Regimul de munca si odihna - stabilirea unui regim rational de munca si odihna

Mentinerea capacitatii de munca

la un nivel cat mai ridicat, pe toata durata schimbului

refacerea capacitatii de munca in urma unui efort profesional presupune

cercetarea si reglementarea nivelului general de solicitare

stabilirea unui regim rational de munca si odihna

ceea ce impune

durata normala a muncii;

stabilirea sau introducerea unui sistem de pauze rational organizat;

organizarea muncii in schimburi

Stabilirea unui regim rational de munca si odihna

gasirea unor proportii sau corelatii optime pentru fiecare gen de activitate intre

durata perioadelor de munca

durata pauzelor de odihna

numarul, continutul si repartizarea pauzelor

asigurarea refacerii permanente a conditiilor de munca

obtinerea unei eficiente sporite a activitatii desfasurate

1. Durata normala a muncii

problema importanta in toate tarile lumii

problema controversata a ergonomiei

preocuparea principala a OIM

politica duratei muncii

unanimitate de pareri asupra oportunitatii economice si sociale a reducerii saptamanii de lucru

problema limitei reducerii respective

sporirea preocuparilor pentru organizarea timpului de lucru

ergonomia temporala (a timpului)

durata normala a muncii este masurata prin

durata saptamanii de lucru

difera de la tara la tara in functie de

legislatie

conventiile colective

diferitele practici

statisticile prezinta uneori

durata medie a muncii pe zi sau pe luna

stiinta si practica economica mai utilizeaza si alti indicatori

durata anuala a muncii

zile sau ore de munca persoana activa

durata vietii de munca, vietii active

cresterea preocuparilor pentru organizarea timpului liber

programe ce tin seama si de interesele, nevoile si preferintele angajatilor

programe (orare) glisante - principii

durata timpului de munca zilnic este cea normala;

venirea la program este variabila;

ora convenabila angajatului

toti salariatii trebuie sa fie prezenti in perioada stabilita

perioada (orele) obligatorie pentru toti angajatii reprezinta cel putin jumatate din programul zilnic

asigura un grad de libertate sporit fiecarui lucrator

numai este obligat sa se invoiasca sau sa absenteze

creste gradul de utilizare a timpului de munca

sporeste productivitatea

aplicarea programelor glisante necesita:

analiza aprofundata a problemelor concrete din fiecare organizatie

crearea conditiilor pentru aplicarea cu eficienta maxima a programelor

2. Sistemul pauzelor de odihna

Corelatia dintre durata timpului de munca si

sistemul de pauze rational organizat care sa permita:

prevenirea sau atenuarea oboselii

refacerea capacitatii de munca

B.I.M. (Biroul International al Muncii) mentioneaza ca pauzele au ca efect:

marirea cantitatii de munca fara oboseala exagerata;

inlaturarea monotoniei muncii;

mentinerea productiei aproape de nivelul optim;

determinarea muncitorilor sa-si consacre mai putin timp in orele de munca pentru nevoile personale

trebuie combatuta parerea nestiintifica

considera pauzele de odihna doar o pierdere de timp de munca

introducerea pauzelor prescrise

diminueaza numarul pauzelor camuflate sau arbitrare

La organizarea unui sistem rational de pauze trebuie avute in vedere urmatoarele constatari:

oboseala nu creste liniar, ci exponential in functie de prelungirea activitatii

refacerea nu se face nici ea liniar ci mai accentuat la inceputul pauzei

Concluzie

o serie de pauze scurte sunt mai avantajoase decat o pauza lunga

o pauza de odihna prelungita peste timpul necesar provoaca o dezantrenare a organismului

dificultati de integrare in ritmul de munca

Rezolvarea concreta a problemelor unui sistem de pauze de odihna presupune si urmatoarele aspecte

durata totala a timpului de odihna trebuie sa asigure

refacerea potentialului functional al organismului

refacerea functiilor fiziologice

in tara noastra, durata timpului de odihna se determina prin metoda analitica

ia in considerare o serie de factori ce determina oboseala, gradul de influenta, durata lor de actiune

Eseu: Parlamentul European - puterea legislativa si bugetara Lucrare: Lucrare - rolul NATO in gestionarea crizelor și a conflictelor NATO

ca de ex:

solicitarea dinamica;

solicitarea neuropsihica (incordarea nervoasa);

incordarea organelor de simt;

frecventa miscarilor;

monotonia muncii;

factorii mediului de munca

numarul si durata pauzelor de odihna;

criterii

caracteristicile solicitarilor

timpul necesar pentru refacerea functiilor de baza ale organismului dupa efort

gradul de pierdere a antrenamentului

momentele oportune in care trebuie acordate

se are in vedere corectarea variatiilor capacitatii de munca si implicit a productivitatii

in multe situatii, modul de repartizare a pauzelor de odihna este mai important decat insasi durata acestora

continutul pauzelor de odihna si

modul de folosire a acestora (activa sau pasiva)

preferinta fata de intreruperile pentru odihna

se au in vedere pauzele mai mici dar mai dese sau mai mari si deci mai rare

corelarea particularitatilor individuale ale organismului cu regimul de munca si odihna

studierea atenta a conditiilor concrete

existenta unui timp de intreruperi conditionate de tehnologie si de organizarea muncii

cand timpul de odihna nu poate fi acordat din cauza unor conditii particulare

se stabileste numai marimea timpului de odihna pe schimb

Alte forme sau tipuri de pauze

au caracteristici bine definite

sunt dependente unele de altele

pauzele prescrise (pauza de masa si micropauzele)

pauzele impuse de natura muncii

pauzele arbitrare si camuflate

3. Organizarea muncii in schimburi

Problema a ergonomiei cu multiple implicatii

economice

biologice

sociale

Literatura de specialitate a surprins foarte putin efectele muncii in schimburi

Exista numeroase probleme legate de munca in schimburi

unor persoane le place munca in schimburi

aproape 20% din populatie are probleme serioase si nu se va putea adapta niciodata

Interesul stiintific fata de programul de munca

a crescut semnificativ dupa cel de-al doilea Razboi Mondial

Proiectarea ergonomica a schimburilor de munca trebuie sa aiba in vedere:

prevenirea si evaluarea consecintelor ce pot afecta negativ atat angajatii cat si organizatia

Necesitatea obiectiva a prelungirii duratei de munca si a organizarii acesteia in schimburi

este determinata de numeroase aspecte sau cerinte tehnice, economice sau sociale

unele procese de productie nu pot fi intrerupte

fara urmari si prejudicii

sunt unele agregate sau instalatii complexe la care intreruperea functionarii lor le poate provoca avarii

necesitatea folosirii cat mai rationale a acelor masini si utilaje

care comporta investitii importante

presiunile economice ca de ex:

utilajele sunt scumpe si nu pot fi duplicate

munca in schimburi este mai ieftina si mai putin riscanta

decat in cazul angajarii de personal suplimentar

particularitatile muncii in sectoarele de servicii

gradul de solicitare depinde de nevoile societatii (doctori, asistente, politisti, transportatori)

alte activitati care au determinat desfasurarea muncii pe toata perioada zilei

considerarea schimbului de noapte ca necesar si foarte practic

comertul international

Consecintele sistemelor de munca in schimburi

Proiectarea unui sistem de munca in schimburi impropriu, neadecvat sau neergonomic are numeroase consecinte:

scade productivitatea, indeosebi in cazul activitatilor intelectuale

viata sociala, evenimentele de familie sau activitatile de timp liber sunt afectate

creste frecventa bolilor cardio-vasculare, inclusiv riscul bolilor de inima

apar probleme de sanatate ca de exemplu cele gastro-intestinale

inspectia sau monitorizarea vizuala este extrem de dificila

vigilenta este scazuta

moralul echipelor de lucru poate fi afectat deoarece numarul supraveghetorilor sau al managerilor in schimburile de noapte este mai mic

siguranta in munca scade deoarece

creste rata accidentelor si vatamarilor corporale

Terminologia privind munca in schimburi

Definirea sau clasificarea caracteristicilor temporale ale schimburilor

numeroase incercari pentru clasificarea sau delimitarea termenilor

Unitatea de baza a unui sistem de munca

schimbul de munca

orele sau timpul dintr-o zi in care un angajat este nevoit sa fie la locul de munca

Diversitatea practicilor privind munca in schimburi

natura variata a sistemelor de munca

contextul social, cultural si economic in care acestea opereaza

Elaborarea unei terminologii consistente, precise si fundamentata stiintific este esentiala pentru

intelegerea si aplicarea diverselor sisteme de munca

Desi terminologia privind sistemul de munca este adesea, unitara, in cadrul unui loc de munca

termenii de specialitate variaza de la un loc de munca la altul, de la un expert la altul sau de la o tara la alta

In consecinta, diferentele existente in utilizarea termenilor de specialitate ca de ex:

produc uneori confuzie si promoveaza interpretari gresite

pe baza acestora urmeaza sa se ia deciziile practice

diferentele existente in utilizarea termenilor de specialitate si potentialele confuzii sunt evidente si din urmatoarele exemple:

termenul „schimb de munca” este cel mai potrivit pentru a descrie toate schimburile practicate la un loc de munca;

termenul „schimb oscilant” se refera la orice angajat care lucreaza dupa un program care se poate schimba de la o zi la alta;

„rotatia rapida a schimburilor” reprezinta pentru cei mai multi dintre angajatii din SUA, un sistem in care se schimba orarul de munca odata pe saptamana;

„schimb de noapte” se refera la al treilea schimb

Concluzie

clarificarea sau delimitarea termenilor este importanta pentru clasificarea caracteristicilor temporale ale schimburilor de munca

Interferenta muncii in schimburi cu ritmurile circadiene

Viata oamenilor nu decurge in mod uniform

anumite variatii determinate de conditiile naturale ce constituie un complex indestructibil

fotoperiodismul

imbinarea luminii cu intunericul

termoperiodismul

variatiile periodice ale temperaturii (frig – cald)

conditiile meteorologice

curentii de aer, umiditatea, presiunea atmosferica

radiatiile naturale mezocosmice

forta gravitationala

electromagnetismul

Conditiile naturale sunt in acelasi timp, factori externi

influenteaza viata organismelor vii, inclusiv a oamenilor

Conditiile naturale exercita influenta simultan sub forma asa-numitului

fond natural de radiatii

variaza in timp in ce priveste

componenta

ponderea si intensitatea fiecarei componente

ne influenteaza din momentul conceptiei

indirect - prin intermediul organismului matern

direct – prin momentul nasterii

Concluzie

organismul isi dobandeste autonomia

trebuie sa lupte impotriva agresiunii lumii exterioare

organismul noului nascut devine sensibil pentru toata viata

la caracteristicile pe care fondul natural le-a avut in momentul natal

organismul se simte puternic ori de cate ori conditiile natale se repeta

potentialul biotic (vitalitatea) al fiecarui individ este maxim

in jurul datelor natale (anual, lunar, zilnic)

potentialul biotic (vitalitatea) este minim

in lunile, zilele si orele opuse celor natale

in organism se resimte o stare de oboseala

denumita oboseala naturala

care se suprapune peste oboseala profesionala

Sensibilizarea noastra fata de caracteristicile fondului natural

ori de cate ori se vor repeta in viitor

a aparut ideea de sincronizare

presupunerea ca in organism ar exista unul sau mai multe ceasuri sau orologii biologice

numeroase propuneri de localizare

Sistemul nervos central – elementul principal al reglarii bioritmurilor (ritmurilor biologice)

Continuarea preocuparilor

folosirea bioritmurilor in multe domenii, in MRU, inclusiv in cel privind „munca in schimburi”

deoarece: timpul muncii actioneaza asupra timpului natal, respectiv asupra bioritmurilor

Concluzie

Interferenta muncii in schimburi cu ritmurile circadiene (din limba latina circa diem – aproximativ o zi)

cea mai raspandita forma a periodicitatii biologice, importanta pentru alternarea schimbarilor de munca este

periodicitatea circadiana a luminii si a intunericului

Din perspectiva ergonomiei

problema principala a „muncii in schimburi”

organismul uman este genetic programat

isi stabileste un ritm de 24 de ore

foarte dificil de schimbat

orarul normal de munca este un orar diurn

solicita organismul in timpul activitatii – deci
apt de efort

invita la somnul nocturn

dispus sa beneficieze de somnul recuperator

procesul de proiectare a schimburilor de munca trebuie sa aiba in vedere si urmatoarele aspecte:

epuizarea si somnolenta;

sanatatea subiectiva;

momentul zilei

Concluzie

Posibilitatea repartizarii oamenilor pe schimburi

tinand seama de fazele natale optime

bioritmurile individuale sau personale

Proiectarea sistemelor de munca in schimburi respectiv:

numarul de schimburi

ciclul de rotatie al schimburilor

formele concrete ale schimburilor de munca

obiective

minimizarea efectelor negative asupra sanatatii oamenilor

diminuarea consecintelor economice si sociale

realizarea unui compromis intre

adaptarea la nevoile sociale ale angajatilor

consideratiile privind securitatea si sanatatea in munca

Nu exista un sistem de schimburi ideal

Nu pot exista solutii simple general valabile

Multe dintre programele de munca sunt rezultatul altor consideratii

continuarea practicilor traditionale

indeplinirea obiectivelor economice si practice

productia, acordurile colective

Practicarea formala sau informala a programelor de munca flexibile

au impact asupra ratei absenteismului

Formele de alternare a schimburilor de munca

numeroase opinii si adesea contradictorii

majoritatea specialistilor evidentiaza

avantajele unei rotatii mai frecvente a schimburilor de munca

alternarea schimburilor trebuie facuta inaintea instalarii, adaptarii sau a dereglarilor de bioritm

alti specialisti se pronunta pentru o rotatie a schimburilor la intervale mai mari de peste 10 zile sau chiar 3-4 saptamani

Tara noastra

ciclurile de rotatie de 14 zile (doua schimburi)

ciclurile de rotatie de 21 zile (trei schimburi)

Concluzie

Fundamentarea ergonomica a ciclului de rotatie a schimburilor de munca

asigurarea unui regim de munca si odihna saptamanal care sa preintampine acumularea de oboseala ca urmare a refacerii incomplete zilnice a functiilor organismului

capacitatea de munca a omului variaza si in cursul saptamanii de lucru

Regimuri de munca si odihna diferentiate

sistemul actual de alternare saptamanala a schimburilor de munca raspandit si in tara noastra nu pare justificat din punct de vedere ergonomic

adoptarea de solutii diferentiate in care considerentele economice si sociale sa fie adaptate

cerintelor biologice si psihofiziologice ale organismului