Studiu sociologic privind somajul de lunga durata si fenomenele de excludere sociala

Ipoteze:

Daca o persoana face parte din categoria somerilor de lunga durata,
atunci aceasta este saraca.

Starea de somer de lunga durata este conjugata cu existenta altor
dificultati materiale, personale, familiale sau sociale.

Somerii de lunga durata vad in recalificare o posibilitate de iesire
din somaj.

Somerii de lunga durata sunt doar partial dezintegrati social.

Somerii de lunga durata prezinta un deficit de scolarizare.

Somerii de lunga durata au o activitate culturala scazuta.

Starea de somaj de lunga durata nu influenteaza negativ relatiile de
familie.

Somerii de lunga durata nu sunt exclusi social, desi sunt
dezintegrati profesional.

Gradul de dezintegrare sociala, de dezintegrare profesionala si
deficitul de socializare sunt mai mari la somerii care au varsta
peste 40 de ani.

10.Gradul de dezintegrare sociala, de dezintegrare profesionala si deficitul de socializare este mai mare la somerii de sex feminin decat la cei de sex masculin.

Interpretare:

Cei mai multi subiecti (33%) apreciaza ca viata lor din prezent este „ceva mai proasta' iar 22,2% - „mult mai proasta' decat cea dinainte de a intra in somaj. Deci, in total, 57,2% dintre somerii de lunga durata considera ca situatia lor s-a inrautatit datorita intrarii in somaj. Un procent de 10,2% apreciaza ca viata pe care o duc in prezent este „mai buna' si doar 1% o apreciaza ca „mult mai buna' decat cea anterioara intrarii in somaj.

Diferenta de 30,9% subiecti considera ca duc aproximativ o viata la fel. Rezulta deci faptul ca starea lor de somer conduce la diminuarea nivelului de trai, cel putin prin prisma aprecierilor subiective ale somerilor beneficiaza de alocatie de sprijin.

Referitor la modul in care somerii apreciaza ca se descurca cu banii in prezent fata de modul cum se descurcau cu un an in urma, observam ca 59,9% dintre somerii care primesc alocatie de sprijin considera ce se descurca „mai rau'. Acest procent este aproximativ egal cu cel al subiectilor care au apreciat modul de viata ca fiind „mai prost' sau „mult mai prost' decat cel dinaintea intrarii in somaj (57,2%), fapt care vine sa sprijine afirmatiile anterioare privind diminuarea conditiilor de trai ca urmare a intrarii in somaj.

Analizand aprecierea subiectiva a somerilor asupra veniturilor familiei lor, se observa ca 40,8% dintre someri au afirmat ca veniturile actuale ale familei le ajung doar pentru strictul necesar si 38,2% au afirmat ca aceste venituri nu le ajung nici pentru strictul necesar, deci un total de 79% de someri traiesc la limita subzistentei sau chiar sub aceasta limita.

Din restul somerilor, 15,1% isi permit doar un trai decent, iar procentul celor care reusesc sa cumpere si unele lucruri mai scumpe si al celor care reusesc sa aiba tot ce le trebuie, fara sa renunte la ceva este foarte scazut, de 3% si, respectiv, 2,5%.

Venitul mediu pe mebru de familie s-a situat intre limitele 133.300 lei si 150.000 lei (date la nivelul anului 1997).

Considerand ca limita minima de venit sub care o persoana este considerata saraca in Romania era, la data studiului, egala cu salariul minim net pe economie, 225.000 lei - se observa ca somerii pot fi considerati persoane sarace, ata timp cat veniturile medii lunare pe membru de familie ale acestora se situeaza cu mult sub pragul de saracie.

Tinand cont de faptul ca, in ceea ce priveste declararea veniturilor reale, oamenii sunt in general mai reticenti, incercand sa nu declare toate veniturile pe care le obtin, se poate aprecia ca limitele minime de venit pe membru de familie sunt usor subevaluate, cu atat mai mult cu cat, in cazul somerilor, este mai accentuata aceasta tendinta de declarare a unor venituri mai mici decat cele reale, temandu-se sa nu piarda alocatia de sprijin care, desi nu este mare, reprezinta un venit sigur pe o anumita perioada.

38,0% dintre somerii care primesc alocatie de sprijin au afirmat ca nu lucreaza nici un membru al familiei, 36,3% avand un membru de familie angajat si 19,4% avand doi mnembri ai familiei in aceasta situatie. Deci, 74,3% dintre someri trebuie sa se descurce cu ajutorul altor surse de venit, de regula, nu sunt foarte consistente, sau de cel mult un salariu pe langa aceste surse de venit auxiliare. Tinand cont de faptul ca un salariu (care de regula, nu este foarte mare), precum si celelalte surse de venit nu pot acoperi necesarul unei familii de cel putin doua persoane, se poate afirma ca majoritatea somerilor se situeaza sub pragul de saracie.

Datorita faptului ca somerii de lunga durata nu se pot descurca cu alocatia de sprijin si/sau doar cu un singur salariu, indiferent ca familia este formata dintr-un singur membru sau daca este mai numeroasa, am incercat sa descoperim care sunt sursele de venit ale acestora. Principalele surse auxiliare de venit sunt:

Alocatiile pentru copii                           21,4%

Salariile parintilor                                 20,0%

Salariul sotului / sotiei                           12,9%

Pensiile parintilor                                   9,5%

Venituri ocazionale                                 7,5%

Venituri agricole                                     7,4%

Ajutorul de somaj primit de alti membri ai familei                6,6%

Salariile fratilor                                      4,6%

In ceea ce priveste alocarea veniturilor pe diverse tipuri de cheltuieli, s-a obtinut urmatoarea repartizare in procente:

Cheltuieli alimentare                               52,3%

Cheltuieli legate de locuinta                   17,4%

Cheltuieli cu imbracamintea si incaltamintea                          11,5%

Cheltuieli cu ingrijirea si educarea copiilor                                4,6%

Cheltuieli medicale si ingrijirea sanatatii 4,0%

Cheltuieli de transport                               3,1%

Cheltuieli pentru combustibil                     2,8%

Cheltuieli de posta si telecomunicatii        2,0%

Cheltuieli de odihna si resurse                   1,5%

Cheltuieli cu carti si reviste                       0,8%

Principala concluzie care se desprinde din aceste rezultate este aceea ca somerii de lunga durata cheltuiesc mai mult de jumatate din veniturile lor

pe alimente (52,3%). In literatura straina de specialitate se propune ca familiile care consuma mai mult de o treime din veniturile lor pe alimente sa fie considerate sarace. Deoarece procentul de 52,3% depaseste cu mult o treime din buget, se poate afirma, pe baza acestei teorii, ca somerii de lunga durata sunt persoane sarace Analizand mai departe lista de cheltuieli, se observa ca somerii aloca 17,4% din veniturile lor pentru cheltuieli de locuinta si 11,5% - pentru cheltuielile cu imbracamintea si incaltamintea. Deci, 81,2% din veniturile somerilor sunt alocate cheltuielilor de subzistenta. Cheltuielile pentru odihna si recreere, impreuna cu cele pentru carti si reviste nu depasesc 2,5%.

Una dintre cele mai mari dificultati cu care se confrunta somerii este nivelul redus al veniturilor; s-a observat ca, in cazul a 40,8% dintre somerii de lunga durata, veniturile le ajung doar pentru strictul necesar, iar in cazul a 38,5% nici macar pentru acest minim.

in privinta aprecierilor somerilor cu alocatie de sprijin in legatura cu dificultatile pe care le au de intampinat (Q12), ierarhizarea acestora in functie de frecventele obtinute se prezinta astfel:

Resurse financiare mici, adesea insuficiente       815 alegeri

Calificarea necautata pe piata muncii                 310 alegeri

Lipsa unei pregatiri scolare corespunzatoare      224 alegeri

Pensionari in familie                                             204 alegeri

Nu mai stiu care este locul in societate                200 alegeri

Alti someri in familie                                            187 alegeri

Alimentatie insuficienta                                        164 alegeri

Probleme intime / personale                                135 alegeri

Asistenta sanitara insuficienta                              131 alegeri

Un numar mare de copii aflati in intretinere       107 alegeri

Conflicte in familie                                                104 alegeri
Bolnavi cronici sau alte persoane handicapate in familie 92 alegeri

Lipsa increderii in familie                                       69 alegeri

M-au abandonat prietenii, rudele                           41 alegeri

Altele                                                                    38 alegeri

In ceea ce priveste motivele pentru care persoanele primesc alocatie de sprijin considera ca sunt somere, ierarhizarea acestora in functie de frecventele obtinute se prezinta astfel:

Situatia grea a economiei romanesti                  26,5%

Fabrica / institutia unde a lucrat a dat faliment 19,4%

Calificare profesionala insuficienta                     17,0%

Calificare necautata pe piata muncii                   12,5%

Altele                                                                    10,2%

Coruptia                                                                  3,3%

Probleme cu sanatatea                                           2,4%

Varsta inaintata                                                      1,3%

Locuinta nu prezinta o problema pentru somerii de lunga durata, cum, de altfel, nu prezinta o problema numarul membrilor raportat la spatiul de locuit. Dificultatea care apare in legatura cu membrii familiei somerilor de lunga durata consta in raportul mic dintre veniturile pe familie si numarul membrilor acesteia (mai ales copii sau pensionari aflati in intretinere).