INCERTRANS

INSTITUTUL DE CERCETARI IN TRANSPORTURI - INCERTRANS S.A.

DEPARTAMENTUL INGINERIE DE TRAFIC  URBAN Sl REGIONAL

Beneficiar: ADMINISTRATIA NATIONALA A DRUMURILOR

MINISTERUL TRANSPORTURILOR

INSTITUTUL DE CERCETARI IN TRANSPORTURI

- INCERTRANS -

DEPARTAMENTUL INGINERIE DE TRAFIC

URBAN Sl REGIONAL

1. GENERALITATI

Prezentul normativ se refera la metodologia de determinare a capacitatii de circulatie a drumurilor publice.

Prevederile prezentului normativ se aplica la:

- stabilirea capacitatii de circulatie a drumurilor existente, a necesitatilor de sporire a capacitatii de circulatie a acestora si a masurilor de organizare a desfasurarii circulatiei;

- proiectarea constructiilor de drumuri noi si autostrazi si etapizarea realizarii lucrarilor pe masura cresterii traficului rutier.

Prevederile prezentului normativ nu se aplica la determinarea capacitatii de circulatie a strazilor.   

1.4 Capacitatea de circulatie, respectiv numarul maxim de vehicule care pot trece intr-o unitate de timp printr-o sectiune de drum sau banda de circulatie data, depinde in principal de urmatorii factori:

- elementele geometrice ale drumului (in plan, profil in lung si profil transversal), distanta de vizibilitate pentru depasire si viteza de proiectare;

- conditiile de relief(ses, deal, munte);

- relatia debit-viteza pentru categoria de drum respectiva;

- caracteristicile de circulatie proprii drumului dat, cum sunt: compozitia traficului, existenta unor cauze de oprire sistematica a vehiculelor (intersectii la nivel, bariere, semnalizari de pierderea prioritatii etc.);

- frecventa si modul de amenajare a intersectiilor cu alte drumuri;

- lungimea si caracteristicile de circulatie ale sectoarelor de drum in traversarea localitatilor rurale si urbane.

1.5 Capacitatea de circulatie se exprima in debit orar de vehicule etalon (autoturisme).

1.6 Factorii care influenteaza capacitatea de circulatie, enumerati la pct. 1.4, in corelatie cu intensitatea circulatiei, determina conditiile de desfasurare a circulatiei rutiere, respectiv nivelul de serviciu, la un moment dat, al drumului sau sectorului de drum considerat.

1.7 In exploatarea unui drum, debitele de circulatie efective trebuie sa fie inferioare capacitatii de circulatie si sa nu depaseasca decat intr-un numar limitat de ore debitul de serviciu corespunzator conditiilor de circulatie impuse tipului respectiv de drum. Debitul de serviciu Q_s reprezinta numarul maxim de vehicule care pot trece intr-o unitate de timp printr-o sectiune de drum sau banda de circulatie, cu asigurarea unor conditii de circulatie (nivel de serviciu) date. Debitul de serviciu maxim este egal cu capacitatea de circulatie.

1.8 Nivelul de serviciu reprezinta o estimare calitativa a conditiilor operationale de desfasurare a traficului exprimate prin viteza de circulatie, durata deplasarii, libertatea de manevra, confortul si siguranta circulatiei. In practica se utilizeaza 6 niveluri de serviciu, notate cu litere de la A la F, a caror caracterizare generala este prezentata in Anexa 1.

2. PRESCRIPTII GENERALE DE CALCUL

2.1Relatia generala pentru calculul debitelor de serviciu pentru drumuri si autostrazi este:

Formula (1)

in care:

Q_Si debitul de serviciu pentru nivelul de serviciu „i' exprimat in vehicule etalon/ora; pentru nivelul de serviciu E debitul maxim de serviciu corespunde cu capacitatea drumului in conditiile existente de traseu si trafic;

Q_Ii = debitul maxim de serviciu stabilit pentru conditiile ideale de trafic si elemente geometrice pentru nivelul de serviciu „i';

N =    numarul de benzi de circulatie pe sens de deplasare; pentru drumurile cu doua benzi de circulatie cu cate o singura banda pe sens N=1;

C_L = coeficient de reducere a capacitatii datorita neasigurarii conditiilor ideale pentru latimea partii carosabile si degajarii laterale (distanta fata de obstacole laterale)

C_D = coeficient de reducere a capacitatii datorita distributiei traficului pe sensuri de circulatie in orele de varf; acest coeficient se aplica numai pentru drumurile cu doua benzi de circulatie;

C _T = coeficient de reducere a capacitatii in functie de tipul de trafic: obisnuit, aferent zilelor de lucru, sau cu caracter recreational sau turistic; acest coeficient se aplica numai pentru autostrazi.

2.2 Prin caracteristici geometrice si de circulatie ideale pentru un drum se inteleg:

- flux de circulatie continuu (neintrerupt din cauze sistematice de oprire exterioare fluxului de circulatie) format numai din autoturisme;

- latimea benzilor de circulatie de 3,75 m;

- degajare laterala de minim 1,80 m fata de marginea partii carosabile;

- elemente geometrice corespunzatoare unei viteze de proiectare de minim 100 km/ora, declivitatea sub 2%;

- distributia traficului pe sensuri de circulatie 50/50 si fara restrictii de depasire (pentru drumurile cu doua benzi de circulatie);

2.3 Capacitatea de circulatie Q_IE in conditii ideale pe categorii de drumuri se adopta dupa cum urmeaza:

- pentru drumuri cu doua benzi de circulatie, 2800 vehicule etalon/ora in ambele sensuri de circulatie;

- pentru autostrazi cu 2x2 benzi de circulatie si pentru drumuri cu 4 sau 6 benzi de circulatie, 2200 vehicule etalon/ora si banda de circulatie;

- pentru autostrazi cu 2x3 benzi de circulatie, 2300 vehicule etalon/ora si banda de circulatie.

2.4 Pentru stabilirea conditiilor de circulatie existente pe un sector de drum sau autostrada, precum si pentru proiectarea drumurilor si a autostrazilor din punct de vedere al capacitatii de circulatie vor fi luate in considerare ca debite admisibile debitele de serviciu corespunzatoare urmatoarelor niveluri de serviciu:

- nivelul de serviciu C pentru autostrazi si drumurile cu patru sau mai multe benzi de circulatie;

- nivelul de serviciu D pentru drumurile cu doua benzi de circulatie.

3. METODOLOGIA DE CALCUL A CAPACITATII DE CIRCULATIE PENTRU DRUMURI SI AUTOSTRAZI

Drumuri cu doua benzi de circulatie

3.1.1 Pentru drumurile publice interurbane cu doua benzi de circulatie se recomanda ca la stabilirea capacitatii de circulatie sa se tina seama de urmatoarele criterii :

debitul de serviciu pentru care se proiecteaza drumul este cel corespunzator nivelului de serviciu D (debit admisibil);

- in exploatarea drumurilor, pentru asigurarea unor conditii bune de desfasurare a circulatiei, se recomanda ca traficul sa nu depaseasca debitul de serviciu corespunzator nivelului de serviciu C (debit recomandabil); in cazul in care aceasta conditie nu este indeplinita este indicat a se adopta masuri locale de sporire a capacitatii de circulatie pe sectoarele dificile prin amenajarea intersectiilor, largirea partii carosabile si degajarea acostamentelor, construirea de benzi suplimentare pentru vehicule lente, corectarea curbelor, imbunatatirea vizibilitatii, organizarea circulatiei rutiere etc.

3.1.2 Debitul de serviciu pentru un nivel de serviciu „i' se determina cu relatia :

Formula (2)

In care debitul de serviciu Q_Si si debitul maxim de serviciu in conditii ideale Q_Ii sunt exprimate in vehicule etalon/ora in ambele sensuri de circulatie.

3.1.3 Debitul maxim de serviciu Q_Ii, pentru un nivel de serviciu dat, se determina cu ajutorul Tabelului 1, in functie de tipul de relief si procentul din lungimea drumului pe care depasirea este interzisa.

Pe lungimea de traversare a localitatilor rurale debitul de serviciu se reduce cu 10-20 % in functie de conditiile locale (restrictii de viteza, treceri de pietoni, intersectii cu alte drumuri si alti factori care afecteaza fluenta circulatiei). 0 tratare similara se recomanda si in cazul intersectiilor succesive cu drumuri cu prioritate situate la o distanta mai mica de 1,5 km intre ele. Pentru intersectiile amenajate se recomanda un coeficient de reducere a debitului de serviciu de 0,92, iar pentru intersectiile neamenajate de 0,85.

Tabel 1 – Drumuri cu doua benzi de circulatie

Valorile maxime ale raportului Q_Ii / Capacitatea ideala

*Nota: capacitatea ideala este de 2800 vehicule etalon / ora in ambele sensuri

In cazul in care nu se cunoaste procentul din lungimea drumului pe care este interzisa depasirea, se adopta valorile Q_Ii din tabelul 2.

Tabel2 - Debite maxime de serviciu

Conditii Sectoare cu depasirea interzisa Q_Ii (veh. Etalon/ora in ambele sensuri)

de relief % din lungimea drumului A B C D E

Ses 340 670 1090 1740 2800

Deal 40 200 530 980 1460 2580

Munte 60 110 360 640 1120 2300

3.1.4 Coeficientul C_L se determina din tabelul 3, in functie de latimea partii carosabile si acostamentelor drumului, considerand ca acostamentele sunt degajate pe toata latimea. Daca pe acostament exista obstacole, se considera latimea libera a acostamentelor.

Tabel 3 - Coeficientul C_L pentru drumuri cu doua benzi de circulatie

Latimea libera a Latimea partii carosabile

acostamentelor 7,50 m 7,00 m 6,00 m 5,50 m

1,80 m 1,00 0,97 0,84 0,72

1,50 m 0,96 0,93 0,80 0,70

1,00 m 0,89 0,86 0,74 0,65

0,75 m 0,84 0,81 0,70 0,61

0,00 m 0,70 0,68 0,58 0,50

* Nota: In cazul in care acostamentele au latimi diferite se adopta latimea medie

3.1.5 Coeficientul C_D se determina din tabelul 4 in functie de distributia traficului pe sensuri de circulatie in orele de varf.

Tabel 4 - Coeficientul C_D pentru drumuri cu doua benzi de circulatie

Distributia traficului pe sensuri                   100/0 90/10 80/20 70/30 60/40 50/50

Coeficientul C_D 0,71 0,75 0,83 0,89 0,94 1,00

3.1.6 In tabelul 3.1 din anexa 3, sunt prezentate debitele de serviciu pentru nivelurile de serviciu C si D pentru profilurile transversale curente ale drumurilor publice din Romania.

3.1.7 Pentru dimensionarea unui drum sau pentru stabilirea nivelului de serviciu actual este necesar ca debitul de serviciu stabilit prin calcul sau cu ajutorul tabelului 3.1 din anexa 3, sa fie comparat cu debitul orar de calcul actual sau de perspectiva.

3.1.8 In general se recomanda ca debitul orar de calcul, sa se stabileasca pe baza debitului corespunzator celei de-a 50-a ora de varf, determinat pe curba de debite orare clasate, rezultata din masuratorile continue de debite orare pe durata unui an. In cazul in care nu se dispune de astfel de masuratori, debitul orar de calcul (Q_c) se poate estima pe baza traficului mediu zilnic anual (MZA) folosind relatia :

Formula (3)

in care:

Q_c                      = debitul orar de calcul exprimat in vehicule etalon/ora, in ambele sensuri de circulatie;

MZA_E = traficul mediu zilnic anual exprimat in vehicule etalon autoturisme/24 ore;

K = coeficient reprezentand raportul intre debitul orar corespunzator celei de-a 50-a ora de varf si MZA, avand in general valori cuprinse intre 0,10 si 0,15, in functie de categoria drumului si caracteristicile circulatiei; daca nu se dispune de date de masuratori se recomanda adoptarea de valori ale coeficientului K intre 0,10 si 0,12;

F_v = factorul orei de varf care tine seama de neuniformitatea intensitatii traficului in cadrul orei de varf.

3.1.9 Factorul orei de varf (F_v) este definit ca raportul intre debitul orar de varf(Q) si intensitatea traficului pentru intervalul de 15 minute cu valoarea cea mai mare (Q₁₅), extinsa la nivelul unui volum orar, adica:

Formula (4)

Daca nu se dispune de masuratori privind F_v se adopta valori din tabelul 5.

Tabel 5 - Factorul orei de varf

Nivelul de serviciu A B C D E

F_V 0,91 0,92 0,94 0,95 1,00

3.1.10 Echivalarea traficului de vehicule fizice in vehicule etalon autoturisme se face cu ajutorul coeficientilor de echivalare din tabelul 6, pentru relief ses si din tabelul 7 pentru relief deal si munte.

Tabel 6 - Coeficienti de echivalare a vehiculelor fizice in vehicule etalon de tip „autoturism', pentru relief ses

Nr. crt.            Grupa de vehicule Coeficient de echivalare

Biciclete, motorete, motociclete fara atas 0,5

Autoturisme, microbuze, autocamioane, motociclete cu atas 1,0

Autocamioane cu 2 osii si derivate 2,5

Autocamioane cu 3 si 4 osii si derivate 2,5

Autovehicule articulate 3,5

Autobuze 2,5

Tractoare 2,0

Remorci la autocamioane si tractoare 1,5

Vehicule cu tractiune animala 3,0

*Nota: - Grupele de vehicule corespund cu cele folosite in cadrul recensamantului de   circulatie din anul 2000;

- Coeficientii de echivalare au fost stabiliti tinand seama de prevederile STAS7348-86.

Tabel 7 - Coeficienti de echivalare a vehiculelor fizice in vehicule etalon de tip „autoturisme' pentru conditii de relief deal si munte

Grupa de vehicule                 Nivel de serviciu Conditii de relief

Deal Munte

Vehicule de transport marfa * A 4,0 7,0

B+C 5,0 10,0

D+E 5,0 12,0

Autobuze A 3,0 5,7

B+C 3,4 6,0

D+E 2,9 6,5

Nota = * Se aplica la grupele de vehicule 3-5 si 7 din tabelul 6;

Referat: Politica romaneasca de dezvoltare regionala in context european Proiect: Comunicare politica

- Pentru grupele 1, 2 si 9 se aplica coeficientii din tabelul 6;

- Grupa 8, remorci, nu se echivaleaza, acestea fiind incluse in coeficientul de       echivalare pentru vehicule de transport marfa.

3.1.11 Daca pe un drum sau sector de drum debitul orar de calcul (Q_c) depaseste debitul de serviciu pentru nivelul de serviciu D (Q_sD), este necesara sporirea capacitatii de circulatie pe toata lungimea sectorului de drum respectiv.

3.1.12 Pentru sporirea capacitatii de circulatie pe sectoarele de drum cu declivitati prelungite se recomanda realizarea unei a treia benzi de circulatie pentru vehicule lente, daca debitul orar de calcul depaseste debitul de serviciu pentru nivelul de serviciu D (anexa 2).

Proiectarea benzii de circulatie pentru vehicule lente se efectueaza conform prevederilor STAS 863 - 85.

Drumuri cu mai mult de doua benzi de circulatie

3.2.1 Pentru determinarea capacitatii de circulatie a drumurilor cu mai mult de doua benzi de circulatie se introduce notiunea de viteza de circulatie libera (V_L) care reprezinta viteza medie de deplasare a autoturismelor in conditii de trafic redus sau moderat (sub 1400 vehicule etalon/ora si banda de circulatie) pe un sector de drum dat.

3.2.2 Capacitatea unui drum cu patru sau cu mai multe benzi, in conditii ideale de circulatie, este de 2200 vehicule etalon/ora si banda de circulatie.

Debitele maxime de serviciu pentru diferite niveluri de serviciu, in functie de viteza de circulatie libera sunt indicate in tabelul 8.

Tabel 8 - Debite maxime de serviciu pentru drumuri cu patru sau mai multe benzi de circulatie [vehicule etalon/ora si banda]

Nivelul de Viteza de circulatie libera, km/ora

Serviciu                  100 km/ora 90 km/ora 80 km/ora 70 km/ora 60 km/ora 50 km/ora

A 720 660 600 540 430 370

B 1200 1100 1000 900 750 630

C 1650 1510 1400 1260 1000 870

D 1940 1800 1670 1500 1250 1070

E 2200 2100 2000 1900 1600 1350

3.2.4 Viteza de circulatie libera se poate determina direct, sau indirect prin calcul.

3.2.5 Determinarea directa a vitezei de circulatie libera se poate realiza prin masuratori directe pe teren (pentru drumuri existente) a vitezei medii de circulatie a autoturismelor in conditii de trafic redus sau moderat, sub 1400 vehicule etalon/ora si banda de circulatie.

3.2.6 Determinarea indirecta a vitezei de circulatie libera V_L se realizeaza cu relatia:

Formula (5)

in care:

V_C = viteza de circulatie libera in conditii ideale, care este egala cu:

• viteza limita +11 km/ora pentru viteza limita sub 80 km/ora;

• viteza limita +8 km/ora pentru viteza limita egala sau mai mare de 80km /ora.

Viteza limita reprezinta viteza legala pe sectorul de drum respectiv. vm ^ reducere de viteza pentru modul de separare al cailor (sensului) de circulatie;

V_M = reducere de viteza pentru latimea benzilor de circulatie;

V_D = reducere de viteza pentru obstacole laterale;

V_A = reducere de viteza datorita acceselor la drum.

3.2.7 Reducerea vitezei pentru modul de separare al cailor de circulatie este indicata in tabelul 9.

Tabel 9

Modul de separare a cailor de circulatie V_M km/ora

Marcaj longitudinal 2,5 km/ora

Cai separate prin zona mediana 0 km/ora

3.2.8 Reducerea de viteza pentru latimea benzilor de circulatie este indicata in tabelul 10.

Tabel 10

Latimea benzii de circulatie V_B

3,75 m 0

3,50 m 2 km/ora

3,00 m 10 km/ora

3.2.9 Reducerea vitezei de circulatie pentru obstacole laterale este indicata in tabelul 11.

Tabel 11 -   Reducerea vitezei de circulatie pentru obstacole laterale

Degajarea pe partea dreapta m V_D km/ora

1,80 0,0

1,50 0,3

1,00 0,9

0,75 1,2

0,00 2,0

3.2.10 Reducerea vitezei de circulatie pentru accese laterale, pe fiecare cale (V_A) se calculeaza inmultind numarul de accese pe km cu 0,4 km/ora.

In cazul in care nu se cunoaste numarul de accese, se pot utiliza datele din tabelul 12.

Tabel 12 - Accese laterale la drumurile cu mai mult de patru benzi

Zona traversata Numar de accese pe km pe o parte a drumului

Interurbana 0 – 6

Suburbana cu densitate redusa de constructii 7 – 12

Suburbana cu densitate mare de constructii peste 12

3.2.11 La proiectarea drumurilor cu patru sau mai multe benzi, debitul de serviciu admisibil este cel corespunzator nivelului de serviciu C. In exploatare, pentru asigurarea unor conditii bune de desfasurare a circulatiei, se recomanda ca traficul sa nu depaseasca debitul de serviciu recomandabil corespunzator nivelului de serviciu B.

3.2.12 Pentru profilurile transversale tip de drumuri cu 4 benzi de circulatie, utilizate in tara noastra, conform STAS 2900-89 si Normele la Ordonanta Guvernului 43/97, debitele de serviciu pentru nivelurilor de serviciu B si C sunt indicate in tabelul 3.2 din anexa 3.

3.2.13 Pentru proiectare sau pentru stabilirea nivelului de serviciu actual, debitul de serviciu pe sens de circulatie (doua benzi) se compara cu debitul orar de calcul actual sau de perspectiva care se determina pe baza curbelor de debite orare clasate rezultate din masuratorile de debite orare pe sensuri de circulatie sau prin calcul cu relatia:

Formula (6)

In care:

Q_CD = debitul orar de calcul directional, corespunzator sensului de circulatie cel mai incarcat in ora de varf de calcul, exprimat in vehicule etalon/ora/sens;

MZA_E = traficul mediu zilnic anual actual sau de perspectiva in ambele sensuri de circulatie, exprimat in vehicule etalon/24 ore;

D = procentul din traficul orar de varf in directia (sensul) cel mai incarcat;

K = coeficient reprezentand raportul dintre debitul orar de calcul si MZA;

F_v = factorul orei de varf.

Pentru determinarea traficului de perspectiva se aplica coeficientii de evolutie a traficului elaborati de AND-CESTRIN si actualizati dupa fiecare recensamant de circulatie.

in cazul in care nu se dispune de date din masuratori pentru parametrii de calcul din relatia (6) se recomanda utilizarea valorilor din tabelul 13.

Tabel 13

Parametru Zona traversata

Suburbana si localitati urbane Intre localitati

K 0,12 0,14

D 0,60 0,65

F_v 0,92 0,85

3.2.14 Echivalarea traficului de vehicule fizice in vehicule etalon autoturisme se face cu ajutorul coeficientilor de echivalare din tabelul 6, pentru relief ses si din tabelul 14 pentru relief deal si munte.

Tabel 14 - Coeficienti de echivalare pentru conditii de relief deal si munte

Grupa de vehicule Conditii de relief

Deal Munte

Vehicule de transport marfa si autobuze 3,0 6,0

(grupele 3-7 din tabelul 6)

3.2.15 In cazul rampelor cu declivitati prelungite de 3% sau mai mari, avand lungimea de cel putin 800 m, este necesar ca sectorul respectiv de drum sa fie tratat in mod separat.

Coeficientii de echivalare in functie de declivitate si lungimea rampei sunt indicati in tabelul 15. In cazul succesiunii de declivitati se determina, pentru echivalarea traficului, declivitatea medie ponderata.

Tabel 15 - Coeficienti de echivalare in vehicule etalon autoturisme pentru vehiculele de transport marfa si autobuze, pe declivitati prelungite, in rampa

Declivitatea Lungimea Procent de vehicule transport marfa si autobuze

m

20% 25%

3 > 3,5 3,0

800-1200 4,0 3,5

4 1200-1600 4,5 4,0

> 5,0 4,5

500-800 4,0 3,5

5 800-1200 6,0 5,0

> 6,0 5,5

400-500 3,5 3,0

6 500-800 6,0 5,5

>800 7,5 6,5

* Pentru lungimi mai mici decat cele indicate in tabel se folosesc coeficientii de echivalare din tabelul 6.

Pentru pante prelungite, simple sau compuse si declivitati de 5 si 6 % se aplica coeficientii de echivalare din tabelul 16.

Tabel 16 - Coeficienti de echivalare pentru pante prelungite

Declivitatea Lungimea^* Coeficient de echivalare pentru procent de 20%

m vehicule de transport marfa si autobuze

5 > 3,0

6 > 4,5

* Pentru lungimi mai mici se aplica coeficientii de echivalare din tabelul 6,

Autostrazi

3.3.1 Capacitatea unei autostrazi, in conditii ideale de circulatie este de 2200 vehicule etalon/ora/banda pentru autostrazi cu 2x2 benzi de circulatie si de 2300 vehicule etalon/ora/banda pentru autostrazi cu trei benzi de circulatie pe sens.

3.3.2 Debitul de serviciu pentru care se proiecteaza autostrazile este cel corespunzator nivelului de serviciu C (debit admisibil).

In exploatare, pentru asigurarea unor conditii bune de desfasurare a circulatiei, se recomanda ca traficul sa nu depaseasca debitul de serviciu corespunzator nivelului de serviciu B (debit recomandabil).

3.3.3 Debitul de serviciu pentru un nivel de serviciu „i' se determina cu relatia:

Formula (7)

Parametrii de calcul au semnificatiile indicate la pct. 2.1.

Debitul maxim de serviciu Q_Ii se exprima in vehicule etalon/ora/banda de circulatie,

iar debitul de serviciu Q_Si  in vehicule etalon/ora/sens de circulatie.

3.3.4 Debitele maxime de serviciu pentru diferite niveluri de serviciu sunt prezentate in tabelul 17.

Tabelul 17 - Debite maxime de serviciu pentru autostrazi [vehicule etalon/ora/banda

Nivelul de serviciu A B C D E

Q_Ii 700 1120 1644 2015 2200

2300^*

3 benzi de circulatie pe sens.

3.3.5 Coeficientul cl de reducere a capacitatii datorita neasigurarii conditiilor ideale pentru latimea partii carosabile si a degajarii laterale se determina din tabelul 18 .

Tabel 18 - Coeficientul C_L pentru autostrazi

Distanta pana            Obstacol pe o parte Obstacol pe ambele parti

la obstacol^* Latimea benzii de circulatie Latimea benzii de circulatie

m 3,75 3,50 3,75 3,50

1,80 1,00 0,99 1,00 0,99

1,20 0,99 0,98 0,98 0,97

0,60 0,97 0,96 0,95 0,94

0,00 0,92 0,91 0,86 0,85

* Glisierele metalice de tip semi-greu nu sunt considerate obstacole.

3.3.6 Coeficientul ct de reducere a capacitatii in functie de caracterul traficului se determina din tabelul 19.

Tabel 19 - Coeficient C_T pentru autostrazi

Caracterului traficului C_T

Trafic in zile de lucru 1,00

Trafic recreational, turistic 0,75-0,99

3.3.7 Pentru profilurile transversale tip de autostrazi utilizate in tara noastra, conform STAS 2900-89 si Normele la Ordonanta Guvernului nr. 43/1997, debitele de serviciu pentru nivelurile de serviciu B si C sunt indicate in tabelul 3.3 din anexa 3.

3.3.8 Pentru proiectare sau pentru stabilirea nivelului de serviciu actual, debitul de serviciu pe sens de circulatie se compara cu debitul orar de calcul qcd, actual sau de perspectiva, determinat prin masuratori directe, sau prin calcul folosind relatia (6).

Pentru parametrii de calcul din relatia (6), daca nu se dispune de date din masuratori, se recomanda utilizarea valorilor din tabelul 20.

Tabel 20

Parametrul Valoare recomandata

K

D

F_v                  0,85

3.3.9 Echivalarea traficului de vehicule fizice in vehicule etalon autoturisme se face cu ajutorul coeficientilor de echivalare din tabelul 6, pentru conditii de relief ses si din tabelul 14 pentru conditii de relief deal si munte. Pentru rampe prelungite cu declivitati de 3 % sau mai mult, echivalarea traficului se face conform datelor din tabelele 15 si 16 de la punctul 3.2.5.

ANEXA 1

Caracterizarea nivelelor de serviciu

Elemente              Nivelul de serviciu

caracteristice A B C D E F

Conditii asigurate Flux

Scurgerii fluxului Flux liber Flux stabil Flux stabil apropiat de Flux Flux

de trafic                 instabilitate instabil fortat

Debite de serviciu Mici Medii Mari Mari cu fluctuatii Capacitatea Sub

[veh. etalon/ora 420 750 1200 considerabile 1800 2800 capacitate

Mari, dar pe          Medii cu

Viteze anumite multe Viteze

corespunzatoare Mari sectoare cu restrictii medii cu Scazute Foarte

debitelor maxime restrictii datorate fluctuatii scazute

de serviciu            datorate circulatiei mari

circulatiei

Libertatea de Completa Aproape Partial Mica, Aproape Nula

manevra a deplina limitata de limitata de nula

conducatorilor auto            circulatie circulatie

Confortul               Foarte Bun Mediu Suficient Insuficient Congestie

deplasarii bun trafic

Nota: Debitele de serviciu din tabel reprezinta debitele maxime in conditii ideale pentru un drum cu doua benzi de circulatie.

ANEXA 2

Determinarea nivelului de serviciu pentru declivitati prelungite

1. Prin declivitati prelungite, la care se aplica metoda de determinare a nivelului de serviciu prezentata in aceasta anexa, se inteleg declivitati unice de minim 3% sau succesiuni de declivitati de 3% si mai mari cu o lungime totala de minimum 800 m.

2. Pe sectoarele cu declivitati prelungite nivelul de serviciu maxim admisibil este nivelul D. Daca se depaseste nivelul de serviciu D se recomanda realizarea unei a treia benzi de circulatie.

3. Debitul de serviciu corespunzator nivelului de serviciu D se determina cu relatia (2):

Relatia (2)

in care :

Q_SD debitul de serviciu pentru nivelul de serviciu D exprimat in vehicule etalon/ora, in ambele sensuri de circulatie;

Q_ID = debitul maxim de serviciu pentru nivelul de serviciu D, care se determina pe baza datelor din tabelul 2.1;

C_L coeficient de reducere a capacitatii de circulatie datorata neasigurarii conditiilor ideale pentru latimea partii carosabile si degajarilor laterale, care se determina din tabelul 3;

C_D   coeficient de reducere a capacitatii de circulatie datorata distributiei traficului pe sensuri de circulatie in orele de varf care se determina din tabelul 2.2.

Tabelul 2.1 - Valorile maxime ale raportului Q_ID / Capacitatea ideala *

Declivitatea^** Procent din lungimea sectorului cu depasirea interzisa

% 0 20 40 60 80 100

3-4 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00

5 0,98 0,96 0,95 0,94 0,93 0,92

6 0,97 0,91 0,87 0,83 0,81 0,78

7 0,93 0,82 0,75 0,69 0,64 0,59

Nota: * Capacitatea ideala = 2800 veh. etalon ora

** In cazul declivitatilor succesive (^3%) se determina declivitatea medie, rotunjita la valoarea superioara intreaga (3 - 7 %).

Tabelul 2.2 - Coeficientul cd pentru distributia directionala a traficului pe sectoare cu declivitati prelungite

Procentul din trafic pe

sensul in rampa 100 90 80 70 60 50 40

Coeficientul C_D                      0,58 0,64 0,70 0,78 0,87 1,00 1,20 1,50

4. Debitul de serviciu qsd se compara cu debitul de calcul Q_C determinat pe baza relatiei 3, in care la determinarea MZA_E echivalarea traficului de vehicule fizice m vehicule etalon se face cu ajutorul coeficientilor din tabelul 2.3, in functie de declivitate si lungimea pe care se aplica aceasta.

Tabelul 2.3 - Coeficienti de echivalare a vehiculelor fizice in vehicule etalon pentru nivelul de serviciu D

Lungimea Autoturisme^* Vehicule grele^**

rampei, Declivitate % Declivitate %

[m] 4 5 6 7 3 4 5 6 7

800 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0 2,0 2,1 2,3 2,5 2,8

1000 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0 2,1 2,2 2,6 2,9 3,3

1500 1,0 1,0 1,0 1,0 1,1 2,2 2,7 3,4 4,0 4,8

2000 1,0 1,0 1,1 1,1 1,1 2,6 3,4 4,3 5,0 7,0

3000 1,0 1,1 1,1 1,2 1,2 3,7 5,2 7,2 10,2 14,6

4000 1,1 1,1 1,2 1,4 1,7 4,9 7,6 11,8 18,5 28,8

6000 1,1 1,2 1,4 1,9 2,2 7,5 13,4 23,9 43,5 -

Nota: * Grupa 2 de vehicule din tabelul 6;

** Grupele 3 - 7 de vehicule din tabelul 6;

Pentru grupele 1 si 9 se mentin valorile din tabelul 6.

Grupa 8 de vehicule din tabelul 6 nu se ia in considerare.

Declivitatile se rotunjesc la valoarea superioara %.

ANEXA 3

Debite de serviciu pentru profile transversale curente de drumuri si autostrazi din Romania, conform STAS 2900-89 si Normele la Ordonanta Guvernului nr.43/1997

Pentru profile transversale tip curente de drumuri publice cu doua benzi de circulatie, se pot adopta valorile de debit de serviciu din tabelul 3.1.

Tabel 3.1

Latimea partii Latimea debite de serviciu Q_Si

carosabile platformei Nivel de serviciu C Nivel de serviciu D

[m] [m] Ses Deal Munte Ses Deal Munte

12,00 1000 900 600 1600 1350 1000

7,00 10,00 950 850 550 1500 1300 950

9,00 900 800 500 1400 1200 900

6,00 8,00 750 700 450 1200 1000 800

5,50 7,00 650 550 350 1000 850 650

Nota: Debitele de serviciu Q_Si din tabel sunt rotunjite la 50 vehicule si au fost determinate pe baza urmatoarelor date:

- debitele maxime de serviciu din tabelul 2;

- coeficientul C_L din tabelul 3;

- coeficientul C_D din tabelul 4 in ipoteza unei distributii a traficului in orele de varf de 60/40.

Pentru profile transversale tip curente de drumuri cu patru benzi de circulatie, utilizat in Romania, se pot adopta debitele de serviciu din tabelul 3.2.

Tabelul 3.2 - Debite de serviciu pe sens de circulatie (doua benzi) pentru drumuri cu patru benzi de circulatie [vehicule etalon/ora/sens (doua benzi)]

Nivel de serviciu

Zona traversata B C

Viteza limita               Viteza limita

[km/ora] [km/ora]

90 80 70 60 50 90 80 70 60 50

Intre localitati 2200 2000 1900 1600 - 3050 2800 2650 2200 -

(6 accese/km)

Suburbana, fara 2150 1950 1850 1550 - 3000 2750 2550 2100 -

restrictii de viteza (12 accese/km)

Suburbana si               - 1900 1750 1450 1200 - 2650 2450 1950 1700

traversare localitati cu restrictii de viteza (20 accese/km)

Pentru profile transversale tip de autostrazi utilizate in Romania, se pot adopta debitele de serviciu din tabelul 3.3.

Tabelul 3.3 – Debite de serviciu pe sens de circulatie (doua benzi) pentru autostrazi 2x2 benzi [vehicule etalon/ora/sens]

Latimea unei benzi                Nivel de serviciu

[m] B C

3,75 2240 3300

3,50 2200 3220

Nota: Pe autostrazile care fac legatura cu zone recreationale sau turistice, debitele de serviciu se reduc cu pana la 25% in functie de caracterul traficului din orele de varf.

ANEXA 4

EXEMPLE DE CALCUL

Exemplul nr.1 Consideram un drum cu doua benzi de circulatie, in conditii de relief ses, care prezinta urmatoarele elemente geometrice:

- latimea partii carosabile: 7,00 m;

- latimea acostamentelor: 1,00 m;

- fara obstacole fixe pe acostamente;

- distributia traficului pe sensuri: 70/30;

- nu se cunoaste procentul de sectoare cu depasire interzisa.

Se cere:

a) Sa se determine capacitatea de circulatie a acestui sector (debitul de serviciu) pentru nivele de serviciu C si D.

Pentru determinarea debitului de serviciu pe acest drum se aplica relatia (2):

Relatia            (2)

in care:

Q_Ii reprezinta debitul maxim de serviciu, care conform tabelului 2 pentru conditii de relief ses, are valorile:

Q_IC = 1090 veh.etalon/ora, in ambele sensuri de circulatie;

Q_ID = 1740 veh.etalon/ora, in ambele sensuri de circulatie;

C_L coeficientul de reducere a capacitatii in functie de latimea partii carosabile si a acostamentelor, se determina din tabelul 3 pentru latimea partii carosabile de 7,00 m si a acostamentelor de 1,00 m, rezultand:

C_L = 0,86

C_D                 coeficientul de reducere a capacitatii de circulatie in functie de distributia traficului pe sensuri, se determina din tabelul 4, rezultand:

C_D = 0,89

Introducand parametrii de mai sus in relatia de calcul, rezulta:

Q _SC = 1090*0,86*0,89 = 834 veh.etalon/ora/ambele sensuri

Q_SD = 1740*0,86*0,89 = 1332 veh.etalon/ora/ambele sensuri

b) Sa se determine nivelul de serviciu actual (anul 2000) si anul in care este necesar sa se largeasca drumul la patru benzi de circulatie.

Traficul mediu zilnic anual pe drumul dat, conform recensamantului de circulatie din anul 2000 este:

Nr. Grupa de MZA Coeficient de MZA_E

crt. vehicule [veh. fizice/24 ore] echivalare [veh. etalon/24 ore]

(conform tabel 6)

1. Biciclete si motociclete 10 0,5 5

2. Autoturisme, autocamionete, microbuze 3500 1,0 3500

3. Vehicule transport marfa cu 2 osii 500 2,5 1250

4. Vehicule transport marfa cu 3 si 4 osii 170 2,5 425

5. Vehicule articulate 200 3,5 700

6. Autobuze 80 2,5 200

7. Tractoare 14 2,0 28

8. Remorci 75 1,5 112

9. Vehicule cu tractiune animala 21 3,0 63

10 TOTAL vehicule 4570 6283

Debitul orar de calcul, in lipsa unor date din masuratori se calculeaza cu relatia (3):

Relatia            (3)

in care:

K coeficientul reprezentand raportul dintre debitul orar de calcul si MZA; conform recomandarilor de la punctul 3.1.8, se adopta:

K = 0,12

F_v                  factorul orei de varf, care se determina din tabelul 5:

F_v = 0,94 pentru nivelul de serviciu C

F_v = 0,95 pentru nivelul de serviciu D

Pentru determinarea nivelului de serviciu, se calculeaza debitul maxim de serviciu cu relatia:

Relatia            (4)

pentru nivelul de serviciu C luand F_v = 0,94, rezulta:

Relatia            (4

Din tabelul 2, rezulta ca:

Q_IB = 670 veh.etalon/ora

Q_IC = 1090 veh.etalon/ora

Deci, nivelul actual de serviciu este C.

Pentru determinarea traficului de perspectiva se aplica coeficientii de evolutie a traficului elaborati de AND-CESTRIN si actualizati dupa fiecare recensamant de circulatie.

Pentru simplificare consideram o evolutie globala a traficului, fara modificarea structurii acestuia, de 5 % pe an pentru perioada 2000-2010 si de 4 % pentru perioada 2010-2020.

Rezulta traficul de perspectiva MZA_E din tabelul de mai jos:

Anul 2000 2005 2010 2015 2020

MZA_E 6283 8019 10234 12451 15149

Pentru nivelul de serviciu D, traficul mediu zilnic anual se determina cu relatia:

Relatia            (5)

Din tabelul de mai sus rezulta ca nivelul de serviciu D va fi atins in perioada 2010-2015. Se determina evolutia anuala a traficului in aceasta perioada:

Anul 2010 2011 2012 2013 2014 2015

MZA_E 10234 10643 11069 11512 11972 12451

Deci, anul de atingere al traficului maxim admisibil pentru nivelul de serviciu D este anul 2010.

Exemplul nr.2 Sa se proiecteze un sector de drum cu mai mult de doua benzi de circulatie, pentru traficul de perspectiva de 55.000 veh.etalon/24 ore, Sa se determine numarul de benzi de circulatie.

Sectorul de drum este situat intr-o zona suburbana fara restrictii de viteza, viteza admisa fiind de 90 km/ora.

Conditiile de relief sunt de ses, cu declivitati sub 2 %. Numarul de accese in cazul unui drum cu 4-6 benzi este in medie de 12 pe fiecare parte a drumului.

Se calculeaza debitul orar de calcul pe sens de circulatie cu relatia (6):

Relatia            (6)

In lipsa unor date din masuratori, se adopta urmatorii parametrii de calcul din tabelul 13, pentru:

K-0,12

D = 0,60

F_v = 0,92

rezulta:

Relatia(6

Pentru nivelul de serviciu C si viteza limita de 90 km/ora, debitul de serviciu pentru doua benzi de circulatie se obtine din tabelul 3.2 din anexa 3, si are valoarea:

Q_SC 3050 veh.etalon/ora/2 benzi de circulatie

Numarul de benzi de circulatie pe sens pentru un drum cu mai mult de doua benzi, rezulta:

Relatia            (6

Deci, se adopta solutia de drum cu 2*3 benzi de circulatie

Exemplul nr.3 Sa se determine anul in care este necesara sporirea capacitatii de circulatie prin realizarea unei a 3-a benzi de circulatie pe un sector de drum cu doua benzi de circulatie avand urmatoarele caracteristici:

- lungimea sectorului: 900 m

- latimea partii carosabile: 7,00 m

- latimea acostamentelor degajate : 1,00 m

- declivitate 7%

- depasirea este interzisa pe 80% din lungime

- distributia directionala a traficului 80/20

- traficul zilnic anual din 2000 si prognoza de evolutie sunt aceleasi ca in exemplul 1

Realizarea benzii a 3-a este necesara cand se atinge pe drumul existent nivelul de serviciu D. Conform pct. 3 din Anexa 2, debitul de serviciu pentru nivelul D se determina cu relatia (2):

Relatia            (2)

in care :

Q_ID = Se determina din tabelul 2.1 (Anexa 2). Pentru declivitatea prelungita de 7% si procentul din lungimea sectorului pe care depasirea este interzisa de 80%, rezulta:

Q_ID = * 2800= 1792 veh. etalon/ora

C_L Se determina din tabelul 3. Pentru latimea partii carosabile de 7,00 m si acostamente de 1,00 m, rezulta:

C_L

C_D Se determina din tabelul 2.2 (Anexa 2). Pentru distributia traficului pe sensuri in orele de varf de 80/20 rezulta:

C_D

Introducand parametrii de mai sus in relatia de calcul rezulta:

Q_SD * 0,86 .0,70=1079 veh. etalon/ora

Debitul de serviciu qsd trebuie comparat cu debitul de calcul Q_C care se determina cu relatia (3):

Relatia            (3)

in care:

K, conform recomandarilor de la punctul 3.1.8 se adopta:

K=0,12

F_v se determina din tabelul 5. Pentru nivelul de serviciu D rezulta:

Fv = 0,95

MZA_E pentru anul 2000 se determina pe baza rezultatelor recensamantului de circulatie (a se vedea tabelul din exemplul 1), folosind coeficientii de echivalare din tabelul 2.3 (Anexa 2).

MZA_E pentru diferite perioade de perspectiva se determina pe baza MZA_E pentru anul 2000 la care se aplica ratele de crestere anuala luate in considerare in exemplul 1.

Rezulta valorile MZA_E din tabelul de mai jos :

Anul 2000 2005 2010

MZA_E 6508 8306 10601

Pentru grupele de vehicule 3-7 coeficientul de echivalare a fost determinat prin interpolare din tabelul 2.3 si are valoarea de 3,05.

Punand conditia Q_SD = Q_C, rezulta pentru nivelul de serviciu D :

Relatia

Prin interpolare intre mzae pentru anii 2005 si 2010 rezulta ca pentru anul 2006 MZA_E = 8721 veh. etalon / 24 ore, deci (MZA_E)^D este atins in cursul anului 2005.