Management
Alte forme de perfectionare a managerilor
Alte forme de
perfectionare a managerilor
1. Perfectionarea prin rotatie
Procesul de formare si de perfectionare a managerilor se poate realiza nu numai
prin cursuri speciale , asa ca in cazurile pe care le-am prezentat mai sus.In
general , bancile practica sistemul de formare a managerilor prin promovarea
dintr-o functie in alta.Cei mai multi din actualii manageri bancari au parcurs
aproape toate functiile in cadrul unei banci , iar multi dintre ei au ajuns in
varful ierarhiei bancare dupa o vechime de peste 20 ani.
Pentru formarea managerilor financiari si bancari se utilizeaza deseori si
sistemul de rotatie prin diferite posturi , pentru largirea intelegerii tuturor
aspectelor firmei , acestia ocupand pe rand toate functiile de la acelasi nivel
managerial.De exemplu , un viitor contabil sef dintr-o banca trebuie sa
parcurga intai toate functiile de la nivelul de sef de birou de banca , apoi
toate functiile de sef de serviciu.Acest process de formare manageriala poate
fi utilizat chiar si in cadrul unui curs de instruire , simuland in acest sens
functiile posibile pentru toate nivelele inferioare unui anumit post vizat.
Metoda presupune insa anumite dezavantaje.In primul rand , daca actiunea are
character real , trecerea unei personae prin toate posturile presupune un timp
de promovare foarte indelungat.Pe de alta parte , daca procesul are doar
character de simulare , atunci cei care initiaza programul nu-si pot da
intr-adevar seama de reactia candidatilor si nici acestia nu se pot implica in
intregime , deoarece nu sunt investiti u autoritatea managerilor.Exista desigur
si alte infirmitati ale acestui program.El reprezinta totusi o modalitate de
pregatire si de formare a managerilor.
2. Pregatirea prin posturi de asistent
Pregatirea managerilor se poate realiza si prin crearea unor posturi de manager
asistent , in care elevului I se creeaza o pozitie de asistent de manager
alaturi de managerul experimentat. Aceasta actiune are sanse mai mari de
reusita atunci cand insusi managerul de pe pozitie este destul de experimentat
, posedand in plus si calitati deosebite de instructor.
Pregatirea prin numiri temporare
Posibilitatile de formare si de indentificare a noilor manageri se realizeaza
si prin numirea temporara a unor manageri in anumite functii prin plecarea in
deplasari sau in concedii a managerilor care sunt deja pe pozitii.In felul
acesta , managerii tineri au posibilitatea sa-si assume responsabilitati prin
luarea deciziilor , castigand astfel o valoroasa experienta manageriala , mai
ales ca actiunea are caracter autentic , desfasurandu-sein contact direct cu
realitatea.
4. Pregatirea prin comitete anexe
Multe companii practica in present sistemul comitetelor anexe , formate din
pretendentii tineri la functii manageriale.Comitetul candidatilor participa la
discutii , oferindu-le astfel posibilitatea sa se familiarizeze cu specificul
diferitelor departamente si a relatiilor dintre ele.Avand character figurative
, chiar daca membrii comitetelor anexe pot sa lanseze idei si pot sa-si afirme
propriile conceptii in cadrul comitetelor autentice , si neavand puteri
decizionale , traiesc un sentiment de frustrare , fapt care dimnueaza eficienta
acestei actiuni.
5. Formarea prin meditatii
Formarea managerilor se realizeaza si prin procesul de meditare pe care il pot
realiza managerii de linie.Actiunea se realizeaza mai des prin delegarea
autoritatii de catre managerul superior de linie si prin renuntarea apoi din
partea acestuia de a mai lua decizii in locul subordonatului.
Procesul de formare a managerilor este destul de complex , urmarindu-se prin el
formarea acestora ca manageri .Sunt insa multe situatii in care valorile umane
nu pot fi identificate , ca urmare a inexistentei unui sistem de protectie
personala in actiunile pe care le intreprind.Dese sunt cazurile in care
angajatii nu-si pun in evidenta posibilitatile lor de perfectionare a
organizatiei.Se apreciaza ca aceste retineri sunt determinate de relatiile
formale care exista in toate structurile organizatorice.Dar , intrucat mediul
se schimba trebuie sa existe anumite schimbari si in relatiile dintre oameni in
cadrul grupului , pentru ca firma sa-si poata indeplini in continuare rolul
ei.In acest sens au fost dezvoltate anumite tehnici de formare a relatiilor
interpersonale.Rolul acestora este de a reduce conflictul intre indivizi si
grupurile de angajati , prin castigarea increderii si respectului reciproc
intre oameni.In categoria tehnicilor de imbunatatire a relatiilor
interpersonale este inclus si �Grupul de instructie�gasit uneori
si sub formularile T-groups.
6. Grupul de instructie
Este conceput ca un mijloc de formare a abilitatilor necesare unui manager ,
pentru a actiona in grupurile reale.
Actiunea se realizeaza prin alcatuirea unor drupuri de instruire , formate din
manageri sau viitori manageri , cu scopul deprinderii de a intelege diferitele
forme de comportament si a rolului pe care-l au in acest context relatiile
interumane.
Celor chemati pentru a fi instruiti li se explica inca de la inceput ca ei
insisi trebuie sa hotarasca ceea ce doresc sa invete si modul cum pot realize
aceasta.Apoi , participantii incearca sa alcatuiasca anumite structuri in
cadrul grupului , dupa care , in continuare , indivizii cauta sa identifice
modul cum se stabilesc relatiile dintre ei , cautand sa inteleaga reciproc
starile emotionale si sensibilitatile fiecaruia dintre ei.Scopul acestei metode
este deci de a deprinde managerii cu anumite abilitati de castigare a
increderii , a onestitatii si a intelegerii cu claritate a ceea ce se intampla
in grup.
In legatura cu utilitatea acestei metode de instruire parerile sunt
inpartite.Unii considera ca este dificil sa precizam efectul exact al
sensibilitatii pe aceasta cale asupra diferitelor categorii de indivizi , deoarece
pana acum n-au fost elaborate instrumentele cu ajutorul carora sa poata fi
masurat gradul de sensibilizare a indivizilor care participa la acest process
de instruire.
7. Alte forme de pregatire
Exista desigur si alte mijloace de instruire si perfectionare a managerilor cum
sunt ciclurile de conferinte , programele manageriale universitare etc.Practic
, nimeni nu mai poate contesta utilitatea programelor de instruire si de
perfectionare a managerilor.Cu toate acestea , nimeni nu a reusit inca sa
determine cu exactitate efectul real pe care-l au diferitele forme de pregatire
asupra activitatii firmei.De obicei , toate programele includ cresterea
cunostintelor , imbunatatirea conceptiei manageriale , dobandirea indemanarilor
in conducere , indeolinirea obiectivelor companiei.Efectele directe ale
programului de perfectionare manageriala nu pot fi deci determinate cu
exactitate , dar s-a observat ca lipsa unor manageri buni este de natura sa
diminueze performantele in indeplinirea obiectivelor firmei.
c) difera pentru acelasi
intreprinzator in timp in functie de ciclu de viata al
produselor sau al firmei si de puterea sa economica,
Ca urmare a cercetarilor in
acest domeniu s-a stabilit 3 categorii de medii intreprenoriale:
a) mediu intreprenorial
defavorizat care se caracterizeaza prin faptul ca
activitatile intraprenoriale sunt interzise sau se pot
desfasura cu o anumita restrictie si cu mari
dificultati, practic fie nu se creeaza IMM ori numarul
acesta in cadrul economiei este foarte mic.
b) MI permisiv
ofera posibilitatea de a initia si derula activitatile
intraprenoriale in conditiile efectiv existente eterogene, unde de fapt se
intalneste o influenta inhibatoare sau de temporizare a
initiativei particulare.
c) MI favorizant unde
prin toate componentele se stimuleaza activitatile
intreprinzatorului, infiintarea si dezvoltarea intreprinderii.
Aici o serie intreaga de factori economici, politici culturali, juridici
stimuleaza initiativa crearii de firme si a dezvoltarii
si consolidarii celor existente.
Statul sprijina in acest contest asemenea actiuni, pornind
de la ideea ca IMM-urile creatoare de bunuri si servicii,
creeaza noi locuri de munca si sunt aducatoare de venituri
la bugetul statului.
Realizarea unui MI favorizant reprezinta un proces complex
si adesea de durata. Un rol major in acest sens il are statul in
strategia si politicile sale.