Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate baniLucreaza pentru ceea ce vei deveni, nu pentru ceea ce vei aduna - Elbert Hubbard





Afaceri Agricultura Comunicare Constructii Contabilitate Contracte
Economie Finante Management Marketing Transporturi

Administratie


Qdidactic » bani & cariera » management » administratie
Tipuri de control



Tipuri de control


Tipuri de control


Care sunt tipurile de control si care este scopul fiecaruia? Munca desfasurata intr-o firma de afaceri are anumite puncte de intrare unde sunt receptionate materiile prime si materialele documentatiile sau informatiile telefonice si telegrafice; anumite perioade de prelucrari, transformari si un punct final in care se expediaza produsele. Trecerea succesiva prin aceste etape este un ciclu (de productie), care se reia pentru fiecare produs sau lot de produse.

In fiecare din aceste puncte au fost dezvoltate anumite tipuri de control, respectiv control de receptie, control interfazic sau inter-operational si control final. Cand eliminarea materialelor neconforme cu cerintele sau standardele previne pierderile cauzate de producerea unor piese necorespunzatoare, vorbim de control preventiv.



Controlul final este preponderent sau tipic post-operativ, iar controlul inter-operational este atat preventiv, cat si post-operational, dar este o concretizare practica a cerintei de detectare cat mai devreme posibil a aparitiei abaterilor sau erorilor. Asa putem vorbi de trei categorii de control:

  • control preventiv;
  • control direct (ON-LINE);
  • control post-operativ sau final.

Controlul preventiv

Este mai usor sa previi, decat sa tratezi, spune o veche zicatoare, care trebuie completata cu un (relativ mai nou) Murphy-ism: 'Daca ceva se poate strica, atunci se va strica', pentru a avea o baza 'ideologica' moderna in filozofia manageriala.

Avand in vedere amintita „lege' a lui Murphy, multe din intreprinderile japoneze si-au facut o deviza din a-l da afara pe Murphy din compania lor sau, cu alte cuvinte, au dezvoltat o filozofie manageriala bazata pe elaborarea si folosirea unui sistem de reguli si dispozitive de prevenire a posibilitatilor de aparitie a erorilor si defectelor.

Controlul preventiv se concentreaza asupra conditiilor in care este dificil sau imposibil sa apara deviatii de la norme. Grilajele de la geamuri, lacatele si incuietorile de la usi, sistemele de alarma, paznicii si prevenirea furturilor servesc acestui scop. Dar sunt o multime de alte asemenea exemple, de reguli si norme de prevenire in cadrul unei firme cum ar fi, de exemplu, fisa postului.

Ne aducem aminte ca, prin aceasta, se stabilesc continutul muncii de efectuat, relatiile de munca necesare, responsabilitatile si autoritatea. Se insista pe evitarea situatiei in care o activitate sa fie facuta de doua sau mai multe ori (cand aceasta nu e necesar) si pe reducerea dezacordurilor si conflictelor organizationale.


Ca mijloc de control, fisa postului serveste la prevenirea situatiei in care o persoana total necalificata poate sa primeasca postul respectiv, prin aceasta economisindu-se bani si timp si evitandu-se „performantele” necorespunzatoare. Prin controlul materialelor primite se evita afectarea de cheltuieli inutile in cazul in care acestea ar fi necorespunzatoare pentru intrebuintare.

Controlul direct

Controlul direct este destinat sa detecteze si sa anticipeze deviatiile de la standarde in diferite puncte ale desfasurarii procesului. El mai poate fi asimilat ca un proces de reglare (ajustare), deoarece permite sa se actioneze in timpul desfasurarii procesului sau activitatii respective. Corectiile si ajustarile pot fi efectuate pe masura ce sunt necesare.

Exista doua categorii de control direct (de reglaj): control de diagnostic si control terapeutic (reglare).

Controlul de diagnostic incearca sa determine ce abatere, deviere a avut loc. El ne spune ce este rau, dar nu si de ce. Diagnozele pot folosi instrumente bazate pe cele cinci simturi. Desigur, cel mai bun diagnostic poate fi pus atunci cand o persoana este familiarizata cu situatia respectiva si isi foloseste intuitia si experienta in descoperirea a ceea ce nu este in regula.

Controlul terapeutic „simte” atat ce, dar si de ce s-a intamplat ceva, apoi hotaraste actiunea corectiva. Cutiile de viteza automata sunt exemple de sisteme de control terapeutic incorporate in sistemul de transmisie al automobilelor. Tipic pentru controlul direct este faptul ca atat controlul, cat si corectia au loc in timpul procesului si nu la una sau mai multe zile dupa aceea.

Controlul post-operativ (final)

Controlul final se concentreaza asupra rezultatelor finale ale procesului. Informatiile obtinute nu mai pot fi folosite, de regula, pentru a remedia produsul (doar pentru a-i intocmi, eventual, certificatul de „deces”), dar pot si trebuie folosite pentru urmatorul proiect, produs sau lot de produse. Scopul lui este evitarea repetarii greselilor la produse, lucrari sau servicii similare.

Grupurile de munca sunt, de asemenea, o sursa de control, prin definirea felului de comportament, care este acceptabil sau inacceptabil. Normele definite pentru grup exercita o puternica influenta asupra actiunilor individuale. Anumite intreprinderi pun un mare accent pe controlul de grup. De exemplu, fondatorul IBM, Thomas Watson, a declarat ce trebuiau salariatii sa poarte (costume de culoare inchisa, camasi albe, cravate in dungi), ce sa bea (fara alcool, chiar si in afara serviciului). E valabil si azi, chiar daca lucrurile s-au mai schimbat. Poti bea alcool la masa de pranz, dar, daca o faci, nu mai poti onora comenzile clientilor in acea zi.

Sistemul informational managerial este mecanismul destinat sa colecteze, combine, compare, analizeze si sa disemineze date sub forma unor informatii utilizabile. Prin urmare, SIM serveste unui control eficace.

Un management sanatos cere examinarea financiara a intreprinderii in mod regulat de catre o firma de contabilitate independenta. Profesionistii, pregatiti in conformitate cu regulile si principiile general acceptate ale contabilitatii, analizeaza activitatea, rezultatele, starea economice si financiara a intreprinderii. Astfel, ei ajuta la protejarea drepturilor actionarilor curenti si ale celor viitori.

Bugetele sunt planuri ce reflecta viitoarea alocare si folosire a diferitelor resurse, pentru diferite activitati ale firmei, pe o perioada data de  timp si sunt monetare, de munca, de materii prime, spatii, ore masina etc.

Bugetele exercita controlul prin:

- alocarea resurselor pe compartimente;

- specificarea modului in care vor fi utilizate;

- standarde pentru compararea performantelor.

Bugetele ajuta la apararea (pastrarea) resurselor intreprinderii, la promovarea folosirii lor eficiente si asista atingerea obiectivelor intreprinderii.

Atunci cand controalele indica faptul ca activitatea unei intreprinderi solicita o analiza mai aprofundata, raportul special este o alternative. Managerii individuali, echipa de manageri sau o echipa de manageri din diferite departamente pot fi insarcinati sa culeaga informatii ca baza pentru un raport special. Pot fi folosite si firme specializate de consultanta in acest scop.

Pentru manageri, sunt doua cai esentiale de a stabili ce se intampla intr-o intreprindere: (1) sa se bazeze pe informatii oferite de altii si (2) sa le gaseasca ei insisi.

Managerii eficienti apreciaza cunostintele (informatiile) directe, de la sursa, ca fiind esentiale pentru formarea unui mediu care sa promoveze loialitatea salariatilor si a clientilor.        In consecinta, petrec o mare parte din timp in afara biroului.

In general, se realizeaza prin utilizarea unor tehnici precum graficele Gante sau PERT (Program Evaluation and Review Technique).





Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright