Guvernul - rolul si functiile Guvernului, componenta Guvernului, incompatibilitatile si incetarea functiei de membru al Guvernului, atributiile Guvernului

Guvernul

1. Rolul si functiile Guvernului

Guvernul este definit in Legea nr.90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului Romaniei si a ministerelor ca autoritatea publica a puterii executive, care functioneaza in baza votului de incredere acordat de Parlament si care asigura realizarea politicii interne si externe a tarii si exercita conducerea generala a administratiei publice.

Rolul Guvernului

Guvernul are rolul de a asigura functionarea echilibrata si dezvoltarea sistemului national economic si social, precum si racordarea acestuia la sistemul economic mondial, in conditiile promovarii intereselor nationale.

Numirea Guvernului

Numirea Guvernului se face de Presedintele Romaniei pe baza votului de incredere acordat de Parlament. Guvernul se organizeaza si functioneaza in conformitate cu prevederile constitutionale, avand la baza Programul de guvernare acceptat de Parlament.

Pentru realizarea Programului de guvernare Guvernul exercita urmatoarele functii:

a) functia de strategie, prin care se asigura elaborarea strategiei de punere in aplicare a Programului de guvernare;

b) functia de reglementare, prin care se asigura elaborarea cadrului normativ si institutional necesar in vederea realizarii obiectivelor strategice;

Functiile Guvernului

c) functia de administrare a proprietatii statului, prin care se asigura administrarea proprietatii publice si private a statului, precum si gestionarea serviciilor pentru care statul este responsabil;

d) functia de reprezentare, prin care se asigura, in numele statului roman, reprezentarea pe plan intern si extern;

e) functia de autoritate de stat, prin care se asigura urmarirea si controlul aplicarii si respectarii reglementarilor in domeniul apararii, ordinii publice si sigurantei nationale, precum si in domeniile economic si social si al functionarii institutiilor si organismelor care isi desfasoara activitatea in subordinea sau sub autoritatea Guvernului.

2. Componenta Guvernului

In conformitate cu art.2 al Legii nr.90/2001, pot fi membri ai Guvernului persoanele care indeplinesc urmatoarele conditii:

a) au cetatenia romana si domiciliul in tara,

b) se bucura de exercitiul drepturilor electorale,

c) nu au suferit condamnari penale

d) nu se gasesc in unul dintre cazurile de incompatibilitate prevazute in Cartea I Titlul IV din Legea nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, cu modificarile si completarile ulterioare.

Guvernul este alcatuit din primul-ministru si ministri. Din Guvern pot face parte si ministri-delegati, cu insarcinari speciale pe langa primul-ministru, prevazuti in lista Guvernului prezentata Parlamentului pentru acordarea votului de incredere.

Incompatibilitatile si incetarea functiei de membru al Guvernului

Incompatibilitatile au ca scop asigurarea obiectivitatii in executarea unei functii publice si evitarea concentrarii, de catre una si aceeasi persoana, a unor prerogative excesive.

Legea nr. 161/2003 (cunoscuta sub denumirea de Legea anticoruptie) cuprinde in Cartea I Titlul IV Capitolul III Sectiunea a 3-a, reglementari exprese privind incompatibilitatile functiei de membru al Guvernului. Astfel, potrivit art. 84  din Titlul IV al acestei legi, functia de membru al Guvernului este incompatibila cu:

Incompatibilitati

1. orice alta functie publica de autoritate, cu exceptia celei de deputat sau de senator ori a altor situatii prevazute de Constitutie;

2. functie de reprezentare profesionala salarizata in cadrul organizatiilor cu scop comercial;

functia de presedinte, vicepresedinte, director general, director, administrator, membru al consiliului de administratie sau cenzor la societatile comerciale, inclusiv bancile sau alte institutii de credit, societatile de asigurare si cele financiare, precum si la institutiile publice;

4. functia de presedinte sau de secretar al adunarilor generale ale actionarilor sau asociatilor la societatile comerciale prevazute la lit. c);

5. functia de reprezentant al statului in adunarile generale ale societatilor comerciale prevazute la pct. 3;

6. functia de manager sau membru al consiliilor de administratie ale regiilor autonome, companiilor si societatilor nationale;

7. calitatea de comerciant persoana fizica;

8. calitatea de membru al unui grup de interes economic;

9. o functie publica incredintata de un stat strain, cu exceptia acelor functii prevazute in acordurile si conventiile la care Romania este parte.

Legea nr. 161/2003 reglementeaza si o exceptie de la cazurile de incompatibilitate, stipuland, in mod exceptional, Guvernul poate aproba participarea persoanelor mentionate mai sus ca reprezentanti ai statului in adunarea generala a actionarilor ori ca membri in consiliul de administratie al regiilor autonome, companiilor sau societatilor nationale, institutiilor publice ori al societatilor comerciale, inclusiv bancile sau alte institutii de credit, societatile de asigurare si cele financiare, de interes strategic sau in cazul in care un interes public impune aceasta.

Singurele activitati care pot fi exercitate de persoanele care au calitatea de membru al Guvernului sau care indeplinesc functii publice de autoritate in administratia publica centrala sunt cele din domeniul didactic, al cercetarii stiintifice si al creatiei literar-artistice.

Persoanele care exercita functia de membru al Guvernului sunt obligate, la data depunerii juramantului, sa declare ca nu se afla in unul din cazurile de incompatibilitate prevazute de lege.

In cazul in care, in timpul exercitarii mandatului, apare unul dintre cazurile de incompatibilitate, constatarea acestei situatii se face de catre primul-ministru, care va dispune masurile necesare pentru incetarea starii de incompatibilitate.

Legea nr. 161/2003 introduce reglementari noi, care sa asigure exercitarea legala si obiectiva a atributiilor ce decurg din prerogativele unei functii publice de autoritate, instituind un capitol distinct intitulat „Conflictul de interese”.

Conflictul de interese

Conform art. 70 din Titlul IV al acestei legi, prin conflict de interese se intelege situatia in care persoana ce exercita o demnitate publica sau o functie publica are un interes personal de natura patrimoniala, care ar putea influenta indeplinirea cu obiectivitate a atributiilor care ii revin potrivit Constitutiei si altor acte normative.

Ca principii care stau la baza prevenirii conflictului de interese, legea enumera: impartialitatea, integritatea, transparenta deciziei si suprematia interesului public.

Pentru respectarea acestor norme imperative, membrii Guvernului sunt obligati sa nu emita un act administrativ sau sa nu incheie un act juridic ori sa nu ia sau sa nu participe la luarea unei decizii in exercitarea functiei publice de autoritate, care produce un folos material pentru sine sau pentru sotul ori rudele sale de gradul I. Este evident ca aceste obligatii nu privesc emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative.

Sanctiunea actelor administrative incheiate cu incalcarea acestor obligatii legale este nulitatea absoluta.

In cazul conflictului de interese, Primul-ministru poate fi sesizat de orice persoana sau se poate sesiza din oficiu.

Competenta de verificare a sesizarilor privind incalcarea obligatiilor referitoare la conflictul de interese apartine, potrivit legii, Autoritatii de control a Guvernului (fostul Corp de control al Guvernului), care prezinta Primului-ministru rezultatul verificarilor efectuate, iar acesta, prin decizie, dispune masurile ce se impun.

Daca in urma verificarilor rezulta ca un membru al Guvernului a realizat foloase materiale prin conflictul de interese, Primul-ministru dispune sesizarea comisiei de cercetare a averii constituita potrivit Legii nr. 115/1996 pentru declararea si controlul averii demnitarilor, magistratilor, a unor persoane cu functii de conducere si de control si a functionarilor publici'.

Decizia Primului-ministru poate fi atacata la Curtea de Apel Bucuresti -Sectia de contencios administrativ, in termen de 15 zile de la comunicare

Functia de membru al Guvernului inceteaza in urma demisiei^[1], a revocarii , a pierderii drepturilor electorale, a starii de incompatibilitate, a decesului si a demiterii .

Lucrare: Comportamentul politic asimilat grupurilor Referat: Structura organizationala a UE

In cazul in care incetarea calitatii de membru al Guvernului intervine ca urmare a demisiei, a pierderii drepturilor electorale, a incompatibilitatii, a decesului si in alte situatii prevazute de lege, Presedintele Romaniei, la propunerea primului-ministru, ia act de aceasta si declara vacanta functia de membru al Guvernului.

Incetare

Daca primul-ministru se afla in una dintre situatiile prevazute la art. 5 sau este in imposibilitate de a-si exercita atributiile, Presedintele Romaniei va desemna un alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar, pentru a indeplini atributiile primului-ministru, pana la formarea noului Guvern. Interimatul pe perioada imposibilitatii exercitarii atributiilor, inceteaza daca primul-ministru isi reia activitatea in Guvern in cel mult 45 de zile. Prevederile privind interimatul functiei de prim ministru al Guvernului se aplica in mod corespunzator si celorlalti membri ai Guvernului, la propunerea primului-ministru, pentru o perioada de cel mult 45 de zile. In acest caz, inauntrul termenului de 45 de zile, primul-ministru va initia procedurile prevazute de lege pentru numirea unui alt membru al Guvernului.

Numirea in functia de membru al Guvernului, in caz de remaniere guvernamentala sau de vacanta a postului, se face de Presedintele Romaniei, la propunerea primului-ministru.

Hotararea judecatoreasca irevocabila sau, dupa caz, decizia primului-mi-nistru, neatacata in termen legal, se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I. Persoana in cauza este decazuta din dreptul de a mai exercita o functie publica pentru o perioada de 3 ani de la data publicarii hotararii judecatoresti sau, dupa caz, a deciziei primului-ministru.

4. Atributiile Guvernului.

Legea nr. 90/2001 prevede atributiile Guvernului, subsumandu-le, de fapt, rolului consacrat de dispozitiile constitutionale si functiilor ce ii revin ca organ al puterii executive. incercand o grupare a atributiilor cuprinse in acest act normativ,
s-ar putea retine urmatoarele categorii de atributii:

a) Atributii privind administratia publica

1. exercita conducerea generala a administratiei publice;

2. conduce si controleaza activitatea ministerelor si a celorlalte organe de specialitate din subordine;

infiinteaza, cu avizul Curtii de Conturi, organe de specialitate in subordinea sa;

4. poate constitui organisme cu caracter consultativ pentru rezolvarea problemelor din competenta sa;

Atributiile Guvernului

5. poate constitui consilii, comisii si comitete interministeriale in scopul
elaborarii si corelarii de politici in diferite domenii si ramuri de activitate.

b)Atributii privind activitatea normativa:

1. initiaza proiecte de legi si le supune Parlamentului spre adoptare;

2. elaboreaza proiectul de lege privind bugetul de stat si bugetul asigurarilor sociale de stat si le supune spre adoptare Parlamentului;

emite hotarari pentru organizarea executarii legilor;

4. emite ordonante in baza unor legi speciale de abilitare, precum si ordonante de urgenta, in cazuri extraordinare, potrivit art. 115 alin.(4) din Constitutiei;

5. asigura executarea de catre autoritatile administratiei publice a legilor si a celorlalte dispozitii normative date in aplicarea acestora.

c) Atributii in domeniul economico-social:

1. aproba strategiile si programele de dezvoltare economica a tarii pe ramuri si domenii de activitate;

2. asigura realizarea politicii in domeniul social, potrivit Programului de guvernare, inclusiv a programelor de protectie a mediului inconjurator si de asigurare a echilibrului ecologic, de construire de locuinte din fondurile statului, de crestere a calitatii vietii, precum si de realizare a politicii privind salariile, pensiile, acordarea ajutoarelor materiale si alte drepturi banesti;

asigura administrarea proprietatii publice si private a statului.

d)Atributii privind apararea nationala:

1. asigura apararea ordinii de drept, a linistii publice si sigurantei cetatenilor, precum si a drepturilor si libertatilor cetatenesti, in conditiile prevazute de lege;

2. aduce la indeplinire masurile avand ca scop apararea tarii, organizarea si inzestrarea fortelor armate.

e) Atributii in domeniul relatiilor internationale:

1. asigura realizarea politicii externe a tarii;

2. negociaza tratatele, acordurile si conventiile internationale care angajeaza statul roman; negociaza si incheie, in conditiile legii, tratate, conventii si alte intelegeri internationale la nivel guvernamental.

f) Alte atributii:

1. acorda, retrage si aproba renuntarea la cetatenia romana;

coopereaza cu organismele sociale interesate pentru indeplinirea atribu­tiilor sale;

2. indeplineste si alte atributii prevazute de lege sau care decurg din sarcinile, obiectivele si functiile sale.

5. Primul-ministru.

Primul-ministru indeplineste, potrivi legii, urmatoarele atributii principale:

Atributiile primului-ministru

conduce Guvernul si coordoneaza activitatea membrilor acestuia, cu respectarea atributiilor legale care le revin.

2. reprezinta Guvernul in relatiile acestuia cu Parlamentul, Presedintele Romaniei, Curtea Suprema de Justitie, Curtea Constitutionala, Curtea de Conturi, Consiliul Legislativ, Ministerul Public, celelalte autoritati si institutii publice, partidele si aliantele politice, sindicatele, cu alte organizatii neguvernamentale, precum si in relatiile internationale.

exercita toate atributiile care deriva din calitatea de vicepresedintele Consiliului Suprem de Aparare a Tarii.

numeste si elibereaza din functie:

a) conducatorii organelor de specialitate din subordinea Guvernului, cu exceptia persoanelor care au calitatea de membru al Guvernului,

b) secretarul general si secretarii generali adjuncti ai Guvernului, in cazul utilizarii acestor functii;

c) personalul din cadrul aparatului de lucru al primului-ministru;

d) secretarii de stat;

e) alte persoane care indeplinesc functii publice, in cazurile prevazute de lege.

5. prezinta Camerei Deputatilor si Senatului rapoarte si declaratii cu privire la politica Guvernului si raspunde la intrebarile ori interpelarile care ii sunt adresate de catre deputati sau senatori. Primul-ministru poate desemna un membru al Guvernului sa raspunda la intrebarile si interpelarile adresate Guvernului de catre deputati sau senatori, in functie de domeniul de activitate ce formeaza obiectul interpelarii.

6. contrasemneaza decretele emise de Presedintele Romaniei, in cazul in care Constitutia prevede obligativitatea contrasemnarii acestora.

7. In scopul rezolvarii unor probleme operative primul-ministru poate constitui, prin decizie, consilii, comisii si comitete interministeriale.

8. primul-ministru indeplineste orice alte atributii prevazute in Constitutie si de lege sau care decurg din rolul si functiile Guvernului.

In indeplinirea atributiilor ce ii revin primul-ministru emite decizii, in conditiile legii.

6. Organizarea aparatului de lucru al Guvernului

Potrivit Legii nr. 90/2001, aparatul de lucru al Guvernului este alcatuit din Cancelaria primului-ministru, Secretariatul General al Guvernului, departamente si alte asemenea structuri organizatorice cu atributii specifice stabilite prin hotarare a Guvernului.

Ordonanta de urgenta nr. 11/2004, in limitele legii cadru in materie, statueaza urmatoarea structura a aparatului de lucru al Guvernului:

Structura

1. Cancelaria primului-ministru, structura cu personalitate juridica;

2. Secretariatul General al Guvernului, structura cu personalitate juridica;

Aparatul de lucru al ministrului de stat pentru coordonarea activitatilor din domeniul economic, structura fara personalitate juridica;

4. Aparatul de lucru al ministrului de stat pentru coordonarea activitatilor din domeniile culturii, invatamantului si integrarii europene, structura fara personalitate juridica;

5. Aparatul de lucru al ministrului de stat pentru coordonarea activitatilor
din domeniile mediului de afaceri si intreprinderilor mici si mijlocii, structura fara
personalitate juridica.

6. Departamentul pentru Relatia cu Parlamentul, structura cu personalitate
juridica finantata prin bugetul Secretariatului General al Guvernului;

7. Departamentul pentru Relatii interetnice, structura fara personalitate
juridica, in subordinea Primului-ministru si in coordonarea Secretariatului General
al Guvernului;

8. Alte departamente organizate ca structura cu sau fara personalitate juridica, in subordinea Primului-ministru, a caror functionare se stabileste prin hotarare a Guvernului

1. Cancelaria primului-ministru este structura cu personalitate juridica coordonata direct de primul-ministru. Aceasta este condusa de seful cancelariei, care are rang de ministru si calitatea de ordonator principal de credite.

2. Secretariatul General al Guvernului asigura derularea operatiunilor tehnice aferente actelor de guvernare, rezolvarea problemelor organizatorice, juridice, economice si tehnice ale activitatii Guvernului, precum si reprezentarea Guvernului in fata instantelor de judecata.

Secretariatul General al Guvernului indeplineste urmatoarele functii :

1. functia de autoritate, care se exercita in domeniul asigurarii respectarii procedurilor privind pregatirea, elaborarea, avizarea si prezentarea proiectelor de acte normative care se inainteaza Guvernului, precum si a procedurilor de adoptarea a acestora;

Secretariat general al Guvernului. Functii

2. functia de reglementare, prin care se asigura realizarea cadrului juridic specific in domeniile pe care le coordoneaza, in conformitate cu prevederile legale;

functia de reprezentare, prin care se poate asigura reprezentarea Guvernului, a primului-ministru, a structurilor din aparatul de lucru al Guvernului sau, dupa caz, a altor structuri organizatorice care functioneaza sub autoritatea sa, in relatiile cu celelalte institutii si autoritati publice.

4. functia de administrare, prin care se asigura administrarea bunurilor proprietate publica si/sau privata din patrimoniul sau, potrivit prevederilor legale.

Secretariatul General al Guvernului este condus de ministrul-delegat pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului, ajutat de unul sau mai multi secretari de stat si subsecretari de stat, numiti prin decizie a primului-ministru.

Ministrul-delegat reprezinta Secretariatul General al Guvernului in relatiile cu ministerele si cu celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, cu autoritatile administratiei publice locale, cu alte institutii si autoritati publice, precum si cu persoane fizice.

In exercitarea atributiilor care ii revin, ministrul-delegat emite ordine si instructiuni. Atributiile secretarilor si subsecretarilor de stat se stabilesc prin ordin al ministrului delegat.

Ministrul-delegat pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului asigura coordonarea urmatoarelor structuri si organe de specialitate ale administratiei publice centrale:

– Departamentul pentru Relatii Interetnice;

– Agentia pentru Strategii Guvernamentale;

– Comisia Nationala de Prognoza;

– Institutul National de Statistica;

– Agentia Nationala pentru Romi.

Prin bugetul Secretariatului General al Guvernului se finanteaza urmatoarele structuri si organe de specialitate ale administratiei publice centrale:

– Departamentul pentru Relatia cu Parlamentul;

– Departamentul pentru Relatii Interetnice;

– Aparatele de lucru ale celor 3 ministri de stat;

– Agentia pentru Strategii Guvernamentale;

– Comisia Nationala de Prognoza;

– Institutul National de Statistica;

– Agentia Nationala pentru Romi.

Ministrul-delegat pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului are calitatea de ordonator principal de credite pentru aparatul de lucru al Guver­nului, cu exceptia Cancelariei Primului-ministru.

Structura organizatorica a Secretariatului General al Guvernului se aproba prin decizie a primului-ministru. Structura organizatorica detaliata, circuitul documentelor, atributiile si sarcinile compartimentelor din cadrul Secretariatului General al Guvernului se stabilesc prin regulamentul de organizare si functionare, care se aproba prin ordin al ministrului-delegat.

Departamentul pentru Relatia cu Parlamentul este structura cu personalitate juridica, condusa de ministrul-delegat pentru relatia cu Parlamentul. Departamentul este finantat, asa cum am aratat, prin bugetul Secretariatului General al Guvernului, ministrul-delegat pentru relatia cu Parlamentul avand calitatea de ordonator tertiar de credite.

Mentionam ca acest departament este singurul cu personalitate juridica, deoarece, potrivit Legii nr. 90/2001, departamentul este o structura organizatorica fara personalitate juridica si fara unitati in subordine, subordonat primului-ministru, avand rolul de coordonare si sinteza in domenii de interes general, in conformitate cu atributiile Guvernului¹.

Departamentul pentru Relatii Interetnice, este structura fara personalitate juridica, in subordinea primului-ministru si in coordonarea ministrului pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului.

Din cadrul departamentului a fost preluat Oficiul pentru problemele romilor si Unitatea de implementare a Programului PHARE nr. Ro/2002/000-586.01.02 „Sprijin pentru strategia nationala de imbunatatire a situatiei romilor”, fiind infiintata Agentia Nationala pentru Romi.

Departamentul este condus de un demnitar, care emite ordine cu caracter individual.

Infiintarea, modul de organizare si functionare, precum si atributiile departamentului se aproba prin hotarare a Guvernului.

7. Functionarea Guvernului si actele acestuia.

Fiind o autoritate a administratiei publice centrale cu structura colegiala, Guvernul isi desfasoara activitatea in sedinte.

Sedintele Guvernului

Sedintele Guvernului se convoaca si sunt conduse de primul-ministru. Presedintele Romaniei poate lua parte la sedintele Guvernului in care se dezbat probleme de interes national privind politica externa, apararea tarii, asigurarea ordinii publice si, la cererea primului-ministru, in alte situatii. Presedintele Romaniei prezideaza sedintele Guvernului la care participa.

Guvernul se intruneste saptamanal sau ori de cate ori este nevoie.

In cadrul sedintelor Guvernului se dezbat probleme ale politicii interne si externe a tarii, precum si aspecte privind conducerea generala a administratiei publice, adoptandu-se masurile corespunzatoare.  La sedintele Guvernului pot participa, in calitate de invitati, conducatori ai unor organe de specialitate din subordinea Guvernului ori a ministerelor sau ai unor autoritati administrative autonome, precum si orice alte persoane a caror prezenta se apreciaza a fi utila, la solicitarea primului-ministru. Dezbaterile din sedintele Guvernului si modul de adoptare a actelor acestuia, precum si a oricaror alte masuri stabilite, se inregistreaza pe banda magnetica si se consemneaza in stenograma sedintei, certificata de secretarul general al Guvernului.

Actele Guvernului

In exercitarea atributiilor sale Guvernul adopta hotarari si ordonante.

Hotararile se emit pentru organizarea executarii legilor.

Ordonantele se emit in temeiul unei legi speciale de abilitare sau, in situatii extraordinare (ordonante de urgenta), potrivit art. 115 alin. (4-6) din Constitutie.

Membrii Guvernului pot propune proiecte de hotarari si de ordonante; de asemenea, pot propune Guvernului proiecte de lege, in vederea exercitarii dreptului de initiativa legislativa a acestuia. Metodologia de elaborare si inaintare la Guvern a acestor proiecte de acte normative se aproba prin hotarare a Guvernului.

In cazul incetarii mandatului sau, in conditiile prevazute de Constitutie, pana la depunerea juramantului de catre membrii noului Guvern, Guvernul continua sa indeplineasca numai actele cu caracter individual sau normativ, necesare pentru administrarea treburilor publice, fara a promova politici noi. In aceasta perioada Guvernul nu poate emite ordonante si nu poate initia proiecte de lege.

Guvernul adopta hotarari si ordonante in prezenta majoritatii membrilor sai. Hotararile si ordonantele se adopta prin consens. Daca nu se realizeaza consensul, hotaraste primul-ministru. Prevederile referitoare la cvorum si majoritate sunt aplicabile si in cazul documentelor si al altor masuri dezbatute in Guvern.

Hotararile si ordonantele Guvernului se semneaza de primul-ministru, se contrasemneaza de ministrii care au obligatia punerii lor in executare si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I. Nepublicarea atrage inexistenta hotararii sau a ordonantei. Hotararile care au caracter militar se comunica numai institutiilor interesate.

In realizarea functiei sale de conducere generala a administratiei publice Guvernul exercita controlul ierarhic asupra ministerelor, organelor de specialitate din subordinea sa, precum si asupra prefectilor. In exercitarea controlului ierarhic Guvernul are dreptul sa anuleze actele administrative ilegale sau inoportune emise de autoritatile administratiei publice din subordinea sa, precum si ale prefectilor.

Guvernul se afla in raporturi de colaborare cu autoritatile administrative autonome.

Guvernul numeste, in urma unui concurs, cate un prefect in fiecare judet si in municipiul Bucuresti. Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local. In aceasta calitate prefectul raspunde de aplicarea politicii Guvernului in unitatile administrativ-teritoriale, avand obligatia de a asigura executarea actelor Guvernului, precum si pe cele ale ministerelor si celorlalte organe de specialitate din subordinea Guvernului ori a ministerelor. Prefectul conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe centrale din unitatile administrativ-teritoriale si exercita controlul asupra legalitatii actelor administrative ale consiliului local, ale primarului, ale consiliului judetean si ale presedintelui consiliului judetean.