Caracteristicile generale ale ofertei produselor firmei

Caracteristicile generale ale ofertei produselor firmei

A. Caracteristicile generale ale ofertei produselor firmei S.C. Digital Design Team S.R.L

Urmand traditii europene cu radacini inca din antichitate , serviciile de recuperare / infrumusetare ale ultimelor decenii s-au dezvoltat intr-o relatie de stransa interdepenta cu evolutia civilizatiei umane, in general , dar si cu nivelul societatilior din cadrul acesteia.

Directia principala a constat in utilizarea resurselor naturale de vindecare (balneare, climaterice, minerale, bio, fitoterapeutice etc) , dezvoltarea tehnologiei cosmetice, de remodelare corporala si sportive si, nu in ultimul rand, in universalizarea traditiilor si ritualurilor de ingrijire si infrumusetare apartinand unor diversitati de culturi de pe mapamond.

Dezvoltarea si diversificarea industriei de profil este sustinuta de o contributie importanta a sistemului medical modern, orientat tot mai mult spre profilaxie, a cercetarilor stiintifice in domeniul nutritiei sau antiaging, a asistentei psihologice dedicata managementului stressului, sau a cosmeticii de intretinere – toate avand ca obiectiv educarea omului contemporan pentru pastrarea sanatatii si prelungirea vietii.

Pregatit de catre SRI International, in numele summit-ului global de spa, primul raport privind economia globala in domeniul Spa reprezinta cel mai cuprinzator efort de pana acum ce masoara expansiunea rapida in domeniul spa la nivel global. Mai mult de 220 de lideri din industria intregii lumi au participat la reuniunea la nivel inalt din acest an, care a fost evidentiata de discursurile sustinute de hotelierul, Ian Schrager si Dr. Richard Carmona, Al 17-lea Chirurg General al Statelor Unite si vice-presedinte al Canyon Ranch.

Raportul de estimare, tinand cont de anul 2008, include 60,3 miliarde de dolari in veniturile de baza din industria Spa, cum ar fi tratamente naturiste, investitiile in capital, educatie, consultanta, mass-media, asociatii, si evenimente si de 194 de miliarde de dolari in ospitalitate, turism si imobile.

Cand domeniile conexe industriei spa cum ar fi frumusete, nutritie, sport au intrat in ecuatie, piata globala de sanatate si wellness a anului trecut a depasit 1 trilion de dolari, conform raportului.

O privire anuala la nivel global face din sectorul Spa una din primele industrii ce-si poate organiza si analiza la nivel global activitatea. De asemenea, raportul a gasit ca 1,2 milioane de lucratori au fost angajati in mai mult de 71600 statiuni sau centre Spa, la nivel mondial in 2007. In aceasi perioada, investitiile de capital in spa-uri se apropie de 13 miliarde de dolari, si a continuat extiderea inainte.

“Industria Spa creste intr-un ritm alert, dar diversitatea sa si domeniul de aplicare au facut dificil de masurat puterea sa financiara si marimea” a declarat Pete Ellis, presedinte al comisiei pentru Summit-ul Global Spa. 

Intr-o impartire a veniturilor in domeniul Spa pe natiuni, Statele Unite este in top cu castiguri ce depasesc 12 miliarde de $, urmata de Japonia ($ 5,7 miliarde) si Germania ($ 3,8 miliarde). Lista continua cu Italia, Franta, marea Britanie si China.

Studiul a definit spa-ul ca locatie ce promoveaza starea de bine prin gama de servicii terapeutice si profesionale ce au ca scop reimprospatarea mintii, trupului si a sufletului.

Turismul si Industria ospitalitatii s-au adaptat rapid la acest nou curent ce defineste preocuparea pentru un stil de viata sanatos si echilibrat, specifica populatiei active din marile orase. Vizitele la spa in vacante, turismul pentru sanatate, revigorare si relaxare sau programele de incentivare pentru angajati si manageri, programele personalizate de de fitness, wellness si beauty urmate si timpul calatoriilor de business, sunt intr-o continua cerere pe piata.

Pachetele turistice, ce incorporeaza (alaturi de serviciile de cazare all inclusive, catering, entertainment, sport si alte activitati) terapii spa,raspund unui volum tot mai ridicat de cereri atat ale turistilor individuali, cat si a birourilor si agentiior de turism din toata Europa.

Romania, detinatoare a 30% din bogatia de izvoare minerale ale Europei, cu un istoric balneo-climateric si resurse naturale si geograficece ne claseaza in topul tarilor cu potential turistic pe segmentul mentionat,este afiliata, din 2007la ESPA ( Asociatia Europeana a Statiunilor Balneare) Prin activitatea remarcabila a OPTBR ( Organizatia Patronala a Turismului Balnear din Romania) a factorilor de resort si a altor organisme din domeniu,tara noastra isi poate promova destinatiile, locatiile si ofertele specializate prin intermediul site-ului ESPA, fiind inclusa in circuitul european al turismului wellness&spa.

Trecand peste dificultatile provocate de infrastructura, o simpla evaluare a ofertei romanesti (fie chiar si la nivel imagistic) releva insa faptul ca “volens-nolens” promovam intensiv aceleasi destinatii (cca. 60 statiuni balneare) care alta data erau renumite ca “baze de odihna si tratament”.

Initiative si investitii private laudabile au dat o noua fata vechilor structuri de cazare, au echipat cabinetele de terapii cu aparatura moderna, au adaugat elemente de ambianta si relaxare, dar, prea des, fara o viziune clara asupra conceptului si o corecta adaptare la cerintele actuale ale pietei,au redefinit procedurile fizio si kinetoterapeutice traditionale, prestate de un personal medical, ca oferta generica “wellness&spa”. Functioneaza de altfel, asemenea “centre spa” concentate pe tratearea de afectiuni, incorporat intr-un resort hotel de 4-5*.

Din punctul de vedere al potentialului turismului de spa , Europa are cel putin cateva mii de locatii in aproape toate tarile membre, cu nenumarate facilitati si programe pentru diferite tipuri, durate si scopuri individuale de ingrijire, relaxare si tratament . Mai mult decat procedurile terapeutice clasice , centrele si destinatiile spa europene continua sa valorifice traditiile universale si sa exploreze alternativele noi din acest domeniu, preluand, pe de o parte, tratamente si metode indiene, chineze si orientale, si manifestand, in paralel, tendinte tot mai accentuate de integrare a aquaparcurilor, zonelor de relaxare si socializare, sau a centrelor cosmetice frecventate de omul modern urban.

Stadiul actual al pietei romanesti impune un efort de consultanta si educare, atat al investitorilor,proiectantilor, prestatorilor, cat si a beneficiarului final. Desi experienta serviciilor de recuperare/ingrijire este considerata regina“high touch” a ingrijirii si confortului personal, prea multe city-spa-uri romanesti sufera de un exces de aparatura de remodelare corporala aglomerata in incaperi comune, in timp ce hotelurile promoveaza facilitati fitness si “spa” cu piscina , jacuzzi, saune (de regula putin folosite) si, doar “la cererea clientului”, servicii de masaj.

B.  Caracteristicile de sezonalitate

Caracteristicile fluctuatiilor sezoniere in turism:

Exista variatii structurale cu:

a) schimbari continue avand curbe de evolutie ascendente sau descendente

b) schimbari spontane: o modificare determinata de progresul tehnic

  Variatii alternative sau periodice pot fi:

schimbari care se produc dupa un anumit ritm (variatii sezoniere)

schimbari libere (conjuncturale)

  Sezonalitatea turismului montan:

I.sezon plin – caracteristici:

◘ periodizare sfarsitul lui noiembrie- martie

◘ incasari maxime

◘ atractivitatea ofertei – cazare, derularea activitatii sportive, scoli de schi

◘ relatii cu turistii/ agentii de turism bazate pe contracte – achizitionarea pachetelor de servicii turistice

◘ suplimentarea serviciilor in zona respectiva

II. perioadele de inceput si sfarsit de sezon, denumite perioade pre si post sezon sau perioade de sezon intermediar

Eseu: Drumul comunicarii performante in afaceri Eseu: Istoria firmei Nokia - istoria companiei Nokia

◘ tarife mai mici

◘ turism social

III.perioada de extrasezon- activitatea redusa/ incetarea totala a activitatii de prestari turistice.

Implicatii ale sezonalitatii si posibilitati de diminuare a efectelor lor economice.

Variatiile sezoniere se inregistreaza in toate tarile cu vocatie turistica; prin urmare afecteaza agentii economici implicati direct sau indirect in industria calatoriilor si turismului:

invazia mai mult sau mai putin intensa a vacantierilor in zonele turistice

suprasolicitarea retelelor feroviare, rutiere, maritime si aeriene in perioada de concentrare sezoniera a circulatiei turistice

insuficienta locurilor de cazare in unitati sezoniere si necesitatea de a se crea noi posibilitati parahoteliere de cazare

tensiunea dintre solicitantii de servicii de unitatile prestatoare de servicii turistice

insuficienta serviciilor publice care nu sunt proportionate la nivelul si intensitatea solicitarilor din perioada de varf.

Factori care genereaza caracteristicile variatiilor sezoniere:

necesitatile crescande de recreere

posibilitatile de turism prin volumul si diversitatea ofertei turistice

veniturile populatiei

durata si structura timpului liber

factori obiectivi.

Posibilitati de diminuare a efectelor sezonalitatii:

extinderea sezonului de varf prin oferirea unor facilitati de tarife si preturi atractive pentru servicii turistice in perioadele de pre si post sezon

intensificarea preocuparilor pentru sporirea gradului de atractivitate al obiectivelor turistice in perioadele de extrasezon

diversificarea ofertei turistice in perioadele de sezon intern, chiar si extrasezon prin oferirea unor sejururi combinate, cu utilizarea si altor elemente de atractie din zone aflate in apropiere sau alte zone de interes turistic

lansarea si continuarea actiunilor de publicitate turistica pentru promovarea turismului in extrasezon

Caracteristicile de sezonalitate ale serviciilor oferite de firma S.C. Digital Design Team S.R.L

In conditiile specifice ale activitatii de turism, pe langa aspectele caracteristice ale dispersarii in spatiu a fluxurilor turistice, se remarca frecvent si o repartizare inegala in timp a cererii de servicii care, in diferite zone de interes turistic, echivaleaza cu o concentrare pronuntata a sosirilor de vizitatori in anumite perioade dintr-un an calendaristic si, respectiv, diminuarea – sau uneori chiar sistarea – sosirilor de turisti in alte perioade. Aceste variatii sezoniere, cu implicatii economico-organizatorice in activitatea turistica, sunt caracteristice si pentru tara noastra.

Variatiile sezoniere constituie una dintre caracteristicile principale ale turismului modern; activitatea turistica se distinge esential de alte activitati economice tocmai prin corelatia viabila intre volumul ofertei si cel al cererii turistice in decursul unui an calendaristic. La randul ei, frecventa mai mult sau mai putin constanta a variatiilor sezoniere provoaca in economia turismului modificari specifice mult mai pregnante decat in alte sectoare economice, sezonalitatea accentuata influentand cresterea pretului de cost al serviciilor si diminuarea rentabilitatii, inducand in multe cazuri o dezvoltare inegala a diferitelor zone de interes turistic.
Trebuie precizat ca distributia inegala a cererii de servicii va exercita in perspectiva o presiune tot mai accentuata asupra industriei turismului, pe masura cresterii, in anii ce vin, a traficului turistic.

Variatiile sezoniere au fost considerate, mult timp, ca o categorie speciala a fluctuatiilor conjuncturale. Este necesar sa se faca o distinctie intre acesti doi factori, care provoaca modificari alternative in volumul si intensitatea cererii turistice, deoarece schimbarile ritmice si schimbarile libere au, in fond, un caracter foarte diferit. Mai intai schimbarile conjuncturale reprezinta modificari pe termen mijlociu sau lung in dezvoltarea economica a unei anumite regiuni, in timp ce variatiile sezoniere nu se limiteaza numai la dezvoltarea economica; ele se produc pe termen scurt si pentru diferite motive, intr-un ritm mult mai precis decat manifestarile in domeniul fluctuatiilor conjuncturale. Totusi, la randul lor, acestea din urma influenteaza si ele, mai mult sau mai putin sensibil, variatiile sezoniere.

In ceea ce priveste caracteristicile variatiilor sezoniere, acestea se produc in perioada unui an calendaristic si in contextul unui sezon determinat, cuprinzand una sau mai multe luni.
Fluctuatiile sezoniere, care se inregistreaza in turism, trebuie considerate ca schimbari in consumul populatiei, cauzate de intensitatea variabila a cererii turistice. Este adevarat ca productia de servicii turistice este, de asemenea, supusa fluctuatiilor sezoniere; aceste fluctuatii sunt dictate insa de modificarile oscilante ale volumului cererii, fiind consecinta naturala si automata a acestor schimbari.

Variatiile sezoniere ale cererii in turism sunt de doua feluri: variatiile sezoniere artificiale si variatiile sezoniere naturale. Printre cele dintai pot fi mentionate acelea care privesc mecanismul concediilor platite, al vacantelor scolare etc. si care se disting prin caracterul lor economico-organizatoric. In paralel, se constata insa in domeniul turismului si alte variatii sezoniere, care au cauze extraeconomice, daca ele rezulta, de exemplu, din schimbarea conditiilor climatice caracteristic diferitelor anotimpuri. Se poate aprecia ca variatiile sezoniere care au loc in turism trebuie sa fie considerate ca exemplul cel mai tipic de schimbari sezoniere de acest fel.

Ciclurile de sezonalitate in activitatea turistica.
Problemele legate de diminuarea implicatiilor provocate de concentrarea sezoniera a activitatii turistice in anumite perioade ale anului si, respectiv, ale prelungirii sezonului sunt tot atat de vechi ca si turismul insusi. Fenomenul de concentare a activitatii turistice si necesitatea atenuarii curbei sezonalitatii in turism nu s-au manifestat insa niciodata atat de acut ca in zilele noastre. La aceasta contribuie, pe de o parte, cresterea considerabila a numarului de turisti care calatoresc in perioadele sezonului plin, iar pe de alta part eforturile prestatorilor, care sunt menite sa duca la prelungirea sezonului.

Economia turismului este orientata, intr-o masura tot mai mare spre pietele de desfacere, iar masurile organizatorice privind diferentierea tarifelor si preturilor, structura si diversitatea ofertei de servicii turistice si intensificarea publicitatii turistice sunt analizate cu atentie, pentru a se putea gasi solutii eficace in legatura cu permanentizarea activitatii turistice in diversele zone sau statiuni.

Intrucat durata sezonului turistic intr-o zona ( sau statiune ) este determinata, in primul rand, de conditiile climaterice si meteorologice, instrumentele de politica comerciala amintite au menirea sa compenseze diminuarea atractivitatii factorilor naturali cu un set de elemente suplimentare de cointeresare a turismului potential, in vederea valorificarii mai depline a patrimoniului turistic, prin mentinerea cererii de servicii turistice la un volum si nivel rezonabile pentru prestator, pe o perioada de timp dintr-un an cat mai lunga posibil.

Pentru a intelege mai bine implicatiile sezonalitatii in industria turistica, este necesara cunoasterea frecventei solicitarilor de servicii in decursul unui an calendaristic, respectiv a oscilatiilor in repartizarea in timp a volumului si intensitatii fluxurilor de vizitatori in diferite zone si statiuni de interes turistic.

In functie de conditiile naturale, de pozitia geografica a teritoriului receptor fata de circuitele turistice interne si internationale, de gradul de atractivitate si diversitatea ofertei de servicii etc., pot exista trei variante de baza ale curbei de sezonalitate in activitatea turistica.

C.  Elasticitatea ofertei produsului firmei S.C. Digital Design Team S.R.L

Oferta elastica se manifesta atunci cand modificarea procentuala a ofertei o depaseste pe cea a pretului. De exemplu, daca pretul creste cu 10%, oferta sporeste cu mai mult de 10%.

Elasticitatea ofertei se masoara cu ajutorul coeficientului elasticitatii care exprima gradul modificarii ofertei in functie de schimbarea pretului:

unde:

Keo/p - coeficientul de elasticitate a ofertei functie de pret;

ΔO - variatia ofertei unui bun economic;

ΔP - variatia pretului unui bun economic;

O₁ - oferta la nivelul curent;

O₀ - oferta la nivelul de baza;

P₁ - pretul la nivelul curent;

P₀ - pretul la nivelul de baza.

Coeficientul de elasticitate a ofertei in raport cu pretul serviciului oferit de S.C. Digital Design Team S.R.L:

E_O/P = , respectiv E_O/P = , unde

u    ∆%Q – variatia procentuala a cantitatii Q;

u    ∆%P – variatia procentuala a pretului P;

u    IQ – indicele de modificare a ofertei in intervalul analizat;

u    IP – indicele de variatie a pretului in perioada respectiva;

In baza calculelor efectuate, si tinand cont de factorii de influenta rezulta ca oferta firmei S.C. Digital Design Team S.R.L reprezinta o elasticitate redusa (slab elastica sau inelastica):  

Q oferita variaza in acelasi sens, dar mai putin decat proportional, la modificarea intr-o anume directie a pretului (ex. la cresterea cu 1% a pretului, ea sporeste cu mai putin de 1% – si invers) a ΔP (%) > ΔQ (%) si EO/P є (0; 1) sau 0 < EO/P < 1.

u    OO’ – curba initiala a ofertei, corespunzatoare pretului P si cantitatii cerute Qo0;

u    O1O1’ – curba ofertei in urma micsorarii venitului V; grafic, ea rezulta din translatarea parcursului OO’ spre stanga, pe noul aliniament O1O1’ (caruia ii este proprie output-ul Qo1 < Qo0), datorita faptului ca o reducere a venitului atrage scaderea volumului oferit din marfa in cauza, la acelasi pret P;

u    O2O2’ – curba ofertei in urma sporirii venitului V; grafic, ea se obtine prin translatarea parcursului OO’ spre dreapta, pe noul  aliniament O2O2’ (pentru care cantitatea oferita Qo2 > Qo0), datorita faptului ca o marire a venitului aduce cu sine cresterea output-ului respectiv, pus in vanzare la pretul P.

D.  Piata de materiale si materii prime.

Echipamentele specifice reprezentative pentru valoarea de inceput a investitiei se compun din: “posturi” de coafura, combine pentru cosmetica, aparate de sterilizat, instrumente pentru manichura si pedichiura. Echipamentele sunt din gama pentru remodelare corporala, cosmetica si masaj, aparatura performanta (3 aparate electrostimulare, 24 electrozi, 1 termocuverta, 1 platforma infrarosii, 2 vacuum, 1 tunel mobil futura cu infrarosii, ultrasunete, temoshock,  kit hot stone therapy, etc).

Pretul acestora insumeaza de asemenea peste 10.000 de euro pentru un salon de marime medie.

La acestia, se mai adauga si alti furnizori interni sau externi, a caror oferte se pastreaza in baza de date a firmei si care vor fi luati in considerare in functie de activitatea in timp a S.C. Digital Design Team S.R.L.

Analiza SWOT