Organizarea si functionarea institutiilor legislative si de guvernamant

ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA INSTITUTIILOR LEGISLATIVE SI DE GUVERNAMANT

1. Organizarea si functionarea Parlamentelor

1. 1. Consideratii generale

Un fenomen care se manifesta in statele Uniunii Europene consta in deplasarea, mai mult sau mai putin accentuata, a unor activitati de natura legislativa de la Parlament la executiv. Fenomenul este determinat de o serie de factori dintre care mai semnificativi sunt: complexitatea tehnica a reglementarii necesare unor varii domenii precum si mecanismelor de rationalizare a parlamentarismului.

Mecanismele de rationalizare a parlamentalismului consta in:

• proceduri care urmaresc diminuarea prerogativelor Parlamentului;
• intreventia Executivului in activitatea parlamentara (limitarea dezbaterilor sterile si evitarea intarzierii adoptarii unor reglementari necesare guvernarii).

In exercitiul puterii legislative – prectica a dovedit, intre administratie si parlament se interpun atat aranjamentele coalitiei guvernamentale cat si traditia administrativa, ca efect avand interventia parlamentarilor pentru modificarea unor dispozitii ale proiectelor de legi elaborate de “tehnicieni” (juristi ai administratiei ).

In concluzia celor mai sus mentionate, rezulta ca importanta Parlamentului pentru Administratie tinde sa fie subestimat in tarile Uniunii Europene.

In realitate, influienta Parlamentelor asupra Administratiei, se manifesta cel putin sub aspectele:

a) responsabilitatii guvernului in fata Parlamentului conditionata de actiunea administratiei adica de ritmul si amploarea activitatii politico-executive;

b) interventia Parlamentului in activitatea politico-administrativa prin intermediul interpelarilor, intrebarilor sau comisiilor de control sau ancheta;

c) conditionarea activitatii guvernamentale de pregatire a cadrului juridic al politicilor nationale, de repartizarea competentelor in cadrul procedurii legislative.

Mecanismele constitutionale si politice ale exercitiului puterii legislative in tarile Uniunii Europene sunt diverse fapt pentru care, pentru studiu, se recurge la clasificarea generala care foloseste criteriul structurii parlamentului.

1. 2. Clasificarea tarilor comunitare dupa structura Parlamentelor

Dupa criteriul structurii, a numarului de camere, parlamentele se clasifica in :

1. Parlamente unicamerale. Parlamentul unicameral constituie o exceptie de la traditia europeana care a consacrat bicameralismul.

Formula unicamerala a fost adoptata de urmatoarele state membre ale U.E.: Finlanda, Danemarca, Grecia, Luxemburg, Portugalia si Suedia.

2. Parlamente bicamerale. Parlamentul bicameral este traditional in Europa, el fiind determinat de diversitatea socio-teritoriala si de existenta unor puternice comunitati regionale care au impus necesitatea unei duble reprezentari (una nationala si una regionala) si a unei proceduri care sa implice participarea a doua camere drept garantii ale protectiei minoritatilor.

Distingem, de asemenea, doua tipuri de bicameralism, si anume:

2 A. Bicameralismul egalitar se caracterizeaza prin faptul ca amandoua camerele au aceleasi puteri legislative: o lege, pentru a fi adoptata, trebuie sa fie votata in aceiasi termeni de ambele camere si il intalnim in Franta si Italia

2 B. Bicameralismul inegalitar este specific majoritatii tarilor comunitare, in care, camera superioara are puteri restranse fata de cea inferioara, cu unele caracteristici pentru modelul francez, britanic si german, astfel:

-modelul francez este propriu statului unitar in care predomina executivul;

-modelul britanic este caracteristic pentru statul unitar in care predomina (cel putin teoretic) Parlamentul;

-parlamentul si modelul german este caracteristic pentru statul federal.

Binenteles ca aceasta structura influienteaza administratia in sensul ca un parlament bicameral va avea mai multi parlamentari, deci va determina un control mai exigent asupra guvernului prin posibilitatea unui numar mai mare de intrebari sau interpelari. Totodata, bicameralismul implica si o procedura legislativa mai indelungata si mai exigenta, ceea ce ofera o garantie de calitate a operei legislative.

Avantajele parlamentului unicameral constau intr-un randament mai mare in procesul de legiferare, la costuri mult mai reduse. Din cele prezentate mai sus rezulta ca ambele sisteme prezinta si avantaje dar si dezavantaje, cu influiente publice .

1. 3. Aspecte privind organizarea si functionarea bicameralismului in Romania, comparativ cu tarile din Uniunea europeana

Potrivit Constitutiei din 1991 in Romania functioneaza un bicameralism egalitar.

Parlamentul Romaniei este format din Camera Deputatilor (327 deputati) si Senat (140 senatori), atat unii cat si ceilalti fiind alesi prin vot uninominal, direct, secret si liber exprimat. Din anul 2000 au mai obtinut cate un mandat de deputat 18 organizatii ale cetatenilor apartinand minoritatilor nationale legal constituite.

Durata legislaturii este de 4 ani pentru ambele camere.

Competentele acestora sunt identice, cu exceptia faptului ca numirea Avocatului Poporului se face de catre senat, iar in exercitarea atributiilor ce revin sedintelor comune, predomina vointa deputatilor, datorita numarului superior al acestora.

Competentele parlamentului nu sunt limitate decat de cateva prevederi constitutionale. Respectarea de catre Parlament a Constitutiei este garantata printr-un control de constitutiuonalitate realizat de Curtea Constitutionala.

Guvernul nu are nici un mijloc de presiune pentru a-si impune adoptarea proiectelor de lege.

Un fenomen caracteristic Romaniei este utilizarea frecventa a delegarii legislative, care functioneaza ca regula pe baza legilor de abilitare adoptate de parlament in temeiul carora Guvernul emite ordonante in domenii care nu fac obiectul legii organice.

Comparand organizarea si functionarea Parlamentului Romaniei cu organizarea si functionarea parlamentelor tarilor Uuniunii Europene, se observa ca legiuitorul roman a combinat anumite solutii utilizate de parlamentele europene, pentru a construi formula pe care a considerat-o optima, in solutiile Romaniei.

Nr. crt	Tara	Unitara	Federala	Monarhie	Unicam.	Bicam	P-M	Prezid.	Obs
	Franta	Unit +col		-	-	Senat	Prim M	Da
						Ad.nat
	Germania		Rep F16			B Srat	cancelar	Da
						B Stag
Referat: Conventie de aplicare a acordului schengen Eseu: Comportamentul politic asimilat grupurilor	Ialia		Da			Senat	Prim M	Da
						CD
	Reg Unit si Irland de nord		Da +col	Cons.Elisabeta		Lorzi	Prim M
						Comunelor
	Belgia		Da	Albrt II		Senat	Prim M
						repr
	Olanda	Da		Beatrix		Eerste Kamer	Prim M
						Tweede Kamer
	Spania		Da	Huan Carlos I		Senat	Prim M
						Cam D
	Portugalia	Da			Ad Rep.		Prim M	Da
	Danemarca		Federal	Margareta	Ad folk		Prim M
	Suiedia	Da		K Gustav	Rinkdag		Prim M
	Finlanda	Da			Eduskunta		Prim M	Da
	Irlanda	Da				senat	Prim M	Da
						C rep.
	Austria		Federal 9			Cons fed	Prim M	Da
						Cons nat
	Grecia	Da			AD nat		Prim M	Da
	Lixemburg	Da		ducat	Cam dep		Prim M	Mare duce
	Romania	Da				Seat	Prim M	Da
						CD

SITUATIE SINTETICA, COMPARATIVA, PRIVIND ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA INSTITUTIILOR LEGISLATIVE SI DE GUVERNAMANT IN CELE MAI REPREZENTATIVE STATE ALE UE