Notiunea controlului administrativ

Notiunea controlului administrativ

Spre deosebire de controlul parlamentar si controlul judecatoresc, precum si de alte forme de control exercitate de catre societatea civila, controlul infaptuit de catre administratia publica asupra ei insasi, desemneaza un tip aparte al controlului, purtand denumirea de control administrativ.

Functionarea administratiei publice, in spiritul exigentelor principiului legalitatii, reclama existenta unor factori cu caracter autoreglator, atat la nivelul structurii administrative interne, cat si a celei externe. Din acest punct de vedere, controlul administrativ constituie forma cea mia complexa a controlului asupra activitatii organelor administratiei publice, desemnand, totodata, componenta esentiala a activitatii de conducere generala a administratiei publice de catre Guvern.

Controlul este intotdeauna necesar confruntarii si asigurarii conformitatii, comportand obligatoriu doi termeni si un raport intre acestia. Acest raport, denumit conformitate, nu presupune, insa, constatarea unei identitati, astfel ca, in anumite cazuri, controlul se traduce prin investigarea existentei unei corespondente depline intre baza de referinta si chestiunea supusa examinarii, in alte cazuri, acceptandu-se marja de apreciere, intre anumite limite.

Dincolo de varietatea formelor de control administrativ, pe care le voi examina in cele ce urmeaza, consider ca rolul acestora este de a asigura o deplina conformitate a activitatii organelor si autoritatilor administrative cu cerintele si obiectivele sociale exprimate in legi, a caror executare se realizeaza in cadrul administratiei publice. Ca atare, notiunea controlului administrativ este definita ca fiind acea activitate ce se desfasoara regulat, in cadrul structurii generale a administratiei publice, ca o componenta fundamentala a mecanismului administrativ, al carei scop il constituie asigurarea conformitatii conduitei administrative cu comandamentele statale, prevazute de lege, realizandu-se unitatea de scop si actiune in administratia publica.

Indiferent de forma controlului si autorul acestuia se pot distinge trei elemente ale controlului administrativ: obiectul, obiectivele si operatiunile de control.

Obiectivul controlului il  poate constitui, in mod individual sau in ansamblul lor, mijloacele umane, materiale, financiare, precum si mijloacele si procedeele folosite de organele administratiei publice. Intr-o alta opinie, in administratia publica, obiectul controlului il constituie actiunile si inactiunile, sau altfel spus, conduita organului administratiei publice sau a functionarului acestuia, modul concret in care acestia si-au exercitat atributiile cu care au fost investiti.

Cat priveste baza de referinta, aceasta include toate acele elemente care trebuie urmarite in cadrul controlului, respectiv obiectivele ce trebuie realizate de catre organele administrative controlate, mijloacele folosite pentru atingerea obiectivelor propuse, procedeele intrebuintate in acest scop, caracterul prohibitiv sau imperativ la care sunt supuse activitatile administratiei publice si care trebuie respectat. Mai poate include si alte aspecte referitoare la eficienta, oportunitate, functionalitate sau rentabilitate.

Operatiunile de control au caracterul unor operatiuni administrative realizate de catre autorii controlului care urmaresc sa stabileasca conformitatea obiectului controlat cu elementele cuprinse in baza de referinta. Operatiunile de control pot fi mai simple sau mai complexe dupa cum elementele din baza de referinta comporta un grad mai mic sau mai mare de apreciere si de tehnicitate din partea autorului controlului.

Controlul de legalitate a unor acte administrative este o activitate complexa, deoarece ea presupune cunoasterea temeinica a reglementarilor legale, privitoare la obiectivitatea controlata dar si a particularitatilor activitatii organului controlat.

De o complexitate mai mare apreciem activitatea de control a oportunitatii actelor administrative, intrucat aprecierea organului de control trebuie sa aiba in vedere mai multe elemente (eficienta, rentabilitate, operativitate, functionalitate).

Indiferent de caracterul intern sau extern al controlului administrativ, o asemenea activitate presupune intotdeauna existenta a doua subiecte: subiectul activ (cel care controleaza) si subiectul pasiv (cel controlat). Actiunea primului asupra celui de-al doilea are ca obiect general, in cadrul controlului, verificarea legalitatii, inclusiv pe considerente de oportunitate, a intregii activitati desfasurate de catre cel controlat, prin procedee si metode specifice, utilizand mijloace tehnice variate, ansamblul acestora constituind continutul controlului administrativ.