pentru analiza si cronometrarea actiunilor mici, fizice, ale muncitorului si masinii in realizarea unei sarcini de rutina, repetitive, muncitor-masina, astfel incat sa se poata identifica timpii morti;

d. instrument computerizat pentru analiza si cronometrarea actiunilor mici, fizice, ale muncitorului si masinii in realizarea unei sarcini de rutina, repetitive, muncitor-masina, astfel incat sa se poata identifica timpii morti.

55. Diagrama procesului de productie este:

a. instrument grafic de analiza si clasificare a activitatilor interstatii, astfel incat sa fie reprezentat fluxul produsului de-a lungul intregului proces de productie.

b. instrument precis de analiza si clasificare a activitatilor interstatii, astfel incat sa fie reprezentat fluxul produsului de-a lungul intregului proces de productie.

c. instrument computerizat de analiza si clasificare a activitatilor interstatii, astfel incat sa fie reprezentat fluxul produsului de-a lungul intregului proces de productie.

d. instrument analogic de analiza si clasificare a activitatilor interstatii, astfel incat sa fie reprezentat fluxul produsului de-a lungul intregului proces de productie.

56. Diagrama procesului de echipa este:

a. instrument grafic pentru urmarirea muncitorilor;

b. instrument grafic pentru urmarirea masinilor;

c. instrument grafic pentru urmarirea oboselii mai multor muncitori;

d. instrument grafic pentru urmarirea interactiunii mai multor muncitori cu o masina.

57. Principiile economiei de miscari reprezinta:

a. set de reguli referitoare la folosirea mainilor, corpului uman si folosirea uneltelor;

b. set de reguli referitoare la conditiile de munca, corpului uman si folosirea uneltelor;

c. set de reguli referitoare la conditiile de munca, folosirea mainilor si corpului uman;

d. set de reguli referitoare la conditiile de munca, folosirea mainilor si corpului uman si folosirea uneltelor.

58. Rotatia posturilor reprezinta:

a. mutarea periodica a angajatilor de la un post la altul, pe perioade scurte de timp;

b. mutarea permanenta a angajatilor de la un post la altul, pe perioade scurte de timp;

c. mutarea periodica a angajatilor de la un post la altul, pe perioade lungi de timp;

d. mutarea permanenta a angajatilor de la un post la altul, pe perioade lungi de timp.

59. Largirea posturilor consta in:

a. reorganizarea posturilor pentru a le oferi angajatilor o mai mica varietate, autonomie, identitate de sarcini;

b. replanificarea posturilor pentru a le oferi angajatilor o munca usoara;

c. replanificarea posturilor pentru a le oferi angajatilor mai multi bani;

d. replanificarea posturilor pentru a le oferi angajatilor o mai mare varietate, autonomie, identitate de sarcini si feedback

60. Largirea postului ii ofera angajatului unele oportunitati:

1. Varietate;

2. Autonomie;

3. Identitate de sarcini;

4. Feed-back.

a. niciuna

b. 1 - 3

c. 2 - 4

d. toate

61. Imbogatirea posturilor consta in:

a. reproiectarea posturilor pentru a acorda mai multa atentie angajatilor;

b. acordarea a mai mult sens si satisfactie angajatilor;

c. reproiectarea posturilor pentru a acorda mai mult sens si satisfactie postului prin implicarea angajatilor in proiectarea, organizarea sau controlul muncii lor;

d. satisfactie in post prin implicarea conducerii in proiectarea, organizarea sau controlul muncii angajatilor.

62. Standard de munca reprezinta:

a. criteriu cantitativ care reflecta productia posibila a unui muncitor mediu in conditii medii, pentru o anumita perioada de timp

b. criteriu cantitativ care reflecta productia cea mai mare a unui muncitor mediu in conditii medii, pentru o anumita perioada de timp

c. criteriu cantitativ care reflecta productia estimata a unui muncitor mediu in conditii medii, pentru o anumita perioada de timp

d. criteriu cantitativ care reflecta productia mai mica a unui muncitor mediu in conditii medii, pentru o anumita perioada de timp

63. Masurarea muncii reprezinta:

a. determinarea posibilitatii de munca in indeplinirea sarcinilor;

b. determinarea volumului de munca in indeplinirea sarcinilor;

c. determinarea gradului si volumului de munca neecsar pentru indeplinirea sarcinilor;

d. determinarea gradului de indeplinire a sarcinilor.

64. Care sunt modurile de baza pentru stabilirea unui standard de timp (munca):

1. Ignorarea evaluarii formale a muncii

2. Folosirea abordarii istorice a datelor

3. Folosirea abordarii timpului direct de studiu

4. Folosirea abordarii timpului predeterminat de studiu

5. Folosirea abordarii esantionarii muncii

6. Combinarea abordarilor 2-5

a. 1 - 4

b. 2- 6

c. 1 - 5

d. 1 - 6

65. O diagrama Gantt este:

a. o diagrama cu bare care arata relatia dintre oameni de-a lungul timpului;

b. o diagrama cu bare care arata relatia dintre activitati de-a lungul timpului;

c. o diagrama cu bare care arata relatia dintre posturi de-a lungul timpului;

d. o diagrama cu bare care arata relatia dintre muncitori de-a lungul timpului.

66. Planificarea productiei globale reprezinta:

a. procesul de determinare a numarului de muncitori in urmatoarele 6 pana la 18 luni pe o baza saptamanala sau lunara;

b. procesul de determinare a numarului de compartimente in urmatoarele 6 pana la 18 luni pe o baza saptamanala sau lunara;

c. procesul de determinare a nivelurilor de productie (unitati) din grupele de produse in urmatoarele 6 pana la 18 luni pe o baza saptamanala sau lunara;

d. procesul de determinare a masinilor in urmatoarele 6 pana la 18 luni pe o baza saptamanala sau lunara.

67. Planificarea capacitatii globale reprezinta:

a. procesul de testare a fezabilitatii planurilor productiei globale;

b. procesul de evaluare a utilizarii generale a capacitatii;

c. procesul de testare a planurilor productiei globale si evaluare a utilizarii generale a capacitatii;

d. procesul de testare a fezabilitatii planurilor productiei globale si evaluare a utilizarii generale a capacitatii.

68. Programarea productiei generale (PPG) reprezinta:

a. planificare care arata lunar cat de mult trebuie realizat din fiecare produs in functie de comenzile clientilor si previziunile cererii;

b. planificare care arata anual cat de mult trebuie realizat din fiecare produs in functie de comenzile clientilor si previziunile cererii;?

c. planificare care arata saptamanal cat de mult trebuie realizat din fiecare produs in functie de comenzile clientilor si previziunile cererii;

d. planificare care arata trimestrial cat de mult trebuie realizat din fiecare produs in functie de comenzile clientilor si previziunile cererii.

69. Strategia pura de planificare globala este:

a. strategia care foloseste doar doua dintre mijloacele posibile pentru a raspunde la fluctuatiile cererii;

b. strategia care foloseste doar unul dintre mijloacele posibile pentru a raspunde la fluctuatiile cererii;

c. strategia care foloseste doar trei dintre mijloacele posibile pentru a raspunde la fluctuatiile cererii;

d. strategia care foloseste doar patru dintre mijloacele posibile pentru a raspunde la fluctuatiile cererii.

70. Variatia numarului angajatilor productivi ca raspuns la variatia cerintelor productiei este o strategie:

a. buna;

b. pura;

c. adecvata;

d. de aprovizionare.

71. Mentinerea constanta a marimii fortei de munca cu variatia utilizarii fortei de munca este o strategie:

a. adecvata;

b. situationala;

c. pura;

d. buna.

72. Variatia marimii stocului ca raspuns la variatia cererii este o strategie:

a. adecvata;

b. neadecvata;

c. posibila;???

d. probabila.

73. Traseul (flux) operational consta in:

a. etapele de prelucrare necesare pentru a crea un produs sau a indeplini o sarcina;

b. etapele de control necesare pentru a verifica un produs sau a indeplini o sarcina;

c. etapele de prelucrare necesare pentru a vinde un produs;

d. cursul unui produs de la producator la beneficiar.

74. Incarcarea reprezinta:

a. volumul de piese desemnat in mod curent unui centru de munca pentru prelucrare ulterioara;

b. volumul cumulat de munca desemnat in mod curent unui muncitor;

c. volumul cumulat de munca desemnat in mod curent unui centru de munca pentru prelucrare ulterioara

d. volumul cumulat de munca dintr-o intreprindere.

75. Programare detaliata reprezinta:

a. determinarea timpilor de inceput, a celor de sfarsit si a sarcinilor de munca;

b. determinarea sarcinilor de munca pentru toate sarcinile din fiecare centru de munca;

c. determinarea timpilor de inceput, a celor de sfarsit;

d. determinarea timpilor de inceput, a celor de sfarsit si a sarcinilor de munca pentru toate sarcinile din fiecare centru de munca.

76. Algoritmul de alocare este:

a. sistem de programare dinamica pentru realizarea sarcinilor de munca in conditii de optimizare;

b. sistem de programare liniara pentru realizarea sarcinilor de serviciu;

c. sistem de programare liniara pentru realizarea sarcinilor de munca in conditii de optimizare

d. sistem de programare liniara.

77. Regula de ordonare a prioritatilor reprezinta:

a. procedura sistematica de atribuire a prioritatilor pentru sarcinile aflate in asteptare;

b. determinarea ordiniii in care vor fi prelucrate sarcinile;

c. procedura sistematica de atribuire a prioritatilor pentru sarcinile aflate in asteptare, determinand apoi ordinea in care vor fi prelucrate sarcinile.

d. procedura sistematica de atribuire a prioritatilor, determinand apoi ordinea in care vor fi prelucrate sarcinile.

78. Regula primul sosit-primul servit consta in:

a. regula de prioritate care acorda cea mai mare prioritate sarcinii aflate in asteptare care a ajuns prima in sistemul de productie;

b. regula de prioritate care acorda cea mai mare prioritate sarcinii aflate in asteptare care a ajuns ultima in sistemul de productie;

c. regula de prioritate care acorda cea mai mare prioritate sarcinii aflate in asteptare care a ajuns a doua in sistemul de productie;

d. regula de prioritate care acorda cea mai mare prioritate sarcinii aflate in asteptare care a ajuns a treia in sistemul de productie.

79. Regula primei date scadente este:

a. regula de prioritate care acorda cea mai mare prioritate sarcinii in asteptare a carei data scadenta este ultima;

b. regula de prioritate care acorda cea mai mare prioritate sarcinii in asteptare a carei data scadenta este a doua;

c. regula de prioritate care acorda cea mai mare prioritate sarcinii in asteptare a carei data scadenta este prima;

d. regula de prioritate care acorda cea mai mare prioritate sarcinii in asteptare a carei data scadenta este a treia.

80. Regula celui mai scurt timp de procesare este:

a. regula de prioritate care acorda cea mai mare prioritate sarcinii in asteptare al carei timp de functionare la centrul de munca este cel mai crescut;

b. regula de prioritate care acorda cea mai mare prioritate sarcinii in asteptare al carei timp de functionare la centrul de munca este cel mai bun

c. regula de prioritate care acorda cea mai mare prioritate sarcinii in asteptare al carei timp de functionare la centrul de munca este cel mai mare;

d. regula de prioritate care acorda cea mai mare prioritate sarcinii in asteptare al carei timp de functionare la centrul de munca este cel mai redus.

81. Regula celui mai scurt timp trunchiat de procesare este:

a. regula de prioritate care acorda cea mai mare prioritate sarcinii in asteptare care a asteptat mai mult decat timpul predeterminat de trunchiere;

b. regula de prioritate care acorda cea mai mare prioritate sarcinii in asteptare care a asteptat mai mult decat timpul nedeterminat de trunchiere;

c. regula de prioritate care acorda cea mai mare prioritate sarcinii in asteptare care a asteptat mai mult decat timpul predeterminat de asteptare;

d. regula de prioritate care acorda cea mai mare prioritate sarcinii in asteptare care a asteptat mai mult decat timpul predeterminat de prelucrare.

82. Regula celei mai mici intarzieri este:

a. regula de prioritate care acorda prioritate minima sarcinii aflate in asteptare a carei intarziere este cea mai mica; intarzierea este diferenta dintre durata de timp ramas pana la terminarea sarcinii si durata timpului sau de functionare

b. regula de prioritate care acorda prioritate maxima sarcinii aflate in asteptare a carei intarziere este cea mai mica; intarzierea este diferenta dintre durata de timp ramas pana la terminarea sarcinii si durata timpului sau de functionare

c. regula de prioritate care acorda prioritate maxima sarcinii aflate in asteptare a carei intarziere este cea mai mica; intarzierea este diferenta dintre durata de timp ramas pana la inceperea sarcinii si durata timpului sau de functionare

d. regula de prioritate care acorda prioritate maxima sarcinii aflate in asteptare a carei intarziere este cea mai mica; intarzierea este diferenta dintre durata de timp ramas pana la inceperea sarcinii si durata timpului sau de functionare

83. Stoc tampon (de siguranta) sunt:

a. stocuri mentinute pentru protectie impotriva efectelor unei cereri neobisnuite pentru produse;

b. stocuri mentinute pentru protectie impotriva efectelor unei cereri neobisnuite pentru produse si a unui timp total cunoscut;

c. stocuri mentinute pentru protectie impotriva efectelor unei cereri obisnuite pentru produse si a unui timp total necunoscut;

d. stocuri mentinute pentru protectie impotriva efectelor unei cereri neobisnuite pentru produse si a unui timp total necunoscut.

84. Care sunt costurile relevante ale sistemului de stocare:

1.Costul elementului (articolului)

2.Costul procurarii articolului

3.Costul introducerii in stoc a articolului

4.Costul asociat cu excluderea din stoc cand unitatile sunt cerute dar nu sunt disponibile

5.Costurile asociate colectarii datelor si procedurilor de control pentru sistemul de stocare.

a. niciunul;

b. 1 - 4

c. 2 - 5

d. toate.

85. Costuri de aprovizionare (comandare) sunt:

a. costurile primirii unei comenzi, sau costurile de demarare a activitatii daca elementele comandate sunt produse de catre firma;

b. costurile lansarii unei comenzi, sau costurile de demarare a activitatii daca elementele comandate sunt produse de catre firma;

c. costurile de transport a unei comenzi, sau costurile de demarare a activitatii daca elementele comandate sunt produse de catre firma;

d. costurile lansarii unei comenzi.

86. Costuri de intretinere (mentinere) reprezinta:

a. costurile mentinerii stocului;

b. costurile protectiei elementelor stocate;

c. costurile mentinerii stocului si protectiei elementelor stocate;

d. costurile de transport.

87. Costuri de epuizare a stocului sunt:

a. costuri asociate cererii, atunci cand stocurile au fost epuizate; in general sunt vanzari pierdute sau costuri restante;

b. in general sunt vanzari pierdute sau costuri restante;

c. costuri asociate cererii, atunci cand stocurile au fost epuizate;

d. costuri asociate receptiei, atunci cand stocurile au fost epuizate; in general sunt vanzari pierdute sau costuri restante.

88. Modelul inlocuirii graduale repezinta:

a. model determinist al stocurilor caracterizat prin retragerea cererii in timpul realizarii productiei;

b. nu exista lipsa de stoc, cererea, TTL si costurile unitare sunt constante si cunoscute.

c. model determinist al stocurilor caracterizat prin retragerea cererii in timpul realizarii productiei; nu exista lipsa de stoc, cererea, TTL si costurile unitare sunt constante si cunoscute.

d. model stochastic al stocurilor caracterizat prin retragerea cererii in timpul realizarii productiei; nu exista lipsa de stoc, cererea, TTL si costurile unitare sunt constante si cunoscute.

89. MRP este :

a. un sistem de programare si planificare a productiei defalcate in timp;

b. un sistem de programare si planificare a resurselor umane defalcate in timp;

c. un sistem de programare si planificare a redurselor financiare defalcate in timp;

d. un sistem de programare si planificare a cerintelor materiale defalcate in timp pentru operatiunile de productie.

90. Elementele componente ale unui sistem MRP sunt:

a. un plan general de productie, o evidenta a starii stocului si o lista de produse;

b. un plan general de productie, o evidenta a starii stocului si o lista de materiale

c. un plan general de aprovizionare, o evidenta a starii stocului si o lista de materiale;

d. un plan general de productie, o evidenta a starii masinilor si o lista de materiale.

91. Lista de materiale repezinta:

a. document care descrie detaliile productiei unui element, ordinea lor de asamblare, cantitatea necesara din fiecare si centrele de munca care realizeaza ordinea de asamblare;

b. document care descrie detaliile productiei unui element, cantitatea necesara din fiecare si centrele de munca care realizeaza ordinea de asamblare;

c. document care descrie ordinea de asamblare, cantitatea necesara din fiecare si centrele de munca care realizeaza ordinea de asamblare.

d. document care descrie detaliile productiei unui element, inclusiv a tuturor componentelor sale, ordinea lor de asamblare.

92. Structura produsului este:

a. nivelurile componentelor care vor realiza un produs finit; produsul finit se afla la nivelul 0, componentele necesare pentru nivelul 1se afla la nivelul 0 s.a.m.d.

b. nivelurile componentelor care vor realiza un produs intermediar; produsul intermediar se afla la nivelul 0, componentele necesare pentru nivelul 0 se afla la nivelul 1 s.a.m.d.

c. nivelurile componentelor care vor realiza un produs finit; produsul finit se afla la nivelul 0, componentele necesare pentru nivelul 0 se afla la nivelul 1 s.a.m.d.

d. numarul masinilor care vor realiza un produs finit; produsul finit se afla la nivelul 0, componentele necesare pentru nivelul 0 se afla la nivelul 1 s.a.m.d.

93. Nivelul unui element este:

a. pozitia relativa a unui element in structura produsului; elementele finite sunt de nivel inferior; elementele preliminare din structura produsului sunt de nivel superior;

b. pozitia relativa a unui element in structura produsului; elementele finite sunt de nivel superior; elementele preliminare din structura produsului sunt de nivel inferior;

c. pozitia absoluta a unui element in structura produsului; elementele finite sunt de nivel superior; elementele preliminare din structura produsului sunt de nivel inferior.

d. pozitia relativa a unui element in structura produsului.

94. Cantitatea alocata este:

a. cantitatea unui element din stoc care a fost alocata pentru utilizare si nu este disponibila pentru satisfacerea cerintelor viitoare;

b. cantitatea unui element din stoc care a fost alocata pentru utilizare;

c. cantitatea unui element din stoc care nu este disponibila pentru satisfacerea cerintelor viitoare;

d. cantitatea unui element din stoc care este disponibila pentru satisfacerea cerintelor viitoare.

95. Cerintele brute reprezinta:

a. cantitatea generala dintr-un element necesara intr-o perioada de timp pentru a satisface nivelurile stringente de productie;

b. cantitatea generala dintr-un element necesara intr-o perioada de timp pentru a satisface nivelurile absolute de productie;

c. cantitatea generala dintr-un element necesara intr-o perioada de timp pentru a satisface nivelurile normale de productie;

d. cantitatea generala dintr-un element necesara intr-o perioada de timp pentru a satisface nivelurile planificate de productie.

96. Cantitate disponibila reprezinta:

a. cantitatea dintr-un element care este estimata ca va fi indisponibila la sfarsitul unei perioade de timp pentru a satisface cerintele din perioadele urmatoare;

b. cantitatea dintr-un element care este estimata ca va fi disponibila la sfarsitul unei perioade de timp;

c. cantitatea dintr-un element care este estimata ca va fi disponibila la sfarsitul unei perioade de timp pentru a satisface cerintele din perioadele urmatoare

d. cantitatea dintr-un element neecsara pentru a satisface cerintele din perioadele urmatoare.

97. Evidenta starii stocului este:

a. documentatie completa asupra starii stocului pentru fiecare element din structura produsului;

b. identificarea elementului, cantitatea disponibila, nivelul stocului de siguranta, cantitatea alocata si timpul total de livrare;

c. documentatie completa asupra starii stocului pentru fiecare element din structura produsului, inclusiv identificarea elementului, cantitatea disponibila, nivelul stocului de siguranta, cantitatea alocata si timpul total de livrare

d. documentatie completa asupra starii stocului pentru fiecare element din structura produsului, fara identificarea elementului.

98. Comenzi planificate lansate reprezinta:

a. cantitatea dintr-un produs care este planificata a fi comandata, iar perioada planificata pentru lansarea acestei comenzi va avea ca rezultat refuzarea comenzii cand este necesara;

b. perioada planificata pentru lansarea comenzii ce va avea ca rezultat primirea comenzii cand este necesara;

c. cantitatea dintr-un produs care este planificata a fi comandata;

d. cantitatea dintr-un produs care este planificata a fi comandata, iar perioada planificata pentru lansarea acestei comenzi va avea ca rezultat primirea comenzii cand este necesara.

99. Primirile programate reprezinta:

a. cantitatea dintr-un produs care va fi data inapoi la furnizori ca rezultat al comenzilor gresite;

b. cantitatea dintr-un produs care va fi refuzata de la furnizori;

c. cantitatea dintr-un produs care va fi primita de la furnizori ca rezultat al comenzilor prea mari (comenzi deschise);

d. cantitatea dintr-un produs care va fi primita de la furnizori ca rezultat al comenzilor lansate (comenzi deschise).

100. Cerintele nete reprezinta:

a. cantitatea neta dintr-un produs care trebuie achizitionata pentru a satisface productia programata pentru respectiva perioada.

b. cantitatea bruta dintr-un produs care trebuie achizitionata pentru a satisface productia programata pentru respectiva perioada;

c. cantitatea dintr-un produs care trebuie achizitionata pentru a satisface productia programata pentru respectiva perioada;

d. cantitatea neta dintr-un produs care trebuie achizitionata pentru a satisface productia neprogramata pentru respectiva perioada.

101. Compensarea timpului total de livrare reprezinta:

a. procesul de determinare a esalonarii in timp a unei primiri programate a comenzii;

b. procesul de determinare a esalonarii in timp a unei primiri programate a comenzii; compensarea primirii comenzii planificate cu durata timpului total de livrare;

c. compensarea primirii comenzii planificate cu durata timpului total de livrare

d. procesul de determinare a esalonarii in timp si spatiu a unei primiri neprogramate a comenzii; compensarea primirii comenzii neplanificate cu durata timpului total de livrare.

102. Planificarea resurselor materiale (MRP II) reprezinta:

a. un sistem integrat de informatii care dispune de date comune si sincronizeaza activitatile de productie;

b. un sistem integrat de informatii care dispune de date comune;

c. un sistem integrat de informatii care dispune de date comune si sincronizeaza activitatile de productie si celelalte domenii functionale ale afacerilor;

d. un sistem integrat care sincronizeaza activitatile de productie si celelalte domenii functionale ale afacerilor.

103. Obiectivele aprovizionarii (achizitiei de materiale) por fi rezumate astfel:

1. O valoare buna

2. Programe sigure

3. Investitii minime

4. Administrare eficienta

a. niciunul;

b. 1 - 3

c. 2 - 4

d. toate

104. Specificatiile de proiectare reprezinta:

a. caracteristicile unui produs sau serviciu;

b. caracteristicile neimportante, nedorite ale unui produs sau serviciu specificate in

detaliu in timpul etapei de proiectare;

c. caracteristicile importante, dorite ale unui produs sau serviciu specificate in detaliu in timpul etapei de proiectare;

d. caracteristicile importante, dorite ale unui produs sau serviciu.

105. Capacitatea de proces reprezinta:

a. capacitatea unui proces de conversie de a realiza un produs care nu se conformeaza specificatiilor de proiect;

b. capacitatea de a realiza un produs care se conformeaza specificatiilor de proiect;

c. capacitatea unui proces de conversie;

d. capacitatea unui proces de conversie de a realiza un produs care se conformeaza specificatiilor de proiect.

106. Costurile interne de defectare reprezinta:

a. costuri atribuibile defectelor in productie la fabrica;

b. costuri atribuibile erorilorr in productie la fabrica;

c. costuri atribuibile erorilor si defectelor in productie la fabrica;

d. costuri atribuibile oamenilor in productie la fabrica.

107. Costuri de evaluare sunt:

a. costurile masurarii sau inspectarii calitatii in fabrica si pe teren;

b. costurile evaluarii, masurarii sau inspectarii calitatii in fabrica si pe teren;

c. costurile evaluarii sau inspectarii calitatii in fabrica si pe teren;

d. costurile evaluarii sau masurarii.

108. Costuri de prevenire sunt:

a. costurile de proiectare si dotare a unui program de control al calitatii

b. costurile de planificare si dotare a unui program de control al calitatii

c. costurile de planificare, proiectare si dotare a unui program de control al calitatii

d. costurile de planificare si proiectare.

109. Costuri externe de defectare sunt:

a. costuri atribuibile defectarii produselor din fabrica;

b. costuri atribuibile defectarii produselor dinn cauza persoanelor;

c. costuri atribuibile defectarii produselor din cauza clientilor;

d. costuri atribuibile defectarii produselor de pe teren.

110. Conceptul "Zero defecte" reprezinta:

a. program de schimbare a atitudinilor muncitorilor fata de calitate;

b. program de schimbare a muncitorilor;

c. program de schimbare a atitudinilor muncitorilor fata de calitate, prin accentuarea activitatii fara erori

d. program de schimbare a atitudinilor muncitorilor fata de calitate, prin constrangere.

111. Controlul statistic al procesului (SPC) reprezinta:

a. utilizarea esantioanelor statistice in productie;

b. eliminarea variatiile nealeatoare (sporadice) ale procesului de conversie.

c. utilizarea esantioanelor statistice pentru a detecta si elimina variatiile aleatoare (sporadice) ale procesului de conversie.

d. utilizarea esantioanelor statistice pentru a detecta si elimina variatiile nealeatoare (sporadice) ale procesului de conversie.

YES/NO

1. Sarcina este cea mai mica unitate de munca individuala avand un sens completyes

2. Sarcinile reprezinta un ansamblul de atributii identice necesare pentru realizarea unui anumit proces de munca precis conturat no

3. Activitatea reprezinta totalitatea atributiilor de o anumita natura, care determina procese de munca cu un grad de omogenitate si similaritate ridicat yes

4. Activitatea reprezinta totalitatea atributiilor de o anumita natura (tehnica, economica, administrativa). no