"Fenomenul IMM" in economiile moderne

"Fenomenul IMM" in economiile moderne

2.  Fenomenul IMM in economiile moderne

Intreprinderile mari domina viata economica in tarile dezvoltate, detin pozitiile de lider necontestat in industriile in care opereaza, sunt principalele motoare ale inovarii si se impun prin cateva atuuri:

forta economico - financiara apreciabila, care le confera o pozitie puternica pe piata;

capacitatea investitionala mare, ceea ce le permite realizarea unui efort intens, constant si de durata in domeniul cercetarii si dezvoltarii si, implicit, innoirea frecventa a produselor si tehnologiilor, dobandirea unor avantaje competitive substantiale si chiar ocuparea unor pozitii de monopol;

capacitatea mare de acces la credite bancare si la alte surse de capital;

posibilitatea de atragere a unei forte de munca superior calificata;

posibilitatea lansarii unor campanii promotionale ample si eficace,
cu efecte benefice asupra imaginii proprii si pozitiei competitive pe piata;

posibilitatea participarii la corporatii transnationale si multinationale si, implicit, a penetrarii in forta pe pietele altor tari.

In acelasi timp, intreprinderile mari prezinta si deficiente care le fac vulnerabile, din aceste puncte de vedere, pe piata, si anume

. lipsa de flexibilitate, indeosebi tehnologica, si implicit de adaptabilitate rapida la cererile pietei;

posibilitatile limitate de a conduce complexe mari de oameni echipamente si capitaluri care depasesc un anumit prag dimensional, peste care dificultatile de coordonare devin insurmontabile;

dispersarea excesiva a actionariatului, existenta unui numar mare si foarte mare de actionari eterogeni si cu interese divergente.

La randul lor, IMM prezinta cateva puncte forte, care le explica de altfel pozitia redutabila pe care o detin in economiile tarilor industrializate:

flexibilitatea apreciabila, adaptabilitatea deosebita la schimbari;

capacitatea de a satisface cerintele unor segmente variabile de piata, de a oferi produse / servicii care au ca grupuri - tinta beneficiari mai numerosi sau mai putini;

capacitatea de a acoperi nise de piata lasate libere de catre marile intreprinderi, prin folosirea unor tehnologii de varf si realizarea unor produse / servicii foarte performante;

inregistrarea unor costuri de productie sensibil mai reduse decat cele ale marilor intreprinderi;

impactul asupra lor al eventualelor crize, pierderi financiare, falimente este simtitor mai redus comparativ cu cel resimtit de catre marile 1intreprinderi;

managementul de tip antreprenorial, flexibil si eficace, este practicat in cea mai mare parte a sectorului IMM, caracteristicile cele mai pregnante ale acestui tip fiind exercitarea intr-o structura organizatorica simpla, flexibila si eficienta, comunicatiile interpersonale si organizationale intense, motivarea personalului stimulativa si generatoare de performante individuale ridicate, incurajarea initiativelor si aplicarea lor rapida si eficienta.

In schimb, punctele slabe ale acestei categorii de intreprinderi explica vulnerabilitatea lor si dificultatile pe care le intampina in anumite situatii specifice:

lipsa la nivelul fiecarei intreprinderi a unui potential economic semnificativ si, implicit, a unei puteri economice reale pe piata, ceea ce o face extrem de vulnerabila in perioadele de declin economic, de recesiune si, mai ales, de criza;

forta de negociere cu furnizorii si cu cumparatorii redusa, ceea ce genereaza costuri suplimentare la achizitiile de pe piata si la lansarea pe piata de produse / servicii noi;

adoptarea, de regula, a unui comportament de urmaritor al liderului de pe piata, in majoritatea covarsitoare a cazurilor o mare intreprindere, tocmai din cauza fortei economice reduse de care dispun;

dificultatile de comunicare si cooperare atat intre ele cat si cu intreprinderile mari;

subcontractarea de catre IMM a realizarii unor subansamble, repere, piese si servicii pentru marile intreprinderi, pe care acestea din urma nu sunt interesate sa le produca, le creeaza primelor o stare de dependenta, obligandu-le sa-si modeleze strategia de dezvoltare in functie de optiunile strategice ale marilor firme.

Punerea fata in fata a avantajelor si deficientelor pe care le prezinta intreprinderile mari, pe de o parte, si cele mici si mijlocii, pe de alta parte, explica simplu de ce ambele categorii dimensionale de intreprinderi coexista armonios in cadrul unei tesaturi industriale dense, cu un numar imens de legaturi de cooperare si subcontractare stabilite intre ele si care se dovedesc benefice pentru ambele parti.        Experienta mondiala a evidentiat faptul ca exista o relatie de proportionalitate directa intre nivelul de dezvoltare economico - sociala a unei tari si densitatea legaturilor dintre intreprinderile de diverse dimensiuni integrate in tesatura ei industriala.

3. Sectorul IMM - "uriasul ascuns' al economiilor occidentale

Cateva cifre ilustrative demonstreaza realismul metaforei din titlul acestui subcapitol:

In S. U. A. :

Referat: Integrarea cerealelor in elaborarea si implimentarea tehnologiei ecologice de producere a fainoaselor aglutenice: produse de panificatie si biscuiti Referat: Documentatia investitiilor si studiul de fezabilitate

sectorul IMM acopera aproape 50% din PIB, fiind considerat ca ocupand locul patru in lume dupa cifra de afaceri realizata;

exista aproximativ 15 milioane de firme, anual aparand in medie circa 700.000 de firme noi;

rata natalitatii firmelor mici si mijlocii este foarte ridicata (circa 9 firme noi / 1 firma care falimenteaza).

In Japonia:

exista aproximativ 6.450.000 IMM cu circa 40 milioane salariati, adica 80% din numarul total al angajatilor;

circa 2 milioane IMM sunt societati pe actiuni, restul sunt firme familiale.

In Uniunea Europeana, in anul 1995 nivelul principalilor indicatori privind existenta si activitatea IMM, precum si a intreprinderilor mari, era cel prezentat in tabelul urmator.

Tabelul nr. 5.1.

Situatia firmelor din Uniunea Europeana, in anul 1995

Sursa: Date EUROSTAT

In industria tarilor Uniunii Europene, in medie circa 46% din salariatii industriali formeaza efectivul IMM - aproximativ 38% in Germania si in Regatul Unit, 61% in Italia, 72% in Spania.

In toate tarile comunitare, IMM predomina, practic, in aceleasi sectoare industriale:

bunuri de consum: textile, imbracaminte, lemn si mobila, imprimerie, edituri;

bunuri de echipament: constructii de masini mecanice, instrumente de precizie, optica;

bunuri intermediare: fabricatia de lucrari in metal, hartie si carton.

Directiile majore ale politicilor guvernamentale de sustinere a IMM, dominante in ultimul deceniu, s-au dovedit a fi urmatoarele:

facilitarea accesului la finantarile necesare;

promovarea cercetarii & dezvoltarii, a inovarii si difuzarii tehnologice;

imbunatatirea furnizarii catre IMM a serviciilor de:

informare generala (cu privire la procedurile administrative care trebuie respectate si aplicate, oportunitatile de afaceri, de stabilire a legaturilor de parteneriat etc.);

formare a managerilor si a personalului;

consultanta de gestiune;

intarirea potentialului de export;

promovarea legaturilor de parteneriat intre IMM si intre IMM si marile intreprinderi.

Transpunerea in practica a acestor directii majore, in fapt orientari generale ale politicilor politicilor aplicate de tarile comunitare cu privire la IMM, este facuta prin intermediul unei retele bine structurate de organisme guvernamentale si institutii, precum si al unei diversitati apreciabile de masuri, detaliate in subcapitolul urmator pe cateva planuri esentiale.

4. Masuri de dezvoltare a sectorului IMM luate

in tarile Uniunii Europene

a) Pe plan institutional

=> Crearea unei retele de peste 200 Euro - Infocentre, aflate la dispozitia IMM pentru a le informa privitor la problemele juridice privind activitatea lor, incitatiile financiare, fiscale, sociale si regionale de care pot beneficia, programele de C & D europene, standardele si normele in vigoare, posibilitatea de stabilire a legaturilor de parteneriat;

=> Crearea unei retele de consultanti de intreprinderi BCNet (Business Cooperation Network) in Europa comunitara (peste 450) si in cateva tari terte;

=> Imbunatatirea conditiilor de cooperare prin aplicarea unor forme de identificare a unui partener de afaceri: cercurile de intreprinderi; saloanele anuale de europarteneriat; serviciile de mesagerii si banci de date;

=> Crearea de organisme speciale pentru elaborarea strategiilor la scara nationala vizand favorizarea dezvoltarii IMM si sprijinirea efectiva a sectorului acestora: in Franta - Agentia Nationala pentru Crearea de intreprinderi (ANCE), reteaua de Puncte - sansa, pepinierele de intreprinderi (structuri de primire temporara care pun la dispozitia creatorilor de intreprinderi localuri adaptate cu servicii telefonice, de copiatoare, de fax etc. la costuri mutualizate); in Grecia - Organizatia Elenica a IMM (EOMMEH); in Portugalia - Institutul de Sprijinire a IMM Industriale (IAPME); in Regatul Unit - o retea de 82 Consilii pentru formare si intreprinderi (Training and Enterprises Council - TEC) in Anglia si Irlanda de Nord, de 22 Consilii locale pentru intreprinderi (Local Entreprise Council - LEC) in Scotia etc.

b) Pe planul incitatiilor fiscale si financiare

=> in Belgia: crearea unui fond de participare pentru asistarea prin diferite forme de imprumuturi si de avansuri a micilor intreprinderi;

=> in Germania: crearea de programe de imprumuturi si de luari de participatie pentru finantarea intreprinderilor din landurile de est;

=> in Franta: reduceri de impozite, facilitari pentru cresterea capitalului, asigurarea capitalului risc (cautionarea imprumuturilor acordate intreprinderilor din anumite sectoare) etc.;

=> in Olanda: crearea unui "mecanism de finantare' publica si privata, destinat sa furnizeze IMM capitaluri cu risc ridicat;

=> in Regatul Unit: programul de ajutor la demararea intreprinderii (Entreprise Allowance Scheme); garantarea imprumuturilor acordate micilor intreprinderi (Small Firms Loan Guarantee Scheme); fondul care acorda tinerilor intreprinzatori imprumuturi cu conditii privilegiate, servicii de consultanta si de formare a personalului (Prince's Youth Business Trust); centre de servicii gratuite sau cu tarife reduse pentru IMM (One Stop Shop) etc.

c) Pe planul promovarii cercetarii si dezvoltarii, a inovarii si difuzarii tehnologice

=> finantarea partiala a proiectelor de inovare;

=> reducerea impozitului pe venitul rezultat din aplicarea proiectelor de inovare;

=> Programul "Managementul Resurselor Tehnologice' (Franta);

=> Ajutorul pentru "Montarea Parteneriatului Tehnologic European', care acopera 75% din costul proiectului (Franta);

=> Legea privind sprijinirea inovarii si dezvoltarii IMM (Italia);

=> Actiunea de incurajare a aplicarii microelectronicii in IMM (Olanda);

=> Programul LINK (destinat sa intareasca legaturile dintre industrie si cercetare), Programul de Tehnologii Avansate, Programul SPUR (Support for Products under Research - Sprijin pentru produse aflate in curs de cercetare), Programul SMART (Small Firms Merit Award for Research and Tehnology -Premierea meritelor in domeniul Cercetarii si Tehnologiei ale intreprinderilor mici), Programul MPI (Manufacturing Planning and Implementation Studies Programme - care ajuta IMM sa plateasca experti exteriori in vederea utilizarii unor tehnologii de fabricatie avansate) etc. (Regatul Unit);

d) Pe planul promovarii serviciilor de formare, de informare si de consultanta

=> Masurile pe acest plan vizeaza, de regula, acoperirea unei parti din cheltuielile de formare si perfectionare profesionala, de testare a personalului, de consultanta in domeniul problemelor muncii etc.

e) Pe planul intaririi potentialului de export

=> Acordarea de credite pentru finantarea actiunilor de prospectare a pietelor externe;

=> Crearea unei retele de export care sa favorizeze penetrarea intreprinderilor, inclusiv a IMM, pe pietele internationale (Danemarca) etc.;

f) Pe planul promovarii legaturilor de parteneriat

=> Programul Cercetare & Tehnologie, pentru intarirea parteneriatului intre IMM, organisme de Cercetare & Dezvoltare din industrie si parcuri stiintifice si tehnologice (Grecia);

=> Programul Senior Academics in Industry Scheme, pentru stimularea parteneriatului industrie - universitate (Regatul Unit);

=> Programul Strategic Alliances Services, pentru sprijinirea intreprinderilor medii dornice sa se alieze cu intreprinderi asemanatoare din S. U. A. (Regatul Unit) etc.

In general, sprijinul acordat IMM imbraca forme care se extind intr-o gama larga si sunt de natura:

financiara - subventii, imprumuturi, avansuri rambursabile, ajutoare, credite preferentiale, asigurari etc.;

fiscala - exonerare integrala sau partiala de impozit, exonerare de anumite sarcini sociale, reducerea bazei impozabile, prevederea de rate speciale de amortizare, avantaje fiscale in caz de pierderi etc.;

sociala - prime de angajare, ajutoare pentru formarea personalului, subventii pentru angajarea somerilor, conventii industriale privind formarea personalului etc.;

regionala - exonerare de impozite locale si in zonele industriale, contributii nerambursabile pentru implantarea in anumite regiuni, prime de instalare in zone defavorizate, exonerare de taxa funciara, prime pentru dezvoltarea regionala etc.;

sectoriala (pentru anumite activitati) - exonerare sau reducere de TVA, subventii directe etc.