Conceptul de inteligenta emotionala

CONCEPTUL DE INTELIGENTA EMOTIONALA

Goleman arata, bazandu-se si pe o analiza facuta pe mii de barbati si femei, ca atunci cand e vorba de totalul inteligentei emotionale, femeile nu sunt mai 'destepte' decit barbatii si nici barbatii nu sunt superiori femeilor, fiecare avand un profil personal de puncte forte si slabiciuni in fiecare din domeniile inteligentei emotionale. De asemenea, arata ca nivelul nostru de inteligenta emotionala nu este fixat genetic si nu se dezvolta numai la inceputul copilariei.

Inteligenta noastra emotionala determina potentialul pe care-l avem pentru a invata abilitatile practice bazate pe cele cinci elemente ale inteligentei emotionale: auto-cunoasterea, auto-motivarea, auto-reglarea, constiinta sociala si abilitatile sociale. Fiecare element are o contributie unica la performanta obtinuta la locul de munca dar, in acelasi timp, se 'trage' intr-o anumita masura din celelalte.

Competenta emotionala - care combina gandirea cu simtirea - arata cat din acel potential am translatat in abilitatile pe care le avem la serviciu.

Celor cinci dimensiuni ale inteligentei emotionale le corespund 25 de competente emotionale, dar nimeni nu le are pe toate. Insa pentru a atinge performante remarcabile e nevoie sa fim tari doar in cateva din aceste competente - in jur de sase - si ca acestea sa fie "imprastiate' in toate cele cinci domenii ale inteligentei emotionale.

In continuare este prezentat cadrul competentelor emotionale, prezentat de Daniel Goleman in cartea sa "Working with Emotional Intelligence" (1998):

Cadrul competentelor emotionale Tabel 2.

COMPETENTE PERSONALE
Auto-cunoastere
Constiinta emotionala	iti constientizezi propriile emotii si motivul acestora poti face legatura intre ceea ce simti, gandesti, zici si faci stii care dintre sentimente iti pot afecta performantele te ghidezi dupa valori si obiective personale
Auto-evaluare precisa	iti stii punctele tari si slabe inveti din experientele anterioare esti deschis spre feed-back, perspective noi, esti auto-didact
Incredere de sine	stii sa te faci observabil; ai prezenta de spirit ai puterea sa sustii anumite lucruri in care crezi dar care nu sunt imbratisate de majoritatea lumii capabil sa iei decizii, in ciuda unor presiuni sau incertitudini
Auto-reglare
Autocontrol	iti poti depasi usor pornirile impulsive sau frustrarile iti poti pastra calmul chiar si in cele mai tensionate momente gandesti si te poti concentra chiar si sub presiune
Demn de incredere	actionezi etic si impecabil iti castigi increderea prin autenticitate si originalitate iti recunosti propriile greseli sustii anumite principii in care crezi, chiar daca nu sunt imbratisate de restul majoritatii
Constinciozitate	iti iei angajamente si iti tii promisiunile te simti responsabil pentru atingerea obiectivelor personale esti organizat in munca
Adaptabilitate	poti face mai multe lucruri deodata, esti flexibil in prioritati iti adaptezi actiunile conform mediului de desfasurare esti flexibil in perceptia anumitor evenimente
Inovativitate	cauti idei noi din mai multe surse gasesti solutii originale generezi idei noi ai o perspectiva moderna asupra lucrurilor
Auto-motivare
Ambitie	esti orientat spre rezultate, dorind sa-ti atingi obiectivele si standardele stabilite iti propui obiective indraznete si iti asumi riscuri cauti orice informatie pentru solutii noi inveti cum sa-ti imbunatatesti performantele
Implicare	faci usor sacrificii personale pentru binele grupului te conformezi valorilor si credintelor grupului atunci cand iei decizii sau faci anumite alegeri cauti neincetat oportunitati pentru atingerea obiectivelor de grup
Initiativa	identifici imediat oportunitatile iti urmaresti obiectivele pana la extrem treci peste reguli cand e vorba de atingerea obiectivelor ai capacitatea sa-i mobilizezi si pe ceilalti
Optimism Proiect: Infiintarea filialelor si sediilor secundare ale societatii comerciale pe actiuni Lucrare: Analiza rentabilitatii	persisti in ciuda obstacolelor sau greutatilor care apar lucrezi gandindu-te la succes, nu la posibilitatea de a gresi

'Cu alte cuvinte, sunt multe drumuri spre excelenta', spune Daniel Goleman, aratand ca, oricum, seturile-cheie de competente emotionale cerute de la angajati difera de la o companie la alta si de la o industrie la alta.

'Se credea odata despre componentele inteligentei emotionale ca 'e bine daca le are' un lider in afaceri; dar acum stim ca, pentru a obtine  performante, acestea sunt ingrediente pe care 'trebuie sa le aiba', concluzioneaza Goleman.

Sa muncesti inteligent emotional - aceasta este provocarea. Dupa doi ani de cercetari, Goleman a scris cea de-a doua carte, in care arata importanta inteligentei emotionale in mediul de afaceri si faptul ca, pe masura ce un om urca in ierarhia unei companii, abilitatile sale in acest domeniu devin tot mai relevante. El a descoperit ca liderii cei mai eficienti au in comun un aspect de importanta cruciala: toti au un grad inalt de inteligenta emotionala. 'Asta nu inseamna ca IQ-ul si abilitatile tehnice sunt irelevante; conteaza, dar numai ca niste cerinte de nivel minim de acces pentru pozitiile executive din cadrul companiilor', precizeaza Goleman in articolul 'Ce anume te face lider?', publicat in Harvard Business Review..

Una din definitiile pe care Caruso, impreuna cu predecesorii sai o propun este "abilitatea de a procesa informatiile emotionale, in special pe cele care presupun perceptia, asimilarea, intelegerea si controlul emotiilor". (Mayer si Cobb, 2000)

Mai departe acesta merge si mai in detaliu, explicind ca aceasta consta in urmatoarele "patru ramuri ale abilitatii mentale":

Identificarea emotionala, perceptia si exprimarea

Facilitarea emotionala a gandurilor

Intelegerea emotionala

Managementul emotional

Intr-una  din publicatiile recente ale acestora, aceste ramuri sunt descrise in felul urmator:

Prima, Perceptia Emotionala, include abilitati precum: identificarea emotiilor pe fete, in muzica si din povestiri.

A doua, Facilitarea Emotionala a Gandurilor, include abilitati precum: conectarea emotiilor cu alte senzatii mentale cum ar fi gustul sau culoarea (conexiuni care pot da nastere la lucrari de arta), si folosirea emotiilor in argumentare si rezolvarea problemelor.

A treia arie, Intelegerea Emotionala, include rezolvarea problemelor emotionale, cum ar fi care dintre emotii sunt similare, care sunt opuse si ce relatii exista intre ele.

A patra arie, Managementul Emotional, include intelegerea implicatiilor actiunilor sociale asupra emotiilor si controlarea emotiilor proprii si ale celor din jur.

In 1997, un articol a lui Mayer si Salovey a enumerat aceste patru ramuri dupa cum urmeaza si a oferit un grafic detaliat care reflecta gindurile proprii. In acel articol, ei sustineau ca ramurile prezentate in grafic sunt "aranjate de la procesele psihologice cele mai simple inspre cele complexe. De exemplu, cel mai de jos nivel cuprinde abilitatile (relativ) simple de a percepe si exprima emotiile. In contrast, cel mai inalt nivel cuprinde constiinta, controlul reflexiv al emotiilor".  Abilitatile care apar relativ repede in dezvoltare sunt situate in stinga ramurii, cele care apar mai tirziu sunt la dreapta. (Adaptat dupa "Ce este Inteligenta Emotionala", de John Mayer si Peter Salovey si "Dezvoltarea Emotionala si Inteligenta Emotionala: Implicatii Educationale", de Peter Salovey si David Sluyter, 1997.)

Cele patru ramuri ale inteligentei emotionale:

Perceptia, Cunoasterea si Exprimarea emotiilor

Facilitarea emotionala a gindirii

Intelegerea si analiza emotiilor; folosirea cunostintelor emotionale

Controlul reflexiv al emotiilor, calea spre dezvoltarea emotionala si intelectuala

Perceptia, Cunoasterea si Exprimarea emotiilor Tabel 3.

Facilitarea emotionala a gandurilor Tabel 4.

Intelegerea si analizarea emotiilor, folosirea cunostintelor emotionale Tabel 5.

Reglarea reflexiva a emotiilor, calea spre dezvoltarea emotionala si intelectuala Tabel 6.

IE isi are radacinile in conceptul "inteligenta sociala", pentru prima data identificata de E. L. Thorndike in 1920.

Psihologii au descoperit si alte forme de inteligenta si le-au grupat in trei categorii principale: inteligenta abstracta (abilitatea de a intelege si de a te folosi de verbe si simboluri matematice), inteligenta concreta (abilitatea de a intelege si de a manipula obiecte) si inteligenta sociala (abilitatea de a intelege si a relationa cu oamenii) (Ruisel, 1992). Thorndike (1920), definea inteligenta sociala ca fiind "abilitatea de a te intelege si de a conduce barbatii si femeile, baietii si fetele - de a actiona intelept in relatiile umane". In 1983 va include in teoria sa referitoare la inteligente multiple termenele de inteligenta inter si intrapersonala. Aceste doua inteligente sunt vazute a compune inteligenta sociala.

Definitia conceptului este urmatoarea:

"Inteligenta interpersonala este abilitatea de a intelege alti oameni: ce ii motiveaza, cum lucreaza, cum sa lucrezi in echipa cu ei. Agentii de vanzari de succes, politicienii, profesorii si liderii religiosi este foarte probabil sa fie indivizi cu un grad inalt de inteligenta interpersonala. Inteligenta intrapersonala este o abilitate corelativa, indreptata inspre interiorul persoanei. Este capacitatea de a-ti forma modele veridice si corecte despre cineva si de a folosi acele modele eficient in viata." (Thorndike, 1983)

Pe de alta parte, inteligenta emotionala este "un tip de inteligenta sociala care include abilitatea de a monitoriza propriile emotii si cele ale altor persoane, de a face distinctie intre ele si de a folosi informatiile pentru a ghida modul de gandire si de actiune a unei alte persoane" (Mayer & Salovey, 1993). Dupa Salovey si Mayer (1990), IE insumeaza conceptele folosite de Gardner de inteligenta inter si intrapersonala si include abilitati ce pot fi categorisite in cinci domenii:

Constiinta de sine:

Auto observarea si constientizarea sentimentelor pe masura ce acestea apar.

Controlul emotiilor:

Controlul emotiilor astfel incit ele sa fie adaptate situatiei; constientizarea cauzei care a generat un anumit sentiment; gasirea de metode de a controla temerile si nelinistile, mania si tristetea.

Auto-motivarea:

Canalizarea emotiilor inspre atingerea unui anume scop; auto controlul emotiilor.

Empatia:

Sensibilitate fata de sentimentele si problemele celorlalti si capacitatea de a privi din punctul lor de vedere; constientizarea faptului ca oamenii simt diferit fata de diferite lucruri.

Capacitatea de a crea relatii:

Controlul emotiilor celorlalte persoane; competenta sociala si abilitatile sociale.

Inteligenta emotionala reprezinta abilitatea unei persoane de a constientiza, a accesa si genera emotii si de a-si asista propriile ganduri, de a intelege emotiile si cunostintele emotionale si de a-si controla reflexiv propriile emotii precum si de a promova dezvoltarea intelectuala si emotionala. (Mayer & Salovey, 1997).

Inteligenta emotionala inseamna multe lucruri pentru persoane diferite. Pentru anumite persoane inseamna "a fi baiat de treaba". Altele vad inteligenta emotionala ca un oximoron: nu pot crede ca sentimentele pot fi inteligente.

Studiile facute de catre David Caruso se bazeaza pe cercetarile si teoritizarile facute anterior de Jack Mayer si Peter Salovey. Mayer si Salovey sunt creatorii teoriei inteligentei emotionale. Lor le apartine modelul abilitatilor inteligentei emotionale. Ei definesc inteligenta emotionala ca fiind capacitatea de a constientiza si controla emotiile. Pentru ei, inteligenta emotionala combina sentimentele cu gandirea si gandirea cu sentimentele.

Cu siguranta ca exista si alte abordari ale inteligentei emotionale. Lucrarea lui Daniel Goleman in domeniu a fost initial bazata pe lucrul celor doi psihologi, insa Goleman a imbunatatit ceea ce predecesorii sai au inceput, incluzand in definitii mai multe elemente ce fusesera anterior studiate, dar au fost denumite altfel.