Management
Enumerati si prezentati scolile de managementEnumerati si prezentati scolile de management. a) Scoala conducerii functionale-are la baza principiile: -conducerea aseaza in centrul sau delimitarea si analiza functiilor conducerii pe departamente cu o mare autonomie si care pot constitui puncte cheie in initierea de noi cercetari ce confirma sau infirma valabilitatea acestora, precum si pentru a perfectiona aplicarea lor in practica; - reprezentatii acestei scoli nu iau, de regula, in considerare conexiunile cu o serioe de alte stiinte, izoland astfel perceptele conducerii de universul social, economic si cultural in care isi desfasoara activitatea conducatorii. Aceasta scoala este valoroasa prin precizarea riguroasa a sarcinilor pe compartimente carora le acorda autonomie, dar subestimeaza conexiunile dintre aceste compartimente in vederea realizarii unui tablou managerial unitar si, in plus, izoleaza unitatea condusa de mediul eocio-economic in care functioneaza. b) Scoala conducerii empirice- abordeaza problemele conducerii, in principal, ca studiu de experienta, bazandu-se in mod hotarator pe analiza studiilor de caz. Are o eficienta redusa in toate domeniile de activitate, indeosebi in momente de restructurari complexe de proprietate, de ramuri si produse, de abordare a unor noi piete, perioade caracterizate printr-o mobilitate accentuata. Se bazeaza pe studierea realitatii, dar extrapolarea acesteia in viitor in conditiile unui mediu schimbator comporta riscuri numeroase, iar prin supralicitarea importantei experientei trecute duce la franarea simtului de creativitate. c) Scoala conducerii prin folosirea metodelor matematice- considera managementul ca un sistem de procese si modele econometrice, reprezentantii ei pornind de la premisa ca, din moment de organizarea, programarea si luarea deciziei sunt procese logice, ele pot fi exprimate prin simboluri si relatii matematice. Abordarea si rezolvarea prin analiza matematica a unor probleme de conducere au avantaje incontestabile: managerul isi defineste precis problema sau aria problemei, recurge la simboluri pentru datele cunoscute, solutioneaza prin simplificare probleme complexe. Insa tocmai aceasta simplificare- care pastreaza intregral aspectele cantitative, dar le pierde intr-o anumita masura pe cele calitative- se transforma din avantaj in neajuns al acestei scoli manageriale. d) Scoala sistemelor de comunicare- considera conducatorul un centru de comunicatii avand rolul de a primi informatii, de a le stoca, prelucra si raspandi in intreprindere. Aceasta scoala pune accentul pe comunicare, informatie, sisteme informationale moderne, mergand uneori pana la cibernetizarea procesului conducerii, cu alte cuvinte acorda o prioritate absoluta comunicatiilor in management. Promoveaza rigurozitatea metodelor moderne de comunicare si se inscrie astfel pe orbita progresului tehnico-stiintific din zilele noastre. e) Scoala deciziei- se concentreaza asupra selectarii din mai multe variante posibile a unui anumit curs de actiune care este considerat optim sau care tinde catre optim si reduce stiinta conducerii la fundamentarea si luarea deciziei. Valoros in aceasta scoala este faptul ca acorda atentie prioritara momentului esential al conducerii, si anume decizia. Pe de alta parte, supralicitarea semnificatiei deciziei si neglijarea altor componente manageriale pot genera conflicte de ordin social sau unele tendinte autocrate. f) Grupul scolilor relatiilor umane- scolile cuprinse in acest grup considera ca, intrucat conducerea presupune solutionarea de probleme prin folosirea factorului uman, accentul trebuie pus pe relatiile interpersonale. -scoala sistemelor sociale trateaza aceste relatii, in principal, prin prisma raporturilor sociale, in aceasta categorie intrand si scoala filozofica marxista; -scoala subiectivista acorda un loc central elementelor psihologice; -scoala contingentei acorda o atentie prioritara tangentei cu mediul exterior, tehnico-economic; -scoala pluralista trateaza grupurile ca pe entitati amorfe care influenteaza in mod diversificat si oarecum dezordonat conducerea.
|