Management operational - MULTIPLE CHOICE

Management operational - MULTIPLE CHOICE

1.       Care dintre urmatoarele nu este etapa in procesul proiectarii unui produs ?

Stabilirea salariilor managerilor (B)

2.       Pe axa Ox a graficului de programare si urmarire a productiei zilnice se prezinta:

Timpul in zilei lucratoare(C)

3.       Benchmarkingul se refera la:

Elaborarea ciclului de viata a unui produs (A)

4.       Etapa initiala din procesul proiectarii unui produs este:

Generarea ideii (D)

5.       Cheltuielile pentru chiria pentru cladirea fabricii reprezinta un:

Cost fix (A)

6.       Salariile functionarilor de la contabilitate reprezinta costuri:

Fixe (A)

7.       O fabrica de jucarii a vandut anul trecut 15.000 de trenulete la pretul de 40 RON bucata. Costurile fixe ale acestei fabrici au fost de 364.000 RON, iar costurile variabile pe bucata 20 RON. Daca costurile se mentin neschimbate si pentru anul acesta, pentru ce numar de trenulete vandute ne aflam punctul critic ?

18200 bucati (E)

8.       Care din urmatoarele cheltuieli se incadreaza in categoria costurilor fixe ?

Chiria pentru cladirea fabrici (D)

9.       O fabrica de palarii vinde palarii la pretul de 30 RON bucata. Costurile fixe au fost anul trecut 150.000 RON, iar costurile variabile pe bucata15 RON. Care este cantitatea de palarii vandute corespunzatoare punctului critic ?

10.000 bucati (C)

10.  In punctul critic, intreprinderea inregistreaza:

Nici profit, nici pierderi (C)

11.    Constructia prototipurilor se realizeaza in urmatoarea etapa a procesului de proiectare a unui produs:

Proiectarea si testarea nelimitata (C)

12.    In care din urmatoarele etape ale procesului de proiectare a unui produs se elaboreaza instructiunile specifice de procesare pentru producerea bunurilor ?

Proiectarea finala (D)

13.    Care din urmatoarele nu este etapa a ciclului de viata al produselor?

Productia (C)

14.    Ingineria simultana se refera la proiectarea simultana a :

Produsului si procesului de productie a acestuia (A)

15.    Procesele cu operatiuni intermitente sunt utilizate pentru realizarea de:

O varietate insemnata de produse in volume mici (B)

16.    In cadrul unui centru de servicii medicale, de regula, se executa:

Operatiuni intermitente (C)

17.    Procesele cu operatiuni repetitive sunt utilizate pentru realizarea de:

Bunuri si servicii standardizate in volume mari (C)

18.    In cadrul liniilor de asamblare, de regula, se executa:

Operatiuni repretitive (A)

19.    Volumul de bunuri produs cu ajutorul operatiunilor repetitive se bazeaza pe:

Prognoza cererii viitoare (B)

20.    Care din urmatorii nu sunt indicatori de performanta ai proceselor operationale?

Volumul deseurilor (C)

21.    Indicatorul de performanta a procesului denumit "timpul de utilizare a unei resurse" este dat de raportul dintre:

Timp de utilizare resursa si timpul de disponibilitate a resursei(D)

22.    O resursa este utilizata mai eficient, cu cat valoarea indicatorului timp de utilizare este mai apropiata de:

1  (E)

23.    Indicatorul de performanta a unui proces, numit durata de procesare este dat de:

Media timpului de producere a unei unitati (A)

24.    Care din urmatoarele nu este o strategie de realizare a produselor si serviciilor, in functie de caracteristicile acestora?

Strategia de asamblare la comanda (A)

25.    Care din urmatoarele nu este etapa in cadrul algoritmului de alegere a amplasamentului unei unitati?

Determinarea drumului critic (B)

26.    Care din urmatorii nu este factor ce afecteaza deciziile de amplasare?

Orarul sedintelor decizionale (D)

27.    Care din urmatoarele nu este o metoda utilizata in analiza amplasarii unitatilor?

Evaluarea factorilor calitativi (A)

28.    Care din urmatoarele nu este o ipoteza in metoda determinarii costurilor de transport utilizata pentru stabilirea amplasamentului unitatilor?

Organizatiile sunt amplasate la distante egale (D)

29.    Metoda determinarii punctului critic al amplasamentelor unitatilor consta in evaluarea amplasamentului in functie de:

Costul total al amplasamentului (A)

30.    In cadrul metodei de amplasament a unei unitati bazata pe evaluarea factorilor calitativi, cota fiecarui amplasament se determina ca :

Suma ponderata a cotelor factorilor relevanti (C)

31.    Ce semnifica R din formula programului zilnic de productie al liniei tehnologice furnizoare:

R - procentul admisibil de rebuturi (B)

32.    Intre gradul de inegalizare a liniei Ki si gradul de utilizare a lineii Ku exista relatia:

K_i + K_u = 1 (E)

33.    Zona A a testului preferential tip ABC se refera la situatia in care:

15% din elemente din nomenclator corespund la 75% din volumul productiei (B)

34.    Zona C a testului preferential tip ABC se refera la situatia in care:

50% elemente din nomenclator corespund la 5% din volumul productiei (C)

35.    Zona B a testului preferential tip ABC se refera la situatia in care:

35% elemente din nomenclator corespund la 20% din volumul productiei(E)

36.    In relatia gradului de inegalizare a fluxului unei linii tehnologice monovalente cu flux discontinuu

K_i = reprezinta

Unde t_m - durata medie a unei operatii pe un loc de munca. T_c reprezinta tactul teoretic al liniei (B)

37.    Graficul standard se utilizeaza pentru liniile:

Monovalente in flux discontinuu(B)

38.    Care din urmatoarele nu sunt costuri ale calitatii:

Ale angajarii de personal(D)

39.    Care din urmatoarele nu sunt costuri ale calitatii:

Datorate stocurilor(B)

40.    Care din urmatoarele nu sunt costuri ale calitatii:

Generate de defictul de materie prima(C)

41.    Pentru intocmirea unui plan de control de receptie se utilizeaza:

Marimea lotului, marimea esantionului, cota de aceptare (B)

42.    Controlul statistic consta in verificarea:

Unui esantion (E)

43.    In cazul controlului prin atribute se stabileste ca un produs poate:

Corespunde sau nu corespunde (A)

44.    Printre obiectivele activitatii de productie nu se numara:

Depisarea termenelor de fabricatie (E)

45.    Pe verticala graficului de programare si urmarire a productiei zilnice se prezinta:

Sarcinile de productie zilnice, cumulate (A)

46.    In cazul programarii productiei individuale in raport de testul preferential ABC, pentru zona A se utilizeaza metode de programare fundamentate pe date calendaristice conform relatiei

z = f(tf, d)

In aceasta relatie "z" reprezinta:

Intrarea in fabricatie (D)

47.    In cazul programarii productiei individuale in raport de testul preferential ABC, pentru zona A se utilizeaza metode de programare fundamentate pe date calendaristice conform relatiei

z =f tf ,d

In aceasta relatie tf reprezinta:

Termenele finale (E)

48.    In cazul programarii productiei individuale in raport de testul preferenial ABC, pentru zona A se utilizeaza metode de programare fundamentate pe date calendaristice conform relatiei

z =f tf ,d

In aceasta relatie d reprezinta:

Devansarile calendaristice (A)

49.    Diagramele de control statistic se utilizeaza la controlul:

Intermediar (al operatiilor) (D)

50.    Liniile tehnologice monovalente cu flux discontinuu sunt caracterizate de un grad de inegalizare a fluxului K_i dat de relatia

K_i =

In aceasta relatie t_m reprezinta: durata medie a unei operatii pe locul de munca

51.    In cadrul controlului statistic prin metoda tabelelor de esantionare - (β) - riscul beneficiarului reprezinta probabilitatea:

De a aceepta loturi nesatisfacatoare(D)

52.    In cadrul controlului statistic prin metoda tabelelor de esantionare (α) - riscul producatorului si (β) - riscul beneficiarului se stabilesc prin:

Intelegere intre producator si beneficiar (B)

53.    In cazul controlului statistic, esantionul care se preleveaza este format :

Referat: Integrarea cerealelor in elaborarea si implimentarea tehnologiei ecologice de producere a fainoaselor aglutenice: produse de panificatie si biscuiti Referat: Documentatia investitiilor si studiul de fezabilitate

Aleatoriu (E)

54.    In cadrul controlului statistic, produsele din cadrul esantionului prelevat aleatoriu, se verifica:

Bucata cu bucata (A)

55.    Prin control integral se intelege controlul:

Bucata cu bucata (B)

56.    Strategia de urmarire a cererii presupune:

Schimbarea nivelului de productie astfel ca aceasta sa urmareasca cererea (B)

57.    Planul de productie stabileste:

Ce urmeaza sa se produca intr-o perioada de timp determinata (A)

58.    Ingineria simultana implica:

Lucrul in echipe multifunctionale pentru a proiecta simultan produsul si procesul de productie (C)

59.    Etapele timpurii ale ciclului de viata a produsului sunt:

Introducerea si cresterea (E)

60.    Etapele tarzii ale ciclului de viata al produsului sunt:

Maturitatea si declinul (D)

61.    In relatia de determinare a lungimii medii a cozii de asteptare =

"a" reprezinta numarul :

Mediul al clientilor sositi intr-o ora (B)

62.    In relaŃia de determinare a lungimii medii a cozii de asteptare =

"c" reprezinta numarul:

Mediu al clientilor serviti intr-o ora (B)

63.    In relatia timpului mediu de asteptare a clientului = "a" reprezinta numarul:

Numarul mediu al clientilor sositi intr-o ora (B)

64.    In relatia timpului mediu de asteptare a clientului=; "c" reprezinta numarul:

Numarul mediu al clientilor serviti intr-o ora (B)

65.    Care din urmatoarele relatii este corecta pentru determinarea lungimii medii a cozii de asteptare, stiind ca "a" este numarul mediu al clientilor sositi intr-o ora iar "c"- numarul mediu al clientilor serviti intr-o ora:

66.    In cazul planificarii materialelor prin metoda JIT dimensiunea stocului este:

Mica (E)

67.    Planificarea materialelor prin metoda JIT are ca avantaj fata de gestiunea conventionala a stocurilor faptul ca:

Simuleaza productivitatea (B)

68.    Potrivit metodei JIT, furnizorii livreaza materialele:

Numai la momentul in care sunt necesare si strict in cantitatea cerute(A)

69.    Strategia "tras din aval" se aplica in cazul:

Metodei JIT (C)

70.    Strategia "impins din amonte" se aplica in cazul :

Gestiunii conventionale a stocurilor (A)

71.    Sistemul de planificare MRP se bazeaza pe:

Programul director de productie (C)

72.    In programul director de productie nu sunt precizate:

Stocurile de produse finite (D)

73.    Care din urmatoarele este o metoda de planificare a cererii de materiale:

Sistemul MRP (B)

74.    Care din urmatoarele este o metoda de planificare a cererii de materiale:

Sistemul JIT (E)

75.    Iesirile sistemului de planificare MRP cuprind:

Graficele de productie si comenzile pentru cumparare (A)

76.    Reproductia:

Permite utilizarea unor componente de la produse mai vechi (B)

77.    In cadrul metodelor statistice de control al calitatii produselor se verifica:

Un esantion prelevat aleatoriu (C)

78.    Nivelul acceptat de calitate este dat de:

Procentajul maxim de defecte (D)

79.    Linia mijlocie a diagramei de control reprezinta:

Media caracteristicii de calitate respective (E)

80.    Tabelele de esantionare pot:

Sa fie cu esantionarea simpla, dubla sau multipla (A)

81.    Criteriile operationale ale controlului calitatii vizeaza:

Proportia rebuturilor (B)

82.    Criteriile financiare ale controlului calitatii vizeaza:

Costurile de productie (C)

83.    Din categoria costurilor de prevenire din cadrul costurilor calitatii fac parte:

Costurile de instruire a personalului (D)

84.    Din categoria costurilor de evaluare din cadrul costurilor calitatii fac parte:

Costurile echipamentului de control al calitatii

85.    Din categoria costurilor interne ale pierderilor din cadrul costurilor calitatii fac parte:

Costurile rebuturilor (B)

86.    Din categoria costurilor externe ale pierderilor din cadrul costurilor calitatii fac parte:

Costurile de rezolvare a reclamantiilor (E)

87.    Din categoria costurilor de evaluare din cadrul costurilor calitatii fac parte:

Costurile operatiunilor de verificare a materialelor (A)

88.    Care din urmatoarele nu este etapa in evolutia ideii de calitate conform lui Dale si Cooper:

Conducerea compartimentului de calitate (D)

89.    Dintre criteriile clientului privind evaluarea calitatii nu fac parte cele de:

Costuri reduse de productie (B)

90.    Asigurarea calitatii reprezinta:

Un sistem de management al calitatii (C)

91.    Sistemul TQM nu angreneaza:

Conducerea compartimentului de calitate (B)

92.    Care din urmatoarele nu este un instrument de programare a productiei in liniile in flux monovalente:

Graficul aproviionarii cu materiale (C), Graficul Grantt (E)

93.    Care din urmatorii nu sunt parametrii specifici de proiectare si functionare a liniilor de productie in flux:

Lungimea medie a cozii de asteptare (C)

94.    Standardele interne de performanta a intreprinderii sunt valori etalon fata de care se compara rezultatele intreprinderii cu:

Performantele anterioare ale organizatiei (B)

95.    Standardele externe de performanta a intreprinderii sunt valori etalon in raport cu care nu se compara rezultatele activitatilor organizatiei cu:

Performantele anterioare ale organizatiei

96.    Matricea lui Slack indica o relatie intre performanta si:

Importanta operatiunii pentru client (C)

97.    Matricea lui Slack indica o relatie intre performanta si importanta operatiunii pentru client. Care din urmatoarele situatii nu se regaseste printre cele din cadrul matricii lui Slack:

Eficienta (C)

98.    Principalul obiectiv al schimbarii in salturi in vederea imbunatatirii performantelor intreprinderii il constituie:

Reducerea deficitului competitiv (A)

99.    Criteriile de economie ce vizeaza performantele intreprinderii au in vedere:

Minimizarea cheltuielilor pentru materialele necesare productiei (D)

100. Criteriile de eficienta ale performantei vizeaza :

Raportul intrari/iesiri (C)

101. Planificarea agregat se realizeaza de regula pe:

Un trimestru (A)

102. Care din urmatoarele nu este functie a unei organizatii:

Functia prestatoare de servicii (D)

103. Care din urmatorii nu reprezinta indici sintetici ce caracterizeaza eficienta managementului operational:

Indicile efectuarii testelor (E)

104. Care din urmatoarele nu este principiu al managementului operational:

Tehnologiilor (C)

105. Care din urmatoarele nu reprezinta o componenta intr-o reprezentare simpla a unui sistem de productie:

Carta cetateanului (B)

106. Subsistemul de planificare al unui sistem de productie nu realizeaza planificarea pentru:

Valorile organizatiei (D)

107. Care din urmatoarele nu este subsistem al sistemului de productie:

Subsistemul de acces (C)

108. Strategia de inovatie este specifica pietelor:

In dezvoltare (A)

109. Care din urmatoarele atribute este specific serviciilor:

Intangibilitate (C)

110. Politicile operationale de productie nu vizeaza domenii cum ar fi:

Strategii de marketing

111. Functia de productie Cobb-Douglas este data de relatia:

Q =

Unde:

Q - rezultatul productiei

h - factor de proportionalitate

N - Numarul personalului

F - mijloace fixe in functiune

- exponenti ce indica elasticitatea lui Q in raport cu N si F (E)

112. In cazul modelului strategiei operationale pe baza optimizarii combinatiei in care sunt folositi factorii de productie, in care s-a considerat functia Cobb-Douglas, daca Q este inelastic in raport cu F si N:

Nu se modifica proportiile factorilor (B)

113. Functia Cobb-Douglas care considera influente progresului tehnic este data de relatia:

Unde:

Q - rezultatul productiei

h - factor de proportionalitate

N - Numarul personalului

F - mijloace fixe in functiune

- exponenti ce indica elasticitatea lui Q in raport cu N si F

- ritmul mediu anual de crestere al lui Q sub influenta progresului tehnic (D)

114. Informatiile utilizate in elaborarea prognozelor nu trebuie sa fie:

Eronate (C)

115. Care din urmatoarele atribute este specific bunurilor:

Tangibilitate (D)

116. Functiile de productie reprezinta forma matematica a relatiilor dintre:

Intrarile si iesirile sistemului de productie (B)

117. Cu cat orizontul de timp este mai mare, cu atat prognoza este mai:

Imprecisa (B)

118. In expresia functiei de productie Cobb-Douglas Q = , unde:

Q - rezultatul productiei

h - factor de propotionalitate

F - mijloace fixe in functiune

- exponenti ce indica elasticitatea lui Q in raport cu N si F

N reprezinta numarul:

Personalului (C)

119. Elasticitatea functiei Cobb-Douglas Q = ,, in raport cu factorul F este data de:

h (A)

120. In cazul modelului strategiei operationale pe baza optimizarii combinatiei in care sunt folositi factorii de productie, in care s-a considerat functia Cobb-Douglas, daca Q este elastic in raport cu factorul N si inelastic in raport cu factorul F:

Se modifica pozitiv numai factorul N (A)

Unde:

Q - rezultatul productiei

N - numarul personalului

F - mijloace fixe in functiune

121. In cazul modelului strategiei operationale pe baza optimizarii combinatiei in care sunt folositi factorii de productie, in care s-a considerat functia Cobb-Douglas, daca Q este elastic in raport cu factorul N si inelastic in raport cu factorul F :

Se modifica pozitiv numai factorul N (C)

Unde: Q - rezultatul productiei

N - numarul personalului

F - mijloace fixe in functiune

122. Programarea productiei liniei tehnologice in calitate de linie furnizoare se realizeaza pornind de la programul de fabricatie al:

Liniei intermediare (A)

123. Tactul teoretic al unei linii tehnologice monovalente cu flux discontinuu se determina cu ajutorul relatiei

In aceasta relatie D reprezinta durata:

De programare a productiei (E)

124. In cazul unei linii tehnologice monovalente cu flux discontinuu gradul de incarcare pentru fiecare operatie a locurilor de munca neincarcate complet este dat de relatia:

g = (M+1) - M''

In aceasta relatie, M reprezinta:

Numarul teoretic al locurilor de munca (C)

125. In cazul unei linii tehnologice monovalente cu flux discontinuu, gradul de incarcare pentru fiecare operatie a locurilor de munca neincarcate complet este dat de relatia:

g = (M+1) - M''

In aceasta relatie, M'' reprezinta:

Numarul practic de locuri de munca (E)

126. Graficul standard se utilizeaza pentru liniile:

Monovalente cu flux discontinuu este graficul standard

127. Metoda ABC de management a stocurilor acorda prioritate maxima gestionarii stocurilor din categoria:

A (A)

128. Se considera 2 grupe de utilaje i si i+1 ale unei linii de productie in flux intermitent, la care se executa operatii tehnologice successive.Se lucreaza intr-un singur schimb cu durata de 8 ore. Tactul operational al grupei de utilaje furnizoare este de 3'/produs iar cel al grupei de utilaje beneficiare i+1 este de 2'/produs. In aceste conditii, intre cele 2 grupe de utilaje se formeaza un stoc curent (circulant) de productie neterminata de acumulare (+) sau de egalizare (-). Marimea stocului pe un schimb este data de:

- 80 buc (D)

129.     Pe o linie tehnologica monovalenta in flux discontinuu se executa intr-ozi 48 de produse.

Se lucreaza intr-un singur schimb, cu durata de 8 ore. Tactul teoretic al liniei este de:

10      min (D)

130. Care din urmatorii factori nu afecteaza deciziile de amplasare a organizatiilor:

Orarul magazinelor (D)

131. Care din urmatoarele nu sunt costuri ale calitatii:

Datorate stocurilor (B)

132. Care din urmatoarele nu sunt costuri ale calitatii:

Generate de deficitul de materie prima (C)

133. Pe o linie tehnologica monovalenta in flux discontinuu se executa 48 de bucati dintr-un reper.Se lucreaza intr-un singur schimb, cu durata de 8 ore. Prima operatie care se executa la acest reper dureaza 15 minute. Care este numarul teoretic de locuri de munca la care se executa aceasta operatie?

1,5 (A)

134. Pe o linie tehnologica monovalenta in flux discontinuu se executa 240 de bucati dintr-un reper. Se lucreaza intr-un singur schimb, cu durata de 8 ore. Prima operatie care se executa la acest reper dureaza 5 minute. Care este numarul teoretic de locuri de munca la care se executa aceasta operatie?

2,5 (C)

135. Care din urmatoarele nu sunt variabile de intrare intr-o intreprindere privita ca sistem de productie:

Produsele realizate in intreprindere (D)

136. Evaluarea performantelor produselor, in cadrul controlului productiei, presupune masurarea performantelor obtinute si evaluarea abaterilor, fata de:

Standarde (B)

137. Care din urmatoarele este metoda de determinare a amplasamentului optim:

Evaluarea factorilor calitativi (B)

138. In cazul programarii productiei individuale in raport de testul preferential ABC, pentru zona C se utilizeaza metode de programare bazate pe stocuri conform relatiei:

z = f(w,s) unde: w - termenele finale, s - stocuri

139. Extrapolarea seriilor de timp este o metoda de:

Prognoza (B)

140. Stocurile de productie neterminata intre 2 operatii i, i+1 se determina cu ajutorul relatiei

In aceasta relatie m_i si m_i+1 reprezinta:

Numarul locurilor de munca la care se executa operatiile i sau i 1 (B)

141. Pentru o linie in flux discontinuu, programul de fabricatie al liniei intr-o zi lucratoare este de 160 produse. Se analizeaza doua operatii i si i+1 despre care se cunosc:

la operatia i , durata operatiei t_u= 5

la operatia i+1, durata operatiei t_u=15

Care este numarul practice de locuri de munca la care se executa operatia i respectiv i+1?

2, 5 (E)

142. Care din urmatoarele nu este metoda de prognoza :

Testul preferential tip ABC (C)

143. Pe o linie monovalenta in flux discontinuu se executa 160 de bucati dintr-un reper. Se lucreaza intr-un singur schimb cu durata de 8 ore. Care este tactul teoretic al liniei?

3 minute (D)

144. Care din urmatoarele nu este etapa in metoda determinarii punctului critic al amplasamentelor:

Stabilirea factorilor calitativi relevanti (E)

145. In cadrul controlului statistic prin metoda tabelelor de esantionare,α- riscul producatorului reprezinta probabilitatea:

De a respinge loturi satisfacatoare (B)

146. Care dintre afirmatiile urmatoare sunt adevarate:

Sistemul JIT se bazeaza pe principiul tragerii produselor - metoda "pull" (B)

147. Care dintre urmatoarele afirmatii nu reprezinta avantajele metodei JIT:

Sistemul JIT opereaza cu loturi mari de produse (B)

148. Un loc de munca JIT este operational cu un container de dimensiuni "C" si o rata a cererii de "D" unitati/ora.Pentru circulatia unui container sunt necesare "T" min.Care este relatia de determinare a numarului de containere?

N=TxD/C (B)

149. Unitatea de transport standard a tuturor componentelor sau produselor in cadrul metodei Kanban o reprezinta:

Containerul (A)

150. Se presupune ca un loc de munca JIT este operational cu un container de capacitate 25 unitati si o rata a cererii de 100 unitati/ora.Pentru circulatia unui container sunt necesare 180 min.Cate containere sunt necesare in sistem?

12 containere (B)

151. Se presupune ca un loc de munca JIT este operational cu un container de capacitate 25 unitati si o rata a cererii de 100 unitati/ora.Pentru circulatia unui container sunt necesare 180 min.Ce stoc maxim se poate acumula?

300 buc. (A)

152. Un loc de munca are un timp de pregatire-incheiere si executie de 30 min, pentru a produce 50 de repere.Pentru mutarea unui container de 50 repere spre locul de munca urmator sunt necesare 10 min. Rata cererii fiind de 1 reper/min, cate containere sunt necesare?

1 container (B)

153. Un loc de munca JIT este operational cu un container de dimensiunile a 30 unitati si o rata a cererii de 200 unitati/ora. Pentru circulatia unui container sunt necesare 360 min. Cate containere sunt necesare in sistem?

40 containere (C)

154.     Un loc de munca JIT este operational cu un container de dimensiunile a 30 unitati si o rata a cererii de 200 unitati/ora. Pentru circulatia unui container sunt necesare 360 min.Ce stoc maxim se poate acumula?

1200       (C)

155. Un loc de munca din cadrul unei sectii de fabricatie realizeaza operatia de gaurire pentru o flansa.Lotul de fabricatie pentru aceste flanse este de 50 buc. Un container Kanban are capacitatea de 50 buc. Se cer 200 componente/ora si sunt necesare 23 ore pentru circulatia unui container, inclusive toti timpii de pregatire-incheiere, executie transport si asteptare. Care este numarul de containere necesar?

92 containere (A)

156. Daca intre incarcarile globale si capacitatea fabricii se constata o supraincarcare, care dintre masurile urmatoare nu este corecta?

Somajul tehnic (D)

157. Daca intre incarcarile globale si capacitatea fabricii se constata o subincarcare, care dintre masurile urmatoare nu este corecta?

Investitii in mijloace de productie (C)

158. Care din urmatorii nu este indicator de masurare a performantelor proceselor

Durata de procesare (A)

159. Fie o linie in flux discontinuu cu tact liber.Programul de fabricatie al liniei, intr-o zi lucratoare, intr-un schimb, este de 160 de produse. Se analizeaza doua operatii tehnologice "i" si "i+1".Despre acestea se cunosc urmatoarele informatii:

Operatia "i":

- numarul de masini=1

- timpul unitar = 3 min

Operatia "i+1":

- numarul de masini =2

- timpul unitar = 1,5 min.

In conditiile functionarii masinilor de la operatia "i+1" in cea de-a doua jumatate a schimbului, stocul interoperational este:

240 produse (E)

160. O linie automata are un program master(calendaristic centralizator) de 2.000 produse.Numarul zilelor lucratoare dintr-o perioada calendaristica de o luna este de 20.Tactul liniei este de 3 min. Numarul orelor de functionare zilnica a liniei automate este de:

4 ore (B)

161. Fie graficul standard elaborat pentru o linie monovalenta in flux discontinuu, cu tact liber, care are un program de productie pe schimb de 24 produse. Timpul unitar pentru primele doua operatii este de:

T1= 45 min;

T 2 = 15 min;

Cate masini efective sunt necesare la operatia 1 si cate la operatia 2?

Nr.m.op.1 = 3 si nr.m.op.2 =1 (B)

162. Fie o linie in flux discontinuu cu tact liber. Programul de fabricatie al liniei, intr-o zi lucratoare, intr-un schimb, este de 160 de produse. Se analizeaza doua operatii tehnologice "i" si "i+1".Despre acestea se cunosc urmatoarele informatii:

Operatia "i":

- numarul de masini=2

- timpul unitar = 3 min

Operatia "i+1":

- numarul de masini =4

- timpul unitar = 3min.

In conditiile functionarii masinilor de la operatia "i+1" in cea de-a doua jumatate a schimbului, stocul interoperational este:

160 produse (A)

163. Diagramele de flux se utilizeaza la:

Proiectarea proceselor (A)

164. Procesele de realizare de proiecte sunt procese:

Intermitente (A)

165. Fie o linie monovalenta in flux discontinuu. Pentru aceast forma de organizare, se determina marimea:

Ki =(τ - t) /τ

unde:τ- reprezinta tactul teoretic al liniei

t - durata medie a unei operatii la un loc de munca.

Marimea Ki reprezinta:

Gradul de inegalizare a fluxului (D)

166. In conditiile productiei individuale, programarea operativa utilizeaza:

Metode bazate pe devansari, prioritati si stocuri (C)

167. Functia-obiectiv folosita in elaborarea unui program agregat presupune minimizarea costurilor:

1.costul de angajare demitere

2.costul de supramunca

3.costul de inactivitate

4.costul de intreŃinere a stocului de produse finite

5.costul deficitului de produse.

1,2,3,4,5 (E)

168. Ce extracost al programarii agregat se determina cu relatia:

Costul de inactivitate in perioada t (C)

Unde - productia programanta in perioada t

- productia care poate fi realizata conform normativelor in perioada t

norma de productie pe muncitor in perioada t

-extracostul unitar

169. Ce extracost al programarii agregat se determina cu relatia:

costul de intretinere a stocului de produse finite in perioada t (A)

Unde - productia programanta in perioada t

-cererea estimata in perioada t

-extracostul unitar

- nivelul stocului de produse finite in perioada t-l

170. Ce extracost al programarii agregat se determina cu relatia:

Costul de supramunca in perioada t (B)

Unde - productia programanta in perioada t

- productia care poate fi realizata conform normativelor in perioada t

-extracostul unitar

171. Ce extracost al programarii agregat se determina cu relatia:

Costul angajarii si demiterii in perioada t

Unde - productia programanta in perioada t

-cererea estimata in perioada t

-extracostul unitar

- nivelul stocului de produse finite in perioada t-l

172. Care din urmatoarele nu este etapa in procesul proiectarii produselor:

Programarea productiei in flux (A)

173. Linia tehnologica i atrage produsele de pe linia tehnologica i-1.Linia i are un program de productie zilnic de 2000 de produse. Intre cele doua linii, stocul format din 100 de produse, sa consumat si trebuie inlocuit in totalitate. Linia "i-1" da in mod constant un rebut tehnologic de 1% din cantitatea lansata in executie. In componenta unui singur produs din linia i intra doua produse executate in linia i-1. Cantitatea de produse ce constituie programul liniei i-1 este:

4141 produse (E)

174. Riscul beneficiarului (β) in contextul controlului de receptie consta in:

Probabilitatea de a se respinge loturi satisfacatoare (A)

175. Riscul producatorului (α) in contextul controlului de receptie consta in:

Probabilitatea de a se respinge loturi satisfacatoare (A)

176. Care din urmatoarele nu sunt costuri ale calitatii:

Ale angajarii de personal (D)

177. Care din urmatoarele nu sunt costuri ale calitatii:

Datorate stocurilor (B)

178. Pentru intocmirea unui plan de control de receptie se utilizeaza

Marimea lotului, marimea esantionului, cota de aceptare (B)

179. In cazul planificarii materialelor prin metoda JIT dimensiunea stocului este:

Mica (D)

180. Planificarea materialelor prin metoda JIT are ca avantaj fata de gestiunea conventionala a stocurilor faptul ca:

Simuleaza productivitatea (B)

181. Potrivit metodei JIT, furnizorii livreaza materialele:

Numai la momentul in care sunt necesare si strict in cantitatea cerute(A)

182. Strategia "tras din aval" se aplica in cazul:

Metodei JIT (C)

183. Strategia "impins din amonte" se aplica in cazul :

Gestiunii conventionale a stocurilor (A)

184. Ingineria simultana presupune:

Proiectarea simultana atat a produsului cat si a procesului de productie a acestuia (A)

185. Care din urmatoarele este o strategie de planificare a productiei:

Urmarirea cererii (C)

186. Planificarea strategica a operatiunilor vizeaza deciziile asupra investitiilor:

Pe termen lung (B)

187. Care din urmatoarele nu este regula ce se poate utilize in stabilirea succesiunii lucrarilor:

Regula amplasamentului cu pozitie fixa (D)

188. Care din urmatoarele nu sunt principii pe care se bazeaza cartele cetateanului:

Balantelor (D)

189. Standardele de performanta fata de care se compara rezultatele muncii pot fi:

Externe (A)

190. Care din urmatoarele nu sunt surse de informare pentru aflarea performantelor concurentilor:

Matricea lui Slack (E)

191. Schimbarile in salturi sunt conduse:

De la varful organizatiei (E)