Cum sa inveti sa te comporti inteligent emotional

CUM SA INVETI SA TE COMPORTI INTELIGENT EMOTIONAL

Emotiile bine examinate, bine canalizate si bine folosite duc la cresterea performantei, la relatii interumane mai bune si la o reducere generala a stresului.

'Inteligenta emotionala poti sa o ai - asta inseamna un potential; ceea ce trebuie sa dezvolti este competenta emotionala, deci sa incepi sa pui in practica din inteligenta pe care o ai deja si sa nu o tii la pastrare', spune Cristian Paunica, director la compania de consultanta Right Training and Consulting din Constanta (Ziarul financiar, 2002)

O competenta emotionala crescuta permite managerilor, liderilor si altor profesionisti sa creasca performantele intr-o organizatie, sa transforme organizatia in 'employer of choice' - companie pentru care oamenii talentati se bat sa lucreze - sa creasca numarul initiativelor de schimbare organizationala, sa se descurce mai bine in situatiile  complexe si sa retina in organizatie oamenii talentati.

"Oamenii cu competente emotionale crescute actioneaza mai bine decat cei cu inteligenta emotionala scazuta in situatii dificile pentru o companie; ei gandesc mai clar si gandesc constructiv in situatii-limita sau cand lucreaza sub presiune, au grija de ei si de ceilalti - clienti, colegi, sefi, subordonati, interactioneaza usor in echipa, fara 'frecusuri'  cu ceilalti colegi', mai spune Paunica.

Prima companie care, cu aproape 10 ani in urma, a raportat o crestere spectaculoasa a vanzarilor realizata ca urmare a unui training intensiv in IE, a fost American Express Financial Advisors.

Autocunoasterea

Presupune sa-ti cunosti starile, preferintele, resursele si intuitiile - ca si efectele lor asupra celorlalti. Cele trei competente pe care le presupune sunt: constientizarea emotionala (in sensul de a sti ce emotii simti si de ce, de a realiza legatura dintre ele si ceea ce gandesti, spui sau faci; de a realiza efectele pe care le au asupra celorlalti si modul in care iti afecteaza performanta), autoevaluarea realista si increderea in sine.

Intuitia si ceea ce americanii numesc 'gut feeling' vorbesc despre capacitatea de a simti mesajele venite din rezervorul nostru intern de memorie emotionala.

'Gut feeling' - tremurul pe care il simtim in stomac, este de fapt reactia somatica la semnalul venit din amidgala - zona din creier unde sunt 'depozitate' emotiile si experientele pe care le-au evocat.

Pentru a ajunge la multe decizii importante e nevoie de intuitie: un manager trebuie sa simta cand o afacere o ia pe o panta descendenta, chiar daca cifrele arata bine; un director trebuie sa simta daca un produs nou merita banii si timpul necesare pentru a-l dezvolta; un specialist in recrutare trebuie sa-si dea seama daca un candidat se potriveste clientului sau.

Un om care are un grad inalt de auto-cunoastere stie de ce este capabil si nu ajunge sa esueze din cauza ca si-a asumat prea multe sarcini. El stie, de asemenea, cand sa ceara ajutor. Atunci cand candideaza pentru un post isi va admite cu franchete esecurile si le va povesti adesea cu umor.

Cercetarile facute de Goleman au aratat ca adesea, directorii executivi nu acorda acestei calitati meritul cuvenit atunci cand cauta potentiali lideri. Multi directori iau sinceritatea cu privire la sentimente drept slabiciune si nu acorda respectul cuvenit angajatilor care-si recunosc deschis partile slabe. Acestia nu sunt considerati 'suficient de duri' ca sa-i conduca pe altii.

Auto-reglarea

Inseamna sa fii stapan pe propriile stari, impulsuri si resurse. Cele cinci competente pe care le presupune sunt: auto controlul - asupra emotiilor si impulsurilor care pot da lucrurile peste cap; a fi demn de incredere - pastrand standardele de onestitate si integritate; constinciozitatea; adaptabilitatea si inovatia. Emotiile iesite de sub control pot face dintr-un un om destept un prost, spune Goleman.

- Un sef care are aceasta competenta va fi in stare sa creeze un mediu de incredere si onestitate, in care intrigile si luptele interne sunt extrem de reduse iar productivitatea este inalta. Autocontrolul este important si din ratiuni de competitivitate, intr-un mediu de afaceri marcat de ambiguitate si schimbare. Oamenii care sunt stapani pe propriile emotii nu intra in panica atunci cand compania anunta un nou plan de schimbare. Autocontrolul e legat si de integritatea angajatilor. Oamenii isi propun arareori sa exagereze profiturile, sa umfle conturile de cheltuieli cu costuri fictive, sa bage mana in casa de bani sau sa abuzeze de putere in interes personal. Insa cind apare oportunitatea, oamenii care nu-si pot controla impulsurile spun, pur si simplu, 'da'.

Proiect: Infiintarea filialelor si sediilor secundare ale societatii comerciale pe actiuni Lucrare: Analiza rentabilitatii

- Ca si autocunoasterea, autocontrolul nu este intotdeauna luat drept ceea ce este. Cei care au aceasta calitate sunt considerati ca lipsiti de pasiune, in timp ce oamenii cu temperament exploziv sunt considerati ca fiind 'lideri clasici', iar izbucnirile lor sunt luate drept semne ale carismei si puterii.

Automotivarea

Tine de pasiunea pentru munca, din motive care trec dincolo de bani sau statut si de hotararea de a urmari atingerea telurilor. Cele patru competente pe care le presupune sunt: hotararea de a realiza ceva - depunand eforturi pentru a imbunatati sau atinge standarde de excelenta, atasamentul fata de companie, initiativa, optimismul - in sensul de a persista in urmarirea telurilor, in ciuda obstacolelor si a infrangerilor. Dar daca salariatii nu sunt tratati corect si cu respect, nici o organizatie nu va castiga atasamentul lor emotional, precizeaza Goleman.

Liderii veritabili sunt hotarati sa aiba realizari peste asteptari - ale lor si ale celorlalti. Un om cu potential de a fi lider este motivat nu de salariu sau de titlu, ci de o dorinta profund interioara de a realiza ceva de dragul realizarii. Indiciile care il tradeaza sunt: pasiunea pentru munca in sine, dorinta de a invata mai mult, mandria pentru lucrul bine facut.

Goleman da exemplul unei femei care era manager de portofoliu la o mare companie de investitii. Dupa cativa ani plini de succes, fondul pe care-l gestiona s-a prabusit trei trimestre la rand, fapt ce a determinat trei clienti institutionali mari sa-si duca banii la alte firme. Altii ar fi dat vina pe circumstante pe care nu le pot controla sau ar fi vazut asta drept un esec personal. Dar ea a vazut o oportunitate de a dovedi ca poate conduce o revenire a fondului. Dupa doi ani, cand a fost promovata la un nivel foarte inalt in companie, a descris experienta drept 'cel mai bun lucru care mi s-a intamplat vreodata; am invatat atatea din asta'.

Empatia

Inseamna a fi constient de sentimentele, nevoile si preocuparile celorlalti. Cele patru competente asociate presupun: sa-i intelegi pe ceilalti si sa-i sprijini sa se dezvolte; sa fii orientat spre servicii - in sensul de a anticipa, a recunoaste si a satisface nevoile clientului; sa promovezi diversitatea dintre oameni si sa o vezi ca pe o oportunitate; sa constientizezi 'politica' - in sensul de a 'citi' curentii emotionali si relatiile de putere dintr-un grup. Daca are un grad inalt de empatie, cel care concepe si vinde un produs sau serviciu este capabil sa se puna in pielea clientului si sa-i inteleaga mai bine nevoile.

Pana si cuvintul empatie pare de-a dreptul deplasat printre realitatile dure ale pietei, iar in mediul de afaceri nu e prea respectat, arata Goleman. Oamenii se intreaba cum ar putea liderii sa ia decizii dure daca 'le pare rau' pentru toti cei care vor fi afectati. Insa pentru un lider empatia nu inseamna sa adopti emotiile celorlalti si sa incerci sa-i multumesti pe toti ci, mai degraba, sa tii cont de sentimentele angajatilor - alaturi de alti factori - atunci cand iei decizii inteligente.

Goleman da drept exemplu fuzionarea a doua firme de brokeraj gigantice, in urma careia multe posturi au devenit redundande, in toate diviziile lor. Un manager de divizie si-a adunat oamenii si le-a tinut o cuvantare sumbra, care punea accentul pe numarul de oameni care urmau sa fie dati afara. Managerul altei divizii le-a vorbit oamenilor sai deschis despre propria ingrijorare si confuzie si le-a promis ca-i va tine la curent si ca-i va trata pe toti in mod corect. Diferenta dintre cei doi manageri a fost empatia. Primul era prea ingrijorat de propria soarta ca sa se mai gindeasca la sentimentele colegilor sai. Al doilea a stiut intuitiv ce simt oamenii sai. Primul manager si-a vazut divizia prabusindu-se din cauza ca multi oameni demoralizati, in special cei mai talentati, au plecat. Cel de-al doilea a continuat sa fie un lider puternic, cei mai buni oameni ai sai au ramas iar divizia lui a ramas la fel de productiva ca intotdeauna.

Empatia are o importanta deosebita in ziua de azi, din cel putin trei motive, arata Goleman: folosirea tot mai frecventa a muncii in echipa, ritmul rapid al globalizarii si nevoia in crestere de a pastra oameni talentati. Globalizarea implica dialoguri intra-culturale, care pot duce usor la neintelegeri sau concluzii gresite, dar oamenii care au empatie sunt in stare sa perceapa subtilitatile limbajului corporal si pot 'auzi' mesajul din spatele cuvintelor rostite.

Abilitatea sociala

E definita ca priceperea de a induce raspunsurile dorite de la ceilalti. Cele opt competente tin de: influenta asupra celorlalti, comunicare, gestionarea conflictelor, capacitatea de a fi lider, calitatea de a fi un catalizator pentru schimbare, capacitatea de a construi relatii, capacitatea de a colabora si coopera cu ceilalti si capacitatea de a lucra in  echipa - in sensul de a crea o sinergie a grupului in urmarirea telurilor colective.

Daca primele trei componente ale IE tin de propria persoana, abilitatea sociala - alaturi de empatie - se refera la priceperea de a trata in relatiile cu ceilalti. Si nu inseamna doar sa fii prietenos, ci sa fii prietenos cu un scop: de a misca oamenii in directia dorita, fie ca este acordul asupra unei noi strategii de marketing sau entuziasmul pentru un produs nou. Oamenii care au aceasta abilitate au un cerc larg de cunostinte si au darul de a gasi un teren comun cu oameni de toate felurile. Ei sunt constienti ca nici un lucru important nu se face singur si au o retea gata construita atunci cind e vremea sa actioneze.

De fapt, abilitatea sociala este rezultatul celorlalte dimensiuni ale IE. Dar aceasta abilitate se vede si in moduri diferite de alte componente ale IE. Oamenii priceputi in relatii cu altii par adesea ca nu muncesc: stau de povesti cu colegii pe hol, sau stau la glume cu oameni care nu au legatura cu slujba lor 'adevarata'. Dar ei creeaza legaturi sociale fiindca stiu ca in vremurile noastre s-ar putea sa aiba nevoie de ajutor de la oameni cu care azi de-abia fac cunostinta