Management
Leadership-ul. DefinitiiLeadership-ul. DefinitiiLeadership-ul este procesul prin care o persoana stabileste un scop sau o directie pentru una sau mai multe persoane si le determina sa actioneze impreuna cu competenta si deplina dedicare in vederea realizarii lor (5, pag.342). Leadership-ul managerial consta in abilitatea unui manager de a obtine implicarea efectiva a unor persoane in implementarea unui anumit curs de actiune. Leadership-ul este un fenomen complex prin care are loc directionarea si influentarea activitatilor desfasurate de membrii unui grup prin mijloace necoercitive, intr-o directie care va conduce la realizarea intereselor pe termen lung a grupului insusi. El poate fi definit atat ca proces cat si ca o insusire (9, pag.9). O abordare partial diferita promoveaza specialistul Michael Frank, care defineste leadership-ul ca fiind un proces de grup ce implica interactiunea a cel putin doua persoane in vederea realizarii unui scop. Leadership-ul presupune un minim de calitati native, care, printr-o pregatire adecvata pot fi sensibil potentate, ceea ce se reflecta in amplificarea influentei liderului asupra celor din jur subordonati, in scopul atingerii anumitor obiective. Leadership-ul coreleaza astfel functional factorii determinanti: liderul, subordonatii, sarcina de munca, comunicarea si situatia. Leadership-ul implica cel putin urmatoarele elemente: existenta unor persoane care accepta o directionare, orientare din partea liderului, o distributie inegala a puterii intre membrii grupului condus si lider, in favoarea acestuia din urma, abilitatea de a utiliza diferite forme de exercitare a puterii pentru a influenta membrii grupului in comportamentul lor si in desfasurarea activitatilor. Pentru un leadership eficient sunt necesare urmatoarele conditii: declararea misiunii si a obiectivelor organizatiei, dezvoltarea de strategii eficiente, clare, si a planurilor de sprijin pentru realizarea misiunii si a obiectivelor, identificarea factorilor critici de succes si a proceselor critice, analiza structurii manageriale, imputernicirea-incurajarea participarii angajatilor in luarea deciziilor. La baza leadership-ului se afla spiritul de echipa, ce prezinta o deosebita importanta pragmatica si care poate fi definit ca fiind starea ce reflecta dorinta oamenilor de a gandi, simti si comporta armonizat in vederea realizarii unui scop comun.
|
Volum |
Coeficient |
Costuri totale |
|||||||||||||||||
Firma |
|
|
|
|||||||||||||||||
Unitati |
|
|
|
|||||||||||||||||
Loturi |
|
|
|
|||||||||||||||||
Produse noi |
|
|
|
|||||||||||||||||
Clienti noi |
|
|
|
|||||||||||||||||
Cost total lunar |
|
|
Analiza regresiei depinde in mare masura de calitatea datelor si a intregului proces de aplicare a modelului. Recomandam utilizatorilor regresiei:
intelegerea completa a metodologiei si a limitelor metodei;
definirea cu mare atentie a relatiilor ipotetice dintre costuri si determinantii lor;
garantarea preciziei datelor folosite.
Daca utilizatorii au grija de aceste trei lucruri atunci regresia poate fi o unealta foarte puternica in mana analistilor.
Metoda analizei contabile
Spre deosebire de metoda regresiei, metoda analizei contabile se bazeaza pe costurile trecute, asociate cu fiecare determinant de costuri. Deoarece trebuie separate costurile totale pe categorii corelate cu determinantii costurilor, metoda analizei contabile necesita mai multe date decat cea a regresiei.
In tabelul 1.2 este prezentata o impartire a costurilor totale pe categorii, pentru aceleasi intervale temporale folosite in analiza regresiei (a se vedea tabelul 1.1). Pentru a se obtine datele din tabelul 1.2 specialistul trebuie sa analizeze detaliat fiecare pozitie de cost si sa o incadreze in una dintre cele cinci categorii necesare metodei analizei contabile. Aceste categorii sunt: costuri la nivel de produs unitar, la nivel de lot, la nivel de categorie de produs, la nivel de client, la nivel de firma.
O modalitate de usurare a acestei defalcari o poate aduce o codificare a conturilor de costuri, astfel incat sa se realizeze o mapare rapida intre acestea si determinantii de costuri.
Informatiile cuprinse in tabelul 1.2 sunt urmatoarele: costurile totale lunare (coloana B), defalcarea costurilor pe determinanti (coloanele de la C la G) si volumul determinantilor (coloanele de la H la K).
Informatiile din coloanele C pana la G sunt noi; celelalte date au fost pregatite si pentru analiza regresiei multiple. Aceste precizari ne dau o idee despre cantitatea de date aditionale necesare pentru analiza contabila, comparativ cu analiza regresiei
Utilizarea metodei analizei contabile impreuna cu metoda regresiei aduce doua avantaje.
Primul avantaj consta in faptul ca ea permite factorilor decizionali sa faca o comparatie intre rezultatele obtinute din utilizarea metodei analizei contabile cu rezultatele obtinute in urma aplicarii metodei regresiei.
In mod normal ar trebui sa se inregistreze anumite diferente intre coeficientii determinantilor rezultati in urma aplicarii celor doua metode de estimare.
Daca coeficientii determinantilor de costuri sunt foarte diferiti analistul ar trebui sa afle sursa diferentelor.
Diferentele pot avea ca si cauza fie datele de intrare cu valori gresite fie o definire incorecta a modelului.
Al doilea avantaj consta in faptul ca o structura detailata a costurilor obtinuta in urma aplicarii metodei analizei contabile permite depistarea tendintelor evolutiei costurilor cat si a erorilor de inregistrare a lor.
De asemenea, ea ofera informatii utile cu privire la comportamentul costurilor.
Capacitatea analistului de a descifra comportamentul costurilor va creste in timp, pe masura experientei acumulate.
Tabelul 1.2. Structurarea datelor pentru analiza contabila
|
A |
B |
C |
D |
E |
F |
G |
H |
I |
J |
K |
||||||||||||||||||
|
Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Noi Dec Ian Feb Mar Apr |
Costuri |
Volumul Determinantilor |
||||||||||||||||||||||||||
Cost total lunar |
Unitati |
Loturi |
Produse noi |
Clienti noi |
Intrepr. |
Unitati |
Loturi |
Produse noi |
Clienti noi |
||||||||||||||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
||||||||||||||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
||||||||||||||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
||||||||||||||||||||
|
|
|
|
| Concretizarea lui o constituie
faptul ca in procesul de realizare a scopului liderul este urmat de
celelalte persoane in conditiile unei puternice implicari competente,
afective si actionale, cele care determina in fapt
obtinerea rezultatelor scontate.(5, pag.342)
Leadership-ul are un caracter atat formal, cat si informal. Fundamentul informal rezida in autoritatea cunostintelor si abilitatilor de specialitate si de management pe care le poseda leaderul. Acest fundament se construieste in timp, ca urmare a cunoasterii de catre componentii grupuui a calitatilor persoanei respective, a formarii de convingeri privind valoarea lor ridicata. Fundamentul formal al leadership-ului il reprezinta autoritatea sau competenta formala a managerului ce decurge din pozitia sa manageriala. Autoritatea formala se obtine de catre o persoana imediat, o data cu atribuirea postului managerial respectiv. Pentru a deveni efectiva si eficace este necesar sa fie dublata insa de autoritatea informala. Numai impreuna asigura fundamentul necesar pentru un leadership managerial eficace. Suprapunerea integrala a managementului cu leadership-ul nu se poate accepta ca idee. Un management bun include un leadership competent ca o parte integrala a sa, fara de care managementul nu exista, dar ele coexista prin completare si nu prin suprapunere. Leadership-ul contine doua segmente de satisfactie, una manageriala si una relationala. Cea manageriala defineste regulile si organizarea indivizilor, explica ce, cum, cat si unde se desfasoara activitatile, iar, cea relationala ne explica suportul socio-emotional si psihologic care se formeaza datorita comunicarii si a relatiilor interpersonale .
|