Guvernul

GUVERNUL

1. Rolul Guvernului

Statutul constitutional al Guvernului se regaseste concentrat in art. 102 al. 1 care prevede ca “Guvernul, potrivit programului sau de guvernare acceptat de Parlament, asigura realizarea politicii interne si externe a tarii si exercita conducerea generala a administratiei publice’’.

In acelasi timp Legea nr. 90/2001[1] privind organizarea si functionarea Guvernului Romaniei si a ministerelor defineste Guvernul ca fiind : “autoritatea publica a puterii executive, care functioneaza in baza votului de incredere acordat de Parlament si care asigura realizarea politicii interne si externe a tarii si exercita conducerea generala a administratiei publice’’.

Din ambele texte rezulta ca legiuitorul constituant a prevazut pentru Guvern un dublu rol :

- un rol politic, care consta in a asigura realizarea politicii interne si externe a tarii ;

- un rol administrativ, care se concretizeaza in exercitarea conducerii generale a administratiei publice.

Aceste doua dimensiuni ale statutului sau se realizeaza potrivit programului de guvernare care a fost acceptat de Parlament.

Din analiza textului constitutional se pot desprinde cateva dimensiuni ale statutului Guvernului :

- cuvantul ‘’acceptat’’[2] din art. 102 al. 2 din Constitutie semnifica faptul ca s-a achiesat de catre constituantul roman la doctrina occidentala contemporana, conform careia Guvernul este parlamentar prin origine si guvernamental prin functie , programul sau politic fiind un document exclusiv al Guvernului, liniile sale de forta fiind doar acceptate de Parlament.

- Guvernul are un dublu rol - politic si administrativ, intre acestea existand o stransa legatura. Pentru indeplinirea rolului politic el trebuie sa conduca intr-o forma generala intreaga administratie publica, inclusiv cea locala, bineinteles cu respectarea principiului autonomiei si descentralizarii pe servicii.

- in exercitarea rolului administrativ care ii revine, Guvernul intra in urmatoarele tipuri de raporturi cu celelalte autoritati ale administratiei publice :

* raporturi de supraordonare, in calitate de organ ierarhic superior, fata de prefect, ministere si alte organe centrale subordonate lui ;

* raporturi de colaborare si coordonare, fata de autoritatile centrale autonome ;

* raporturi de tutela administrativa, fata de organele locale autonome care functioneaza la nivelul unitatilor administrativ teritoriale in baza principiilor constitutionale ale autonomiei si descentralizarii.

- legiuitorul constituant a consacrat in art.102 alin.2 din Constitutie un principiu general al activitatii Guvernului de realizarea a sarcinilor politice si a celor administrative, si anume cooperarea cu organismele sociale interesate, acesta fiind in acelasi timp si un principiu de transparenta.

In concluzie, Guvernul poate fi definit ca fiind autoritatea publica a puterii executive, care, in baza rolului sau politic si administrativ si prin cooperare cu toate organismele sociale interesate, are misiunea de a asigura realizare politicii statului si de a conduce si coordona intreaga administratie publica, aflata sub controlul direct al Parlamentului.

2. Structura si statutul membrilor Guvernului

Conform art. 102 al. 3 din Constitutie , Guvernul este alcatuit din prim- ministru, ministri si alti membri stabiliti prin lege organica.

In acelasi timp in art.3 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului in Romania, cu modificarile ulterioare, se arata ca Guvernul este alcatuit din prim-ministru si ministrii, iar conform alin.2 din acelasi articol, din Guvern pot face parte ministrii de stat si ministrii-delegati cu insarcinari speciale pe langa primul-ministru, prevazuti in lista Guvernului prezentata Parlamentului pentru acordarea votului de incredere.

Potrivit art. 2[4] din Legea nr. 90/2001 pot fi membri ai Guvernului persoanele care :

- au cetatenia romana si domiciliul in tara;

- se bucura de exercitiul drepturilor electorale;

- nu au suferit condamnari penale;

- nu sunt incompatibile cu functia de membru al Guvernului.

Conform art. 84, Titlul IV, Cartea I din Legea nr. 161/2003 , aceste incompatibilitati se refera la :

a)     exercitarea altei functii publice de autoritate cu exceptia celei de deputat sau senator

b)     exercitarea unei functii de reprezentare profesionala salarizata in cadrul organizatiilor cu scop comercial

c)      functia de presedinte, vicepresedinte, director general, director, administrator, membru al consiliului de administratie sau cenzor la societatile comerciale, inclusiv bancile sau alte institutii de credit, societatile de asigurare si cele financiare, precum si la institutiile publice;

d)     functia de presedinte sau de secretar al adunarilor generale ale actionarilor sau asociatilor la societatile comerciale prevazute la lit. c);

e)     functia de reprezentant al statului in adunarile generale ale societatilor comerciale prevazute la lit. c);

f)      functia de manager sau membru al consiliilor de administratie ale regiilor autonome, companiilor si societatilor nationale;

g)     calitatea de comerciant persoana fizica;

h)     calitatea de membru al unui grup de interes economic;

i)       o functie publica incredintata de un stat strain, cu exceptia acelor functii prevazute in acordurile si conventiile la care Romania este parte.

Functia de secretar de stat, functia de subsecretar de stat si functiile asimilate acestora sunt incompatibile cu exercitarea altei functii publice de autoritate, precum si cu exercitarea functiilor mentionate la lit. b-i.

Problema incompatibilitatilor este foarte importanta pentru identificare statutului de membru al Guvernului, deoarece ea permite stabilirea a ce mai poate fi o persoana care are un asemenea statut, atat in viata sa publica dar si in cea privata.

Astfel, in doctrina s-a stabilit ca prin „functie publica de autoritate” trebuie sa intelegem orice functie de conducere dintr-o autoritate publica sau o structura a acesteia (rector, decan, director de spital, etc.) precum si functiile ocupate de membrii organelor alese prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat (primari, consilieri locali, judeteni).

Membrii Guvernului, secretarii de stat, subsecretarii de stat si persoanele care indeplinesc functii asimilate acestora pot exercita functii sau activitati in domeniul didactic, al cercetarii stiintifice si al creatiei literar-artistice (profesor, cercetator, medic).

3. Regimul investiturii Guvernului

Procedura de investitura a Guvernului este prevazuta de art. 103 coroborat cu art. 85 din Constitutie. Aceasta cuprinde 4 etape:

1. Desemnarea candidatului pentru functia de prim-ministru.

Presedintele Romaniei este singura autoritate publica competenta sa desemneze un candidat pentru aceasta functie. Desemnarea se face dupa consultarea partidului care are majoritatea absoluta in Parlament. Daca nu exista o asemenea majoritate, desemnarea se va face dupa consultarea partidelor reprezentate in Parlament.

2. Solicitarea votului de incredere de catre candidatul pentru functia de prim-ministru. Candidatul are la dispozitie 10 zile de la desemnare pentru a intocmi programul de guvernare si lista cu membrii Guvernului.

3. Acordarea votului de incredere.

Programul si lista Guvernului se dezbat in sedinta comuna a celor doua camere, fiind necesar votul majoritatii deputatilor si senatorilor pentru acordarea increderii. Art. 89 al.1 din Constitutie dispune ca „Presedintele Romaniei poate sa dizolve Parlamentul, daca acesta nu a acordat votul de incredere pentru formarea Guvernului in termen de 60 de zile de la prima solicitare si numai dupa respingerea a cel putin doua solicitari de investitura”, ceea ce inseamna ca daca Parlamentul nu acorda votul de incredere, procedura poate fi reluata inauntrul termenului de 60 zile.

4. Numirea Guvernului de catre Presedintele Romaniei.

Pe baza votului de incredere acordat de Parlament, Presedintele Romaniei va numi Guvernul, prin decret prezidential.

Mandatul Guvernului incepe sa actioneze de la data depunerii juramantului de credinta fata de tara si popor in mod individual.

Esential in procesul de investitura este votul Parlamentului. Acesta are valoare de fapt juridic si marcheaza incheierea unui contract de guvernare intre Parlament si candidatul la functia de prim-ministru, explicandu-se astfel faptul ca Guvernul raspunde politic exclusiv in fata Parlamentului.

Document online: Pozitia geopolitica a Romaniei Eseu: Principalii factori de risc si amenintare la adresa stabilitatii si pacii

4. Durata mandatului

Mandatul incredintat de Parlament Guvernului se exercita pana la data validarii alegerilor parlamentare generale (art. 110 din Constitutie ).

Mandatul poate inceta insa si inainte de aceasta data, in urma adoptarii unei motiuni de cenzura, sau daca primul-ministru demisioneaza, isi pierde drepturile electorale, se afla in stare de incompatibilitate, deces, ori este in imposibilitatea de a-si exercita atributiile mai mult de 45 de zile.

Functia de membru al Guvernului poate sa inceteze (individual) in urma: demisiei, revocarii, pierderii drepturilor electorale, starii de incompatibilitate, decesului, demiterii, precum si in alte cazuri prevazute de lege.

Demisia este un act de vointa unilaterala prin care un membru al Guvernului renunta din proprie initiativa la functia pe care o detine in Guvern. Demisia din functia de membru al Guvernului se anunta public, se prezinta in scris primului-ministru si devine irevocabil din momentul in care s-a luat act de depunerea ei, dar nu mai tarziu de 15 zile de la data depunerii.

Revocarea din functia de membru al Guvernului are loc in caz de remaniere guvernamentala si se face de catre Presedintele Romaniei, prin decret, la propunerea primului-ministru. Presedintele Romaniei nu il poate revoca din functie pe primul-ministru.

In cazul in care incetarea calitatii de membru al Guvernului intervine ca urmare a demisiei, a pierderii drepturilor electorale, a incompatibilitatii, a decesului si in alte situatii prevazute de lege, Presedintele Romaniei, la propunerea primului-ministru, ia act de aceasta si declara vacanta functia de membru al Guvernului.

Pierderea drepturilor electorale priveste punerea sub interdictie intervenita ca urmarea a pierderii discernamantului sau a starii de debilitate sau alienatie mintala stabilite pe cale judecatoreasca, condamnarea prin hotarare judecatoreasca definitiva la pierderea drepturilor electorale sau pierderea cetateniei romane.

Demiterea se poate produce in cazul in care un membru al Guvernului a fost condamnat penal printr-o hotarare judecatoreasca definitiva sau averea sa a fost declarata, in tot sau in parte, ca fiind dobandita in mod ilicit, printr-o hotarare judecatoreasca irevocabila. Demiterea se face de catre Presedintele Romaniei, la propunerea primului-ministru.

Daca primul-ministru se afla in una dintre aceste situatii (cu exceptia revocarii) sau este in imposibilitate de a-si exercita atributiile, presedintele Romaniei va desemna un alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar, pentru a indeplini atributiile primului-ministru, pana la formarea noului Guvern. Interimatul pe perioada imposibilitatii exercitarii atributiilor inceteaza daca primul-ministru isi reia activitatea in Guvern in cel mult 45 de zile.

5. Functiile si actele Guvernului

In ceea ce priveste functionarea Guvernului, Legea nr. 90/2001 consacra ca forma de lucru a acestuia – sedinta, cu caracter saptamanal sau ori de cate ori este nevoie.

Sedintele Guvernului se convoaca si sunt conduse de prim-ministru cu exceptia cazurilor cand la sedinte participa Presedintele Romaniei.

In cadrul sedintelor Guvernului se dezbat probleme ale politicii interne si externe a tarii, precum si aspecte privind conducerea generala a administratiei publice, adoptandu-se masurile corespunzatoare.

La sedintele Guvernului regasim doua categorii de participanti – pe de o parte cei a caror prezenta este obligatorie (membrii Guvernului), iar pe de alta parte pot participa, in calitate de invitati, conducatori ai unor organe de specialitate din subordinea Guvernului ori a ministerelor sau ai unor autoritati administrative autonome, precum si orice alte persoane a caror prezenta se apreciaza a fi utila, la solicitarea primului-ministru.

Legea impune ca dezbaterile din sedintele Guvernului si modul de adoptare a actelor acestuia, precum si a oricaror alte masuri stabilite, sa se inregistreze pe banda magnetica si sa se consemneze in stenograma sedintei, certificata de secretarul general al Guvernului.

In exercitarea atributiilor sale, Guvernul adopta hotarari si ordonante.

Hotararile se emit pentru organizarea executarii legilor. Ele sunt adoptate in baza legii, in limitele acesteia si dupa ce domeniul respectiv a fost supus unei reglementari legale, ele neputand dispune decat masuri administrative, pentru asigurarea organizarii executarii legilor .

Ordonantele se emit in temeiul unei legi speciale de abilitare, in limitele si conditiile stabilite de aceasta. Ele pot interveni numai in domeniile care nu fac obiectul legii organice (art. 115 al. 1 din Constitutie), rezultand, per a contrario, ca intervin in domeniul legilor ordinare.

In cazuri exceptionale, Guvernul poate adopta ordonante de urgenta fara o lege speciala de abilitare, insa acestea conform art. 115 alin. 5 intra in vigoare numai dupa depunerea lor spre aprobare in procedura de urgenta la Parlament, care se convoaca in mod obligatoriu daca nu se afla in sesiune in termen de cinci zile.

Ordonanta de urgenta care cuprinde norme de natura legii organice, se aproba cu majoritatea numarului total al membrilor fiecarei camere.[8]

Guvernul nu poate emite ordonante de urgenta, conform art. 115 al. 6:

- in domeniul legilor constitutionale,

- in domenii ce afecteaza regimul institutiilor fundamentale ale statului,

- in domeniul drepturilor, libertatilor si indatoririlor prevazute de Constitutie,

- in domeniul drepturilor electorale,

- in domenii ce privesc trecerea silita a unor bunuri in proprietatea publica.

Guvernul adopta hotarari si ordonante in prezenta majoritati membrilor sai, prin consens, iar daca nu se realizeaza acest consens, hotaraste primul-ministru. Hotararile si ordonantele Guvernului se semneaza de primul-ministru, se contra semneaza de ministrii, care au obligatia punerii lor in executare si se publica in Monitorul Oficial. Nepublicarea atrage inexistenta hotararii sau ordonantei.

Membrii Guvernului pot propune proiecte de hotarari si de ordonante, de asemenea, pot propune Guvernului proiecte de lege, in vederea exercitarii dreptului de initiativa legislativa a acestuia.

Pentru actele sale Guvernul raspunde politic numai in fata Parlamentului pentru intreaga sa activitate. Fiecare membru raspunde politic solidar cu ceilalti membri pentru activitatea Guvernului si pentru actele acestuia.

Camera Deputatilor, Senatul si Presedintele Romaniei au dreptul sa ceara urmarirea penala a membrilor Guvernului pentru faptele savarsite in exercitiul functiei lor (art. 109 al. 2 din Constitutie), competenta de judecata in acest caz revenind Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

Trimiterea in judecata a unui membru al Guvernului atrage suspendarea acestuia din functie, de catre Presedintele Romaniei.

Cazurile de raspundere si pedepsele ce se pot aplica membrilor Guvernului sunt reglementate prin Legea nr. 115/1999 a responsabilitatii ministeriale republicata .

6. Primul-ministru

Cum este si firesc, Constitutia reglementeaza intr-un text special institutia prim-ministrului. Textul art.107, precum si dispozitiile Legii nr.90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului, cu completarile si modificarile ulterioare stabilesc statutul primului ministru.

Primul ministru conduce Guvernul si coordoneaza activitatea membrilor acestuia, respectand atributiile ce le revin. Aceasta ultima precizare din Constitutie este menita sa asigure unitatea politicii guvernamentale, cu respectarea de catre primul ministru a competentelor specifice fiecarui membru al Guvernului, asa cum au fost stabilite cu prilejul investiturii. El este si vicepresedintele Consiliului Suprem de Aparare a tarii.

Primul-ministru reprezinta Guvernul in relatiile acestuia cu Parlamentul, Presedintele Romaniei, Inalta Curte de Casatie si Justitie, Curtea Constitutionala, Curtea de Conturi, Consiliul Legislativ, Ministerul Public, celelalte autoritati si institutii publice, partidele si aliantele politice, sindicatele, cu alte organizatii neguvernamentale, precum si in relatiile internationale. Primul-ministru este vicepresedintele Consiliului Suprem de Aparare a Tarii.     

Pe de alta parte, primul-ministru are o serie de atributii ce tin de realizarea sarcinilor politice ale Guvernului: prezinta Camerei Deputatilor sau Senatului rapoarte si declaratii cu privire la politica Guvernului si raspunde la intrebarile sau interpelarile care ii sunt adresate de deputati sau senatori; contra-semneaza decretele prezidentiale, atunci cand Constitutia prevede aceasta obligativitate; indeplineste orice alte atributii prevazute de Constitutie si lege sau care decurg din functiile si rolul Guvernului.

Totodata, numeste si elibereaza din functie :

a) conducatorii organelor de specialitate din subordinea Guvernului, cu exceptia persoanelor care au calitatea de membru al Guvernului, conform art.3 al.1 din Legea nr.90/2001;

b) secretarul general si secretarii generali adjuncti ai Guvernului;

c) personalul din cadrul Cancelariei Primului-Ministru ;

d)secretarii de stat;

e) alte persoane care indeplinesc functii publice.

In scopul rezolvarii unor probleme operative, primul-ministru poate constitui consilii, comisii si comitete interministeriale.

In indeplinirea atributiilor sale primul-ministru emite decizii care pot avea caracter normativ sau individual.

7. Aparatul de lucru al Guvernului

Aparatul de lucru al Guvernului este in ansamblul sau o structura organizatorica fara personalitate juridica proprie, alcatuit conform prevederilor art.20 din Legea nr. 90/2001 cu completarile si modificarile ulterioare din: Cancelaria Primului-Ministru, Secretariatul General al Guvernului, departamente si alte asemenea structuri organizatorice cu atributii specifice stabilite prin hotarare a Guvernului.

In cadrul procesului de modernizare a administratiei publice din tara noastra, s-a impus luarea unor masuri adecvate de reorganizare a aparatului de lucru al guvernului pentru ca acesta sa devina un aparat administrativ performant si competitiv in raport cu structurile din tarile membre ale Uniunii Europene.

Aceste masuri au fost materializate in O.U.G. nr.25 din 18.04.2007 privind stabilirea unor masuri pentru reorganizarea aparatului de lucru al Guvernului, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr.270/23.04.2007.

Conform O.U.G. nr.25/2007 aparatul de lucru al Guvernului are urmatoarea structura:

1.Cancelaria Primului-Ministru, institutie publica cu personalitate juridica, in subordinea primului-ministru, condusa de seful Cancelariei, cu rangul de ministru, ajutat de un secretar de stat. Seful Cancelariei are calitatea de ordonator principal de credite.

Organizarea si functionarea Cancelariei Primului-Ministru se aproba prin decizie a Primului-Ministru

Structura Cancelariei Primului-Ministru

-Cabinetul Primului-ministru

-Departamentul Purtatorului de Cuvant al Guvernului

-Compartimentul de Analiza si Planificare Politica

-Compartimentul de Coordonare Politica

-Compartimentul Politica Economica Generala

-Compartimentul Dezvoltare Regionala si Urmarire Fonduri Structurale

-Compartimentul Relatii Externe

-Compartimentul Amenajarea Teritoriului, Lucrari Publice si Locuinte

-Compartimentul Transporturi, Infrastructura, IMM, Comert, Turism

-Oficiul pentru Gestionarea Relatiilor cu Republica Moldova

-Compartimentul Social, Sanatate

-Compartimentul Agricultura, Mediu

-Compartimentul pentru Probleme de Securitate Nationala

-Compartimentul Educatie, Cultura si Culte

-Compartimentul pentru Guvernare, Proiecte IT si Comunicatii

-Biroul Directorului Executiv al Grupului la Nivel Inalt in Domeniul Protectiei si Ingrijirii Copilului

-Departamentul pentru Dialog Social

-Departamentul pentru Lupta Antifrauda

-Unitatea de Management al Fondurilor de Solidaritate al Uniunii Europene

-Centrul de Situatii al Guvernului

-Directia Protocol

2.Secretariatul General al Guvernului, institutie publica cu personalitate juridica, in subordinea primului-ministru, condusa de un secretar general, inalt functionar public, numit in conditiile legii prin hotarare a guvernului. Secretarul general este ordonator principal de credite pentru aparatul de lucru al guvernului cu exceptia Cancelariei Primului-Ministru. In cadrul Secretariatului General isi desfasoara activitatea unul sau mai multi secretari de stat.

Secretariatul General are rolul de a asigura derularea operatiunilor tehnice aferente actelor de guvernare si rezolvarea problemelor organizatorice, juridice, economice si tehnice ale activitatii Guvernului precum si reprezentarea Guvernului in fata instantelor judecatoresti.

Organizarea si functionarea Secretariatului General al Guvernului sunt stabilite prin Hotararea nr.405 din 4 mai 2007

Secretariatul General al Guvernului indeplineste urmatoarele functii:

a) functia de autoritate - care se exercita in domeniul asigurarii respectarii procedurilor, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea si prezentarea proiectelor de acte normative spre adoptare;

b) functia de strategie - prin care se asigura realizarea sistemului de planificare si formulare a politicilor publice la nivelul administratiei publice;

c) functia de reglementare - prin care se asigura realizarea cadrului juridic specific in domeniile pe care le coordoneaza, in conformitate cu prevederile legale;

d) functia de reprezentare - prin care se asigura reprezentarea Guvernului, a structurilor din aparatul de lucru al Guvernului, cu exceptia Cancelariei Primului-Ministru, Departamentului pentru Afaceri Europene si a Departamentului pentru Relatia cu Parlamentul, sau, dupa caz, a altor structuri care functioneaza sub autoritatea sa, in relatiile cu institutiile si autoritatile publice din tara, precum si cu organismele, organizatiile sau institutiile internationale;

e) functia de administrare - prin care se asigura administrarea bunurilor proprietate publica si/sau privata din patrimoniul sau, potrivit prevederilor legale.

Secretariatul General al Guvernului indeplineste urmatoarele atributii principale:

stabileste cadrul metodologic si organizatoric pentru sistemul de planificare, elaborare si implementare a politicilor publice la nivelul ministerelor si al altor organe de specialitate ale administratiei publice centrale,

stabileste cadrul general pentru definirea prioritatilor Guvernului si urmareste corelarea acestora cu politicile publice

asigura suportul metodologic si consultanta ministerelor privind formularea politicilor publice,

realizeaza activitatile necesare pentru pregatirea si organizarea sedintelor Guvernului si pentru definitivarea proiectelor de acte normative adoptate,

initiaza sau avizeaza, dupa caz, proiecte de acte normative in domeniul sau de activitate;

initiaza si negociaza, in conditiile legii, incheierea de tratate si alte intelegeri internationale in domeniul sau de activitate si dezvolta relatii de cooperare cu institutii, organizatii si organisme din alte state;

asigura reprezentarea Guvernului in fata instantelor judecatoresti, impreuna cu ministerele care au obligatia de a pune in executare actele Guvernului impotriva carora s-au formulat actiuni in justitie, precum si a structurilor din aparatul de lucru al Guvernului, cu exceptia Cancelariei Primului-Ministru, Departamentului pentru Afaceri Europene si Departamentului pentru Relatia cu Parlamentul,

asigura, in domeniul sau de activitate, relatia cu Parlamentul si cu ministerele, precum si cu celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale,

monitorizeaza implementarea Programului de guvernare,

realizeaza derularea operatiunilor financiare in domeniul sau de activitate,

asigura, la nivelul aparatului de lucru al Guvernului, cu exceptia Cancelariei Primului-Ministru, organizarea sistemului pentru protectia informatiilor clasificate, in conformitate cu prevederile Legii nr. 182/2002 privind protectia informatiilor clasificate, cu modificarile ulterioare, si ale Hotararii Guvernului nr. 353/2002 pentru aprobarea Normelor privind protectia informatiilor clasificate ale Organizatiei Tratatului Atlanticului de Nord in Romania, cu modificarile ulterioare,

asigura administrarea sistemului informatic la nivelul aparatului de lucru al Guvernului, precum si al institutiilor si structurilor care functioneaza in sediul Guvernului,

asigura administrarea si dezvoltarea sistemului informatic pentru sedintele Guvernului,

solutioneaza solicitarile si petitiile adresate Secretariatului General al Guvernului si primului-ministru de catre persoanele fizice si juridice in temeiul Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public, cu modificarile si completarile ulterioare, si al Ordonantei Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activitatii de solutionare a petitiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 233/2002,

Secretariatul General al Guvernului indeplineste orice alte atributii specifice, prevazute de alte acte normative sau stabilite prin decizie a primului-ministru.

In exercitarea atributiilor sale, Secretariatul General al Guvernului colaboreaza cu ministerele si cu celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, cu autoritatile administratiei publice locale, cu alte institutii si autoritati publice, precum si cu persoanele fizice si juridice.

3.Departamentul pentru Relatia cu Parlamentul, structura cu personalitate juridica, finantata din bugetul Secretariatului General al Guvernului, condusa de ministrul delegat pentru relatia cu Parlamentul, care are calitatea de ordonator tertiar de credite, ajutat de unul sau mai multi secretari de stat.

4.Aparatul de lucru al ministrului de stat pentru coordonarea activitatii din domeniile culturii, invatamantului si integrarii europene, structura fara personalitate juridica, finantata prin bugetul Secretariatului General al Guvernului, condusa de ministrul de stat, care nu are calitatea de ordonator de credite.

5.Departamentul pentru Afaceri Europene, structura cu personalitate juridica, finantata din bugetul Secretariatului General al Guvernului, condusa de un secretar de stat, ajutat de doi subsecretari de stat.

6.Departamentul de Control al Guvernului, structura fara personalitate juridica, preluata din cadrul Cancelariei Primului-Ministru, finantata din bugetul Secretariatului si condusa de un secretar de stat.

7.Departamentul pentru Relatii Interetnice, fara personalitate juridica, in subordinea primului-ministru si in coordonarea secretarului general al Guvernului, condus de un secretar de stat, ajutat de doi subsecretari de stat si finantat din bugetul Secretariatului General al Guvernului.

Alte departamente, organizate ca structuri cu sau fara personalitate juridica, in subordinea primului-ministru, conduse de secretari de stat sau asimilati ai acestora, a caror infiintare sau functionare se aproba prin hotarare a Guvernului.