Management
Comunicarea in managementul educationalComunicarea in managementul educational ,,Nu tot ce intentionam reusim sa spunem, nu tot ce se spunem se aude, nu tot ce se aude se si intelege, se intelege si ce nu spunem, Iar ceea ce se intelege nu depinde de noi ce devine." ( L. Soitu ) Mai ales ca :,, Cuvintele sunt cele mai puternice droguri folosite de omenire . « ( Rudyard Kipling ) Arta comunicarii nu este un proces natural sau o abilitate cu care ne nastem.Invatam sa comunicam Cum orice comunicare implica creatie si schimb de intelesuri, important este sa le decodificam.Se pare ca oamenii au o adevarata nevoie sa descifreze intelesul actiunilor umane.Intelegerea si observarea acestui proces ne face sa fim mai constienti referitor la ce se intampla cand comunicam. Utilizam trei termeni pentru a descrie numeroasele intelesuri ale comunicari, traite zilnic : 1.Forma comunicarii- reprezentata de modul de comunicare ( vorbitul, scrierea, desenul).Aceste forme sunt distincte, avand sistemul lor propriu pentru transmiterea mesajelor. 2. Mediul comunicarii-reprezinta un mijloc al comunicarii care combina mai multe forme.Un mediu poate sa implice utilizarea tehnologiei, fiind astfel dincolo de controlul nostru.Astfel, o carte este mediul care foloseste forme ale comunicarii precum cuvintele, imaginile, desenele.Nu intamplator manualele scolare sunt selectate tinandu-se cont si de calitatea grafica, claritatea imaginilor si culorile cu influenta pozitiva in procesul de aprofundare si concentrare. 3. Media- reprezentata de mijloacele de comunicare in masa, constituite intr-un grup propriu. Societatea continua sa evolueze prin trasmitere, comunicare, dar este mai exact sa spunem ca ea exista in trasmitere si in comunicare.Oamenii traiesc in comunitate in virtutea lucrurilor pe care le au in comun ;comunicarea, insa, este modalitatea prin care ei ajung sa depinda de aceste lucruri.Cum ,pentru a forma o comunitate, oamenii trebuie sa aiba in comun anumite scopuri, convingeri, aspiratii, este necesara o ,, intelegere « comuna.Comunicarea poate asigura disponibilitatea emotionala si intelectuala, modul similar de a raspunde la asteptari si cerinte. Comunicarea de grup consta in comunicarea dintre membrii grupului si comunicarea dintre oamenii din grup cu alti oameni. Grupul este un ansamblu e persone care inteactioneaza sub conducerea unui lider, pentru atingerea unui obiectiv comun si care impartaseste sentimentul unei identitati comune.. O caracteristica esentiala a grupului este existenta unor relatii determinante intre parteneri : sociale, biologice, psihologice, culturale, spirituale, etc. Au fost evidentiate anumite probleme care pot fi generate in activitatea de grup
,,Patru persoane, pe care le vom numi Toata Lumea, Cineva, Oicine si Nimeni lucreaza impreuna. Ceva important trebuia facut si a fost repartizat lui Toata Lumea. Toata lumea a fost sigur ca Cineva o va face. Oricine o putea face, dar Nimeni n-a facut-o. Din aceasta cauza, Cineva s-a suparat pentru ca era treaba lui Toata lumea. Toata lumea a crezut ca Oricine putea s-o faca, dar Nimeni nu a realizat ca n-o va face. In final, Toata lumea a dat vina pe Cineva, cand Nimeni n-a facut ceea ce Oricine putea face. " c.Ineficienta grupului in deciziile de rutina sau luate sub presiunea timpului; d. Oamenii se pot comporta diferit cand se afla in grupuri diferite( conservatorism, inclinarea spre compromis) e. Sindromul Apollo- subperformanta grupului format din membrii selectionati pentru gandirea lor critica ( tendinte distructive )In primul an al activitatii mele ca director mi-am format un consiliu administratie de acest gen, in dorinta de a satisface asteptarilor , in special a persoanelor cu un temperament contrar mie.Esec total : dispute,reprosuri, nervi si nici o eficienta. In semestrul iI am schimbat echipa, pastrandu-l , insa, pe cel mai critic membru. Rezultatul ? Respect, stima, deschidere spre comunicare, eficacitate maxima ! Invatarea prin cooperare Componenete esentiale ale cooperarii sunt interdependenta pozitiva, interactiunea promotorie nemijlocita, analiza activitatii de grup, responsabilitatea individuala si de grup, dezvoltarea deprinderilor interpersonale in cadrul grupurilor mici ( Jonhson, Johnson & Holubec, 1998 ) Interdependenta :Profesorul trebuie sa formuleze clar sarcina de lucru precum si obiectivele la nivelul grupului, asfel incat elevii sa aiba convingerea ca numai impreuna pot reusi- tehnica sink or swim together ( ,, inoata toti ori se ineaca toti ). Asadar, membrii grupului realizeaza ca eforul individual nu constituie un beneficiu numa la nivel individual, cila nivelul grupului. Responsabilitatea individuala si de grup - Grupul trebuie sa fie raspunzator de atingerea obiectivului stabilit, iar fiecare membru trebuie sa fie raspunzator pentru contributia personala la indeplinirea obiectivului. La fiecare grup, obiectivele trebuie stabilite clar si trebuie sa existe capacitatea de a masura : a. Modul in care grupul progreseaza pentru atingerea obietivului ; b. Eforturile individuale ale fiecarui membru al grupului; Responsabilitatea individuala intervine cand performanta individuala a fiecarui elev este apreciata, iar rezultatele sunt comunicate si individului petru a stabili cine are nevoie de asistenta suplimentara, de sprijin, de incurajare pentru indeplinirea sarcinii de lucru. Interactiunea promotorie nemijlocita ( interactiune fata in fata ) Este favorizata de plasarea membrilor grupului fata in fata. Aceasta implica faptul ca elevii lucreaza impreuna in mod efectiv, asfel incat sa promoveze si sa sustina fiecare succesul fiecaruia, prin utilizarea in coun a resurselor existente, ajutandu-se reciproc, prin incurajari, prin laude.Grupurile de invatare prin cooperare constituie in egala masura un suport institutional si uman in procesul de invatare. Un numar important de procese cognitive si elemente de dinamica interpersonala se activeaza numai cand elevii se sustin unii pe altii in procesul de invatare. Acestea includ practici , precum : explicarea orala a modului de rezolvare a unei probleme, comunicarea cunostintelor proprii celorlalti colegi, recapitularea cunostintelor. Prin acest grup de interactiune, membrii grupului de elevi devin atasati unii de altii, precum si de obiectivele la nivele de grup. Dezvoltarea deprinderilor interpersonale in cadrul grupurilor mici Cand lucreaza in echipa, elevii trebuie sa stapaneasca, pe langa materia propriu-zisa, un set de deprinderi de relationare interpersonala si ailitati de grup. Membrii grupului trebuie sa fie capabili sa asigure conducerea grupului, sa coordoneze comunicarea, sa stabileasca un climat de incredere, sa poate lua decizii, sa medieze conflicte si sa fie motivati sa actioneze conform cerinteleor de mai sus ( Johnson, Johnson & Holubec, 1998 ) ,, Cu cat esti mai intelept, cu atat iti dai mai bine seama ca pe lume exista multi oameni deosebiti.Oamenii de duzina nu observa nici o deosebire intre semenii lor. « ( Blaise Pascal ) Analiza activitatii de grup Este o etapa finala in asigurarea disciplinei, in cazul acestei metode de invatare.Are rezultate bune atunci cand elevii discuta cat de cat eficient, isi ating obiectivele si construiesc relatii interpersonale de grup. Profesorul poata sa le ceara elevilor sa emita aprecieri asupra calitatii activitatii lor, asupra modului de indeplinire a obiectivelor, cat si asupra abilitatilor sociale. In lipsa acestei analize, grupurile de invatare prin cooperare sunt doar grupuri de elevi care lucreaza impreuna la o tema comuna. ,, Structurarea permanenta a acestor elemente de baza si convertirea lor in situatii de invatare la nivelul grupului permite implementarea acestei metode de invatare pe termen lung si asigurarea succesului « ( http/www.clcrc.com/pages/cl.htlm#work ) Comunicarea organizationala Orice grup , dar si organizatia ( inclusiv cea scolara ) trebuie vazuta si analizata ca sistem. Din aceasta perspectiva, in procesul comunicarii putem evidentia patru parti esentiale : intrarile, iesirile, transformarile si mecanismele de feed- back. Se poate evidentia si un alt aspect al sistemului, chiar daca nu constituie o componenta a acestuia si anume limitele ( graniele )- care il separa de mediul in care functioneaza. Principalele trasaturi organizationale sunt stabilitatea si interdependenta ( atat un interiorul organizatiei,intre diferitele ei subsisteme, cat si intre diferite organizatii ). Comunicarea este cea mai importanta functie manageriala, premisa nu numai a stabilitatii , dar si a dezvoltarii organizationale. Pentru a reduce nivelul de incertitudine si pentru a lua decizii corecte, organizatiile trebuie sa-si imbunatateasca permanent capacitatea de a colecta si procesa informatiidin mediu. Pe de alta parte, insa, societatea tindesa devina una ,,informationala « , a cunoasteri, iar limitele organizatiilor de a face fata ,, avalansei informationale, devin tot mai evidente.Sunt cunoscute trei strategii menite sa regleze aceste situatii :
-.crearea unor structuri de cercetare a limitelor organizatiei ( boundary spanning ), aceste depasind stadiul de colectare a informatiilor , pentru a influenta comportamentul altor sisteme. De aici, importanta acordata la timp pentru activitatile de marketing, relatii publice, cercetare- dezvoltare, inclusiv crearea unor structuri specifice puternice. Nu intamplator , proiectarea activitatilor pe termen mediu are o importanta esentiala in viata unei organizatii.Proiectul de dezvoltare institutionala pe termen mediu al scolii in care activez, urmareste printre altele, promovarea imaginii scolii si a rezultatelor obtinute de elevi si profesori ,prin relationarea cu mass-media, dezvoltarea parteneriatelor cu institutii ale comunitatii locale, nationale si internationale. -Controlul propriu-zis al mediului- nu este suficient doar raspunsul la nevoile de educatie exprimate de societate si la schimbarile sociale, ci crearea de nevoi si provocarea de nevoi, dirijarea schimbarilor sociale; - Reducerea nevoilor de procesare de informatie- crearea unor structuri care diminueaza nevoia de distribuire a informatiei ; -Imbunatatirea capacitatii comunicationale si informationale- mai ales in utilizarea tehnologiilor informationale si comunicationale, prin dezvoltarea competentelor de comunicare ale personalului( trecerea de la structuri ,, de proiect « la structuri ,, task- forces » si informare) Comunicarea in organizatia educationala trebuie sa indeplineasca urmatoarele functii : - Functia formativa- pornind de la imperativele educatiei permanente si de la cerintele artei didactice ; -Functia instrumentala- realizarea noii educatii ce isi propune ameliorarea,, dezvoltarea performanta si confirmarea competentei comunicative la nivelul educatorilor si educabililor ; -Functia cognitiva- vizeaza acumularea unei baze de date din domeniul comunicarii ; -Functia normativa- inteleasa creativ, nu in sensul respectarii unui model standard. Rolul relatiilor interpersonale si al cominicarii in cresterea eficientei echipelor manageriale Numeroasele probleme ale conducerii, mai ales deciziile strategice, sunt rezolvate prin antrenarea unor grupuri specifice, unele cu un caracter final, altele constituite dupa necesitati ( consiliul de administratie, consiliile consultative ).Ele fac parte din structura organizatorica a unitatii, functia lor principala fiind participarea, in modalitate specifica la conducere. Pentru a fi ,,echipa ", grupul informational trebuie sa aiba trasaturi esentiale specifice: 1.Caracterul activitatii depinde de particularitatile componentilor, de interesele lor, de relatiile interpersonale; 2. Membrii sunt constienti de independenta lor si inteleg ca scopurile sunt mai bine indeplinite prin sprijin reciproc ; 3. Realizarea in comun a scpurilor implica devotament, unire ; 4. Climatul de munca e dat de increderea reciproca, de exprimarea deschisa a opiniilor, ipotezelor, de respectul pentru fiecare; 5. Stimularea participarii dezvolta creativitatea de grup, rezolvarea constructiva a conflictelor de idei, responsabilitatea in luarea deciziilor majore ale unitatii. 6. Un director, ca lider formal poate contura echipele in majoritatea problemelor implicate in procesul si functiile manageriale prin delegare, prin consultare, prin dezbatere, etc 7. Echipa si ,, spiritul de echipa « se construieste in timp, ele depinzand de individualitatile antrenate, de claritatea scopurilor, de relatiile reciproce, de personalitatea si atitudinea constienta a directorului fata de rolul echipei. Harry A. Overstreet, in exceptionala sa carte ,,Arta de a influenta conduita umana « spunea : ,,Motorul actiunii noastre este o dorinta fundamentala pe care o resimtim si cel mai bun sfat pentru cei ce pretind sa convinga, in afaceri, acasa, la scoala sau in politica, este : mai intai de toate, starniti in ceilalti o dorinta vie.Cine este in stare de asta, are lumea la picioare. Cine nu, e condamnat la singuratate. « 8. Fiecare echipa isi construieste un stil de lucru propriu, dat de modul specific de autoorganizare a muncii, de natura relatiilor, de comportamentul practic, de ecoul rezultatelor anterioare. Nu este recomandat sa incepem o activitate prin a spune : Va voi dovedi cutare si cutare lucru ! Acum mai bine de 300 de ani Galileo spunea : ,, Nu poti sa inveti pe nimeni nimic ; tot ce poti face este sa-l ajuti sa il gaseasca inlauntrul sufletului sau « Conditii pentru o echipa eficienta Putem identifica unele reguli si principii care determina transformarea echipei intr-un factor eficient in conducerea unitatii : -remiterea in jurul obiectivului clar, constientizat, de esenta; -posibilitatea compensarii competentelor pentru teme; -particularizarea rolurilor individuale, dar apoi asigurarea comunicarii; -comunicarea continua, deschisa; -relatii interpersonale bazate pe incredere, sprijin - comunicarea organizata variat,oferind posibilitatea cunoasterii de care membrii echipei a aspectelor pozitive si negative.Descoperirea cauzelor, evaluarea reciproca, intarirea compartimentelor pozitive si a climatului de munca, prevenirea conflictelor. Martin Luther King a fost intrebat cum poate fi in acelasi timp si pacifist si admirator al generalului de aviatie Daniel ,, Chappie" James, pe atunci ofiterul negru cu gradul cel mai inalt.Dr. King a raspuns : ,, Eu judec oamenii dupa proriile lor principii, nu ale mele . - in asigurarea eficientei echipei, anumiti factori trebuie sa aiba o podere mai mare:obiectivele, componenta, organizarea, aciunile concrete, relatiile directe, personalitatea liderului, disciplina, evaluarea continua. Acum 2500 ani, Lao tzi, un intelept chinez, a spus un mare adevar valabil si pentru zilele noastre : ,, Motivul pentru care raurile si marile primesc omagiul paraurilor din munti este acela ca se mentin sub nivelul lor. Astfel, pot domina. La fel si inteleptul, daca vrea sa le fie superior celorlalti, trebuie sa se aseze in spatele lor.Astfel, desi locul lui e deasupra lumii, oamenii nu-i simt greutatea ; desi se cuvine ca el sa fie in fruntea tuturor, ei nu considera aceasta dominare o insulta . » Principalele bariere in calea unei comunicari eficace
,,Inainte de a discuta cu cineva, sa te informezi daca nu cumva are un interes sa fie de alta parere. Atunci, nu-ti mai strica vorba degeaba . ( Nicolae Iorga ) Este important sa cunoastem regulile comunicarii eficiente,pentru a intelege si depasi barierele comunicarii.Aceste reguli sunt : - Ascultarea- cine nu asculta, nici nu stie ce spune si despre ce se vorbeste ; - Schimbul- comunicarea trebuie sa aduca beneficii tuturor partilor implicate, atat intelectual cat si afectiv ; -Anticiparea- orice comunicare trebuie sa aibe un scop, a carui atingere sa fie rezultatul interactiunii; -Vointa de comunicare- prin acceptarea criticii si a dezacordului ; - Credibilitatea- a fi autentic, este mai important decat a avea dreptate ( M. Fabre ) - Multilateralitatea - multiplicarea canalelor, tipurilor, directiilor, sensurilor si formelor de comunicare ; - Respectul identitatii fiecarui partener de comunicare Chiar la varste mici, omul are nevoie de un climat deschis pentru a coopera si mai mult, a-si dezvolta increderea in sine si in partenerii de grup. Am ales, nu intamplator cateva ,, sfaturi « de la copii pentru parintii lor : ,,- Nu-ti fie teama sa fii ferm cu mine. Asta ma aseaza la locul meu. » Nu fii inconsecvent. Asta ma pune in incurcatura si ma face sa incerc sa scap nepedepsit. - Nu-mi face promisiuni. S-ar putea sa nu le poti tine.Asta ma face sa-mi pierd increderea in tine. - Nu face nimic in locul meu din ceea ce as putea sa fac singur.Asta ma face sa ma simt ca un copil mic si voi continua sa te folosesc in serviiul meu. - Nu ma corecta in public. Voi fii mai sensibil daca imi vei vorbi bland intre patru ochi. - Nu incerca sa-mi tii predici. Vei fii surprins sa contati cat de bine stiu ce este bine si rau . - Nu incerca niciodata sa fii perfect si infailibil, pentru ca ma vei face sa simt ca nu te voi putea ajunge niciodata. - Nu ma face sa simt ca greselile mele sunt pacate. Trebuie sa invat ca pot face greseli fara sa simt ca nu sunt bun de nimic. - Poarta-te cu mine ca si cu prietenii tai. Tine minte : invat mai bine de la un model decat de la un critic. - Nu uita ca nu pot creste fara incurajari si intelegere . Si in afara de asta, te iubesc foarte mult.Te rog, iubeste-ma si tu in schimb ! «
Emerson spunea:,, Fiecare om ce-mi iese in cale imi este superior intr-o anumita privinta. De aceea invat de la fiecare trecator " Este necesar, tinand cont de acest indemn, sa fim generosi in aprobare si in lauda, si oamenii ne vor aprecia cuvintele, le vor pretui si repeta, mult timp dupa ce noi insine le vom da uitarii. O mare importanta in procesu comunicarii este actul ,, ascultarii « Am dat testul ,, Stiti sa ascultati ? « unui grup forma din 15 elevi din clasa a Va ( 12 ani ). Iata care au fost rezultatele : 1. La enuntul : A auzi si a asculta este practic acelasi lucru : Adevarat- 6,666% Gresit- 93,33 %
Adevarat - 86,66 % Gresit - 13, 33 %
Adevarat- 33,33 % Gresit - 66,66 %
Adevarat - 46.66 % Gresit - 53,33 %
Adevarat- 100 % Gresit- 0 %
Adevarat - 66,66 % Gresit - 33,33 % 7.Enunt : Perturbatiile din procesul de ascultare nu constituie o problema esentiala in desfasurarea procesului de comunicare. Adevarat- 6,66 % Gresit - 93.33 % 8.Enunt : Oamenii acorda atentie, in general, acelei informatii auzite care are implicatii personale pentru ei. Adevarat - 66,66 % Gresit - 33,33 % 9.Enunt :Oamenii ,,aud « de multe ori ceea ce asteapta sa auda. Adevarat- 60% Gresit - 40% 10. Enunt : Pregatirea profesionala, experienta de viata, educatia sunt factori care influenteaza in mare masura ceea ce auzim cand ascultam. Adevarat- 66,66 % Gresit - 33,33 % 11. Enunt : A asculta este o aptitudine cu care te nasti, nu o deprindere pe care ti-o insusesti. Adevarat- 80 % Gresit - 20 % 12. Enunt- A asculta este unul dintre lucrurile cele mai simplu de facut- taci si asculti. Adevarat- 60 % Gresit- 40 % 13. Enunt : Un bun ascultator acorda atentie atat limbajului verbal cat si limbajului non- verbal. Adevarat- 86.66 % Gresit- 13, 33 % 14. Enunt- Puterea de ascultare si receptionare corecta a ceea ce se spune scade atunci cand nivelul de emotii al celui care asculta creste. Adevarat- 73.33 % Gresit- 26,66 % 15. Enunt : Pentru a fi un ascultator bun trebuie ca, in timp ce asculti sa ,, dezbati « in minte ceea ce vorbitorul spune si punctul lui de vedere. Adevarat- 80 % Gresit- 20 % 16. Enunt : In timp ce asculti, trebuie sa-ti pregatesti raspunsul, chiar inainte ca vorbitorul sa termine ceea ce avea de spus. Adevarat- 73,33 % Gresit- 26, 666 % Interpretarea rezultatelor : Majoritatea elevilor nu au identificat importanta comunicarii verbale, in sensul factorilor ce influenteaza formarea competentelor de a comunica . Vorbitul este asimilat comunicarii, iar ascultatul,se confunda cu a ,,auzi « Deoarece capacitatea de concentrare este redusa la aceasta varsta, atitudinea mentala si rationarea logica nu sunt integrate organic in actul ascultarii. Toti elevii recunosc responsabilitatea vorbitorului, dar uita ca trebuie sa fie parteneri activi in actul comunicarii, chir in pozitia de ascultatori. Prea putini elevi acorda importanta pozitiei de emitator sau nu-si asuma rolul de emitator din considerente individuale. Perturbatiile nu sunt luate deloc in condideratie, ceea ce inseamna ca nu cunosc regulile care asigura ascultarea activa, si, in consecinta, nici iimportanta ascultarii. Identifica destul de corect faptul ca , in general, oamenii aud ceea ce vor sa auda sau ceea ce tine de experienta de viata. Regretabil este raspunsul de la enuntul 11 !!! Este evident ca ei confunda termenii a ,, auzi « cu a ,, asculta « . Deprinderea de a asculta se dobandeste pe parcursul vietii, necesitand un ansamblu de conditii si factori.Nu intamplator raspunsurile la urmatorul enunt intareste confuzia precizata anterior. Imbucurator este faptul ca elevii evidentiaza importanta limbajului non- verbal in actul comunicarii. De asemenea, elevii sunt de acord in are majoritate ca, raspunsul angajat de ascultator este anticipat. ZECE SFATURI PENTRU UN BUN ASCULTATOR 1.Fiti pregatiti sa ascultati- aceasta presupune : - mentinerea atentiei ; - rationarea logica ; - atitudine mentala corecta. 2.Fiti interesat si aratati-va interesul ! 3. Pastrati-va mintea deschisa- indepartati-va de propriile prejudecati, nu faceti aprecieri pripite. 4.Urmariti ideile principale. 5. Ascultati critic, fiti impartial. 6.Ascultati cu atentie neselectiva si neinfluentabila. 7. Luati notite. 8. Ajutati vorbitorul. 9. Concluzionati, repetati, verificati intelegerea . 10. Nu-l intrerupeti pe vorbitor. Comunicarea suportiva
Un aspect important in actul comunicarii este reprezentat de capacitatea de a comunica suportiv : lansand intrebari pertinente , pe obiective masurabile si clare se pot aprecia situatii care necesita o rezolvare corecta si asumarea unor decizii si responsabilitati individuale, fara a adopta atitudini defensive sau agresive din partea interlocutorilor. Pentru a evalua abilitatea de a comunica suportiv in colectivul didactic de la scoala ,,Grigore Antipa « din Tulcea, am administrat testul de autoevaluare a abilitatii de a comunica suportiv. ( Candea & Candea ) unui grup de profesori. Iata care au fost rezultatele.
Limbajul nonverbal Specialistii in comunicare considera ca limbajul nonverba transmite interlocutorului mai multe mesaje incarcate de sens decat cuvintele noastre. La scoala, modul in care te porti sugereaza atentia, aprecierea si respectul pe care le acorzi persoanelor cu care intri in contact. Cand ii privim pe ceilalti in ochi transmitem un mesaj de incredere,echilibru interior, deschidere pentru dialog. Daca acesta este asociat si cu un zambet atunci sansele unei bune comunicari sporesc. Zambetul trebuie insa sa fie sincer, adica sa ,, increteasca « putin colturile ochilor si doar sa dezveleasca dantura. ,, sa zambesti cu ochii «
De asemenea, pozitia mainilor si a picioarelor indica sentimentele si starile interlocutorului.Iti poti corecta tinuta sau impune sa adopti o pozitie deschisa in cadrul unei comunicari. Daca stai in picioare cu bratele incrucisate, aceasta se traduce prin respingere, rezerva, neincredere, timiditate.
O postura deschisa inlesneste schimbul de informatii, retinerea si receptivitatea in fata ideilor noi. ,, Traiesc o singura data. De aceea, daca pot arata buntate sau pot face un lucru bun pentru oricine, il voi face acum, nu il voi refuza ori neglija, pentru ca nu voi mai trece inca o data pe acelasi drum. « (William Penn )
Desi general uman, limbajul nonverbal inregistreaza diferente in functie de cultura careia ii apartinem, personalitate sau gradul de socializare.Un aceleasi gest poate avea mai multe interpretari, de aceea este nevoie ca informatiile nonverbale sa fie corelate cu cele verbale si paraverbale. (inonatie, oftat, ritm, ).Astfel, comunici mai eficient pentru ca mesajele verbale sunt in mare parte decodificate, iar reactia de raspuns adecvata. Spre exemplu, miscarea laterala a capului ( stanga, dreapta ) inseamna pentru cele mai multe popoare Negatie.Pentru bulgari, insa, inseamna Afirmatie, acord. Similar, pentru bulgari miscarea repetata a capului,, sus- jos « inseamna Negatie. In discutiile cotidiene, gesturile joaca un rol important.Corpul indreptat spre interlocutor arata interesul pentru spusele acestuia, in timp ce pe jumatate intors, semnifica lipsa de atentie si importanta acordata.De aceea, in procesul de predare este indicata pozitionarea frontala a profesorului fata de elevi, dar si asezarea in semicerc a elevilor ; in acest fel, levi si profesori relationeaza deschis. In loc de concluzii.. ,, Sunt ganduri pe care putea sa le spuna oricine ; acel care le spune are insa meritul de a fi inteles singur ca ele trebuiau spuse. « ( Nicolae Iorga )
|