Definitia contenciosului administrativ in doctrina romaneasca

Definitia contenciosului administrativ in doctrina romaneasca

Legislatia din Romania, a consacrat initial sistemul de drept francez, apoi pe cel anglo-saxon, cu anumite particularitati, dar a mentinut si sistemul administratorului judecator.

Cu toate ca s-au exprimat mai multe opinii, teza dominanta a fost aceea dupa care 'actul administrativ jurisdictional' este acel act care emana de la o autoritate administrativa in solutionarea unui conflict de interese intre cele doua administratii sau intre o administratie si un particular si care , spre deosebire de actul administrativ propriu-zis, nu poate fi atacat pe calea contenciosului administrativ, avandu-se in vedere contenciosul administrativ judiciar³ , situatie schimbata fundamental abia prin Legea 29/1990. Pentru a se delimita mai clar intre ele, formele de contencios administrativ (sub aspectul organelor competente a solutiona litigiile), s-au impus termenii : 'contencios administrativ', respectiv ' contenciosul administrativ- drept comun'⁴.

Astfel, retinem ca in doctrina romaneasca notiunea de contencios administrativ era utilizata fie intr-un sens larg material evocand totalitatea litigiilor dintre administratie si particulari, indiferent cine solutiona litigiul, un organ judecatoresc sau un organ administrativ, fie intr-un sens strict, evocand litigiile solutionate numai de instantele judecatoresti. Dreptul comun al contenciosului administrativ era dat de normele juridice care reglementau 'atributiile in aceasta materie' ale instantelor judecatoresti.

Pe aceasta linie de idei, prof. C. Rarincescu definea contenciosul administrativ ca fiind : ' totalitatea litigiilor nascute intre particulari si Administratiunile publice, cu ocazia organizarii si functionarii serviciilor publice si in care sunt puse in cauza reguli, principii si situatii juridice apartinand dreptului public'⁵.

Legislatia in vigoare ne obliga sa privim notiunea de contencios

A

administrativ intr-un sens strict si intr-un sens larg. In sens larg, vom intelege prin contenciosul administrativ litigiile de competenta instantelor judecatoresti dintre un organ al Administratiei Publice, respectiv un functionar public sau, dupa caz, o structura autorizata sa presteze un serviciu public, pe de o parte si alt subiect de drept pe de alta parte, in care organul public sau functionarul pulbic apare ca purtator al autoritatii publice.

intr-un sens mai restrans ( cel mai frecvent), notiunea de contencios administrativ evoca totalitatea litigiilor de competenta sectiilor de contencios administrativ.

Daca avem in vedere sensul juridic, termenul de contencios are doua acceptiuni: prima de activitate menita sa solutioneze un conflict de interese, un conflict juridic, iar a doua de organ competent sa solutioneze asemenea conflicte juridice; in sens de organ, acest cuvant mai desemneaza si oficiile juridice incadrate cu juristi (jurisconsulti) cu atributii de a acorda asistenta juridica persoanelor juridice in care functioneaza acestea.

Pentru a putea defini cu rigoare notiunea de contencios administrativ va trebui sa desprindem elementele care ne vor conduce spre o definitie exacta si precisa a contenciosului administrativ.

a

In primul rand, va trebui sa observam ca activitatea desfasurata de instantele de contencios administrativ este aceea de a solutiona, cu putere de adevar legal , un conflict juridic in care, cel putin una din parti este un serviciu public administrativ.

in al doilea rand, organele care infaptuiesc aceasta activitate, special create, fac parte din sistemul organelor judecatoresti, al puterii judecatoresti.

in al treilea rand, obiectul actiunii de contencios administrativ il constituie:

a) anularea ori modificarea unui act administrativ de autoritate;

b) obligarea autoritatii administrative la rezolvarea unei cereri
referitoare la un drept recunoscut de lege;

c) repararea pagubei ce a fost cauzata prin emiterea actului administrativ de autoritate ori prin refuzul de a rezolva cererea referitoare la un drept recunoscut de lege.

Fata de aceste elemente consideram ca, prin contenciosul administrativ intelegem: 'Activitatea de solutionare, cu putere de adevar legal, de catre instantele de contencios administrativ, competente, potrivit legii, a conflictelor juridice in care cel putin una din parti este un serviciu public administrativ, iar conflictul juridic s-a nascut din adoptarea sau emiterea unui act administrativ de autoritate ori prin refuzul de a rezolva o cerere referitoare la un drept recunoscut de lege.

in alta ordine de idei, vom intalni sensuri juridice ale notiunii de contencios administrativ care vizeaza doua planuri principale. Pe planul dreptului material, notiunea desemneaza conflictul de interese intervenit intre doua sau mai multe parti si care nu poate fi solutionat, in caz de neintelegere, decat pe calea unui proces sau litigiu desfasurat in fata unui organ de jurisdictie competent⁶.

Pe planul dreptului formal, contenciosul are mai multe semnificatii, in primul rand, in sens functional, desemneaza activitatea de solutionare printr-o procedura specifica a acelor litigii in care partea interesata se indreapta cu o cerere impotriva unui adversar fata de care sustine, in contradictoriu, ca legea sau/si un drept subiectiv ori interes legitim au fost incalcate⁷, in al doilea rand,in sens strict procedural, contenciosul constituie o totalitate de norme ce guverneaza solutionarea litigiilor dintre partile aflate in conflictul respectiv⁸.

In al treilea sens, institutional-organic, prin contencios se intelege autoritatea sau organul de jurisdictie competent anume investit cu solutionarea unor asemenea litigii sau conflicte.