Somajul ca problema sociala

SOMAJUL CA PROBLEMA SOCIALA

1. Natura problemei

In Romania, somajul si inflatia, au avut o evolutie sincronizata, atingand, in unele perioade, la cote procentuale deosebit de ridicate.

O cauza importanta care sta la baza tendintei de scadere a somajului, reprezinta pe de o parte in emigrarea unei parti importante din forta de munca, iar pe de alta parte, in returnarea, de catre un numar mare de persoane, ce au depasit perioada de acordare a indemnizatiei de somaj, de a se mai inregistra la Agentia de Ocupare a Fortei de Munca. Somajul a devenit o problema, odata cu dezvoltarea industriala, incepand cu a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, in perioadele de recesiune, cand intreprinderile industriale isi micsorau productia si, ca urmare, eliberau un numar important de muncitori, care deveneau someri. Somajul este astazi unul din fenomenele cele mai putin acceptate care afecteaza economiil tuturor tarilor.

Somajul este caracterizat de pierderea de venit, pierderea increderii de sine, erodarea raporturilor cu comunitatea si aparitia sentimentelor de alienare si excludere din viata normala, ceea ce provoaca tensiuni si amenintarea stabilitatii sociale, se manifesta inegal pe tari, zone, perioade, sexe, varsta, calificare profesionala.

Afecteaza de cele mai multe ori tinerii si femeile, iar prelungirea in timp mareste riscul degradarii competentei profesionale si dificultatea de reintegrare. Somajul se mai poate defini ca o stare de inactivitate economica, totala sau partiala, proprie celor care nu au loc de munca, sunt in cautarea unuia, dar nu-si pot gasi de lucru ca salariati.

2. Cauzele problemei

In conditiile unei productivitati a muncii ridicate, ritmul de crestere economica, nu mai este capabil sa creeze noi locuri de munca, astfel incat sa asigure o ocupare deplina, pe piata muncii, decalajul intre cererea de munca si oferta de munca fiind in favoarea ultimei.

Criza economica - caracterizata prin scaderi sau stagnari ale activitatii economice, sporeste numarul de someri, integrarea lor fiind la un nivel scazut. Absorbirea unui numar cat mai mare de someri depinde de posibilitatile reale ale fiecarei tari de a stimula agentii economici in cresterea investitiilor de capital. In Romania, criza economica de lunga durata a generat un somaj de mari proportii cu perspective reduse de reintegrare a fortei de munca pe termen scurt.

Modificarile de structura a ramurilor si sectoarelor economice - sub impactul diversificarii cererii de bunuri, al crizei energetice, conduc inevitabil pentru o perioada indelungata la reducerea cererii de munca. Imigrarea - emigrarea - influenteaza asupra starii pietei muncii. Imigrarea unei parti a populatiei active in vederea angajarii in diferite tari va spori oferta de forta de munca in cadrul acestora. Emigrarea are un efect invers, de scadere a ofertei de munca in zona de origine.

Progresul tehnic - pe termen scurt, este generator de somaj, intr-o proportie mai mare sau mai mica, in functie de capacitatea financiara a tarilor de a asimila noutatile cercetarii stiintifice. Pe termen lung, genereaza noi nevoi, care sunt acoperite prin produse rezultate din activitati noi, generatoare de locuri de munca.

Formele dominante de extindere ale somajului intalnite astazi sunt

• Somajul de conversiune - afecteaza salariatii care aveau locuri de munca stabile pana la licentiere, fara vechime mare in munca. La inceputul perioadei de somaj, ei sunt considerati favorizati, iar in caz de prelungire a perioadei de somaj, trec intr-o categorie mai defavorizata.

• Somajul repetativ - ii cuprinde pe aceia care cunosc o succesiune de perioade de activitate si de somaj, mai afectati fiind tinerii si cei cu calificare slaba.

• Somajul de excluziune - reuneste populatia activa in care sunt incluse persoane mai in varsta, mai putin calificate sau aflate in somaj de timp indelungat, indiferent daca mai primesc sau nu indemnizatia de somaj

Eseu: „daca s-ar desfiinta centrul, am face revolutie” Eseu: Proiect de cercertare - violenta scolara – forma de manifestare a violentei umane

3. Politici si programe operationale

Programelor Operationale Sectoriale pentru resurse umane si pentru capacitate administrativa, finantate din Fondul Social European si care au fost aprobate de CE in noiembrie.

Pentru dezvoltarea resurselor umane si pentru armonizarea educatiei cu piata muncii, Romania va primi, din Fondul Social European, pana in 2013, aproape 3,5 miliarde de euro, prin Programul Operational Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU).

Cea mai mare parte a sumei, 39%, va fi folosita pentru promovarea invatarii pe tot parcursul vietii si adaptabilitatea fortei de munca, restul fiind destinat promovarii masurilor active de ocupare si pentru modernizarea sistemelor de formare profesionala.

O treime din suma va fi destinata promovarii masurilor active de ocupare pentru populatia inactiva, in special pentru persoanele ocupate in agricultura de subzistenta, someri tineri si someri de lunga durata, ca si pentru insertia pe piata fortei de munca si incluziunea sociala a grupurilor vulnerabile.

4. Scopuri, obiective si tipuri de interventie

Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU) stabileste axele prioritare si domeniile de interventie ale Romaniei din domeniul resurselor umane in vederea implementarii asistentei financiare a Uniunii Europene prin intermediul Fondului Social European, in cadrul Obiectivului de Convergenta, pentru perioada de programare 2007-2013.

Obiective specifice pentru indeplinirea obiectivului general al POS DRU

1) Promovarea educatiei si formarii initiale si continue de calitate, inclusiv invatamantul superior si cercetarea;

2) Promovarea culturii antreprenoriale si cresterea calitatii si productivitatii muncii;

3) Facilitarea insertiei tinerilor si a somerilor de lunga durata pe piata muncii;

4) Dezvoltarea unei piete a muncii moderne, flexibile si inclusive;

5) Promovarea insertiei/reinsertiei pe piata muncii a persoanelor inactive, inclusiv din zonele rurale;

6) Imbunatatirea serviciilor publice de ocupare;

7) Facilitarea accesului grupurilor vulnerabile la educatie si pe piata muncii.

Promovarea masurilor active de ocupare POS DRU:

OBIECTIVE:

Obiectivul general al acestei prioritare:

facilitarea integrarii pe piata muncii a somerilor tineri si a somerilor de lunga durata, atragerea si mentinerea unui numar mai mare de persoane pe piata muncii, inclusiv in zonele rurale si sprijinirea ocuparii formale.

Urmatoarele obiective specifice vor contribui la realizarea obiectivului general:

• cresterea participarii somerilor de lunga durata la programe integrate de masuri active de ocupare;

• cresterea participarii la programe integrate de ocupare a persoanelor din agricultura de subzistenta;

• imbunatatirea ocuparii participantilor din zonele rurale in programe integrate de ocupare.

Domenii majore de interventie

• Dezvoltarea si implementarea masurilor active de ocupare;

• Promovarea sustenabilitatii pe termen lung a zonelor rurale in ceea ce priveste dezvoltarea resurselor umane si ocuparea fortei de munca.

5. Concordanta dintre valorile profesionale si interventiile sociale

Valorile sunt punctele tale de reper in functie de care iei, constient sau nu, deciziile personale si profesionale.

Reducerea numarului somerilor cu studii medii sau profesionale este o reflexie a structurii economiei, axata pe ramurile cu valoare adaugata redusa sau medie, ce reprezinta in prezent „motorul principal” al cresterii economice. Aceasta justifica necesitatea mutarii accentului catre investitia in invatamantul vocational si, mai ales, catre cea in formarea profesionala continua.

Existenta somajului la un nivel ca o rata naturala, urmata de o relativa stabilitate a ofertei de munca, ar genera conditii de echilibru intre rata somajului si rata inflatiei.