Printul Charles, agent al revizionismul maghiar

Ceea ce vreau sa pun eu in discutie, in legatura cu vizitele printului Charles in Transilvania este cu totul altceva decat ceea ce s-a scris si s-a vorbit pana in prezent. Anume ca aceste vizite au fost deja si vor fi din plin exploatate de catre miscarea revizionista maghiara, din tara si de peste hotare. Oare nu si-a pus nimeni intrebarea: de ce toate aceste vizite s-au facut si se fac doar in Transilvania? Si de ce aceste vizite au vizat si vizeaza numai o anumita zona geografica a Transilvaniei?

In declaratiile sale, printul Charles spune ca s-a indragostit, pur si simplu, de acest „loc al mitului si al legendei”, care este Transilvania. Am toate motivele sa nu-i pun la indoiala bunele sale intentii, dupa cum spune si Rodica Culcer, anume de a ajuta cu banii sai macar „cateva sate sasesti si unguresti, transformand promovarea mestesugurilor traditionale, practicate in armonie cu natura, intr-o sursa decenta de venit”.
Miscarea revizionista maghiara, prin organizatiile sale (UDMR, PCM, CNMT, CNS etc.), a fost insa, cum se spune, „pe faza”, exploatand aceste vizite in folosul ei, astfel incat printul Charles a devenit – desigur, fara nicio intentie si fara sa-si dea seama – un fel de unealta nevinovata pe care revizionismul si iredentismul maghiar o foloseste pentru a-si atinge scopul, autonomia asa-zisului tinut secuiesc.
Nu intamplator, Marko Bela se arata atat de bucuros cand s-a referit la vizitele printului, in care n-a pomenit nimic despre Romania, ci doar de Transilvania si de „tinutul secuiesc”: „Ce bine ca exista un print Charles care in sfarsit a spus ca Transilvania este un tezaur turistic. Si-a dat seama ca este important sa vii in Secuime ca turist, pentru un print de Wales nu este asa de dezonorant sa cumpere castele si sa locuiasca in Tinutul Secuiesc”. De asemenea, una din vizitele printului a fost atent pregatita de contele (avem iarasi conti unguri in Romania!) Tibor Kalnoky, din Valea Zalanului, iar programul acesteia a ramas secret! Si, ramanand la aceeasi idee, prefectul Covasnei, Gyorgy Ervin, afirma ca „judetul Covasna este atractiv pentru printul Charles”.

Asa se face ca, din intamplare sau nu – eu spun ca nu! -, printul Charles si-a cumparat proprietati numai in localitati din estul Transilvaniei, locuite in majoritate de unguri (Secuii, dupa datele recentului recensamant, au cam disparut de prin secuime, au ramas doar ungurii. Cu toate acestea, se vorbeste despre „autonomia tinutului secuiesc! Adica un „tinut secuiesc” fara secui!): la Viscri in judetul Brasov; la Valea Zalanului in judetul Covasna; la Malancrav in judetul Sibiu, unde a cumparat conacul Apaffy; la Sangeorzul de Padure in judetul Mures, unde s-ar zice ca si-ar fi gasit si niste indepartate legaturi de sange. Alteori a declarat ca ar fi coborator din neamul lui Vlad Dracul.

Sigur, aceste chestiuni sunt mai putin sensibile pentru cei de dincolo de Carpati. In schimb, pentru noi, romanii ardeleni, ele nu constituie niste simple intamplari. Fiindca nu putem sa nu ne intrebam cum de atentia printului Charles nu a fost atrasa si de niste localitati romanesti din Transilvania, cele din Muntii Apuseni, de exemplu, ori cele din Maramures, unde ar fi putut gasi niste realitati cu mult mai frumoase si mai ales arhaice decat cele din zonele mentionate deja. Daca cineva ar fi avut grija de acestea, desigur el si-ar fi indreptat pasi si spre acolo. Nu a facut-o nimeni. In schimb, au facut-o altii, interesati, in cel mai inalt grad, sa traga foloase de pe urma printului Charles. Nu stiu daca trebuie sa-i condamnam pe ei, ori mai degraba pe noi, fiindca am ramas doar simpli spectatori la toate acestea.
Dupa cum aceeasi nepasare se manifesta si in alte chestiuni grave ce privesc Transilvania, mai ales acum cand Romania se afla sub o adevarata dictatura udemerista, care practica din plin si cu folos santajul politic, profitand de miopia si de prostia aliatilor politici. Oare sa ne mai miram, deci, de presa de limba maghiara din Romania? Aceasta nici din intamplare nu mai aminteste nimic despre Romania, ci doar de Transilvania, ca si cum aceasta ar fi un teritoriu care nu mai are nimic in comun cu tara in componenta careia a intrat in 1918. Asa au aparut vechile organizari teritorial-administrative ale „scaunelor secuiesti”, iar in cele doua judete „secuiesti”, Covasna si Harghita, si o parte a judetului Mures, acestea sunt cele care hotarasc ce si cum sa se faca.
De altfel, mai nou, s-a lansat o noua „strategie” de esenta revizionista: nu prea se mai vorbeste despre „autonomie secuiasca”, ci de o „patrie secuiasca”, fiindca „maghiarii din Ardeal au interese specifice! Iar pentru toate noile „gaselnite” pe care revizionismul maghiar le lanseaza „pe piata”, isi cauta imediat si sustinatori, nu in interior, ci in spatiul european, fiindca europenii – care prea putin stiu ei despre realitatile istorice de la noi – trebuie sa afle ca Transilvania este un pamant unguresc, care a fost rapit Ungariei de catre romani, un popor „cu o cultura putreda si corupta” (BBS); ca „orasele maghiare din Transilvania au fost romanizate prin milioane de colonisti romani mutati in Transilvania, in timp ce multi unguri au fugit ori au fost pusi pe fuga” (Tokes Laszlo); ca „telul nostru este ca Transilvania sa se uneasca cu Ungaria” (Miscarea Tinerilor din cele 64 de Comitate) etc. De altfel, de-a lungul deceniilor care au trecut de la 1918, scopul revizionismului maghiar nu a fost altul decat acela de a duce un razboi psihologic impotriva Romaniei!

„Propaganda maghiara a stiut (si stie – n.n.) in asa masura sa-si imprime opinia sa in constiinta publica a Europei, incat face posibile unele concluzii false si unele aprecieri eronate.” S-ar parea ca, fara voia lui si fara sa-si dea seama, printul Charles a devenit si el un „pion” prin care aceasta propaganda isi poate duce scopul la bun sfarsit.

Sursa: Condeiul ardelean via Romania Uneste-te!