Normativ

Pentru executia tratamentelor

bituminoase duble inverse

pe imbracaminti din beton de ciment

GENERALITATI

Obiect si domeniu de aplicare

Prezentul Normativ se refera la conditiile de realizare a tratamentelor bituminoase duble inverse executate la cald sau la rece pe imbracaminti din beton de ciment.

Tratamentele bituminoase duble inverse se executa la cald cu:

bitum pur;

bitum modificat cu polimeri;

bitum aditivat.

Tratamentele bituminoase duble inverse se executa la rece cu:

emulsie bituminoasa cationica cu rupere rapida, pe baza de bitum pur;

emulsie bituminoasa cationica cu rupere rapida, pe baza de bitum modificat cu adaos de polimeri.

Tratamentele bituminoase duble inverse se executa pe imbracamintile din beton de ciment care prezinta suprafete alunecoase, poroase sau usor degradate, in scopul prevenirii extinderii degradarilor, sporirii rugozitatii suprafetei si etansarii (impermeabilizarii) stratului de rulare, pentru asigurarea sigurantei circulatiei si confortul utilizatorului.

Prevederile prezentului Normativ se aplica la imbracamintile rutiere din beton de ciment care prezinta urmatoarele tipuri de defectiuni prevazute de Normativul pentru prevenirea si remedierea defectiunilor la imbracamintile rutiere moderne ind. AND 547.

- defectiuni ale suprafetei:

suprafata slefuita;

suprafata alunecoasa;

suprafata exfoliata;

pelada.

- defectiuni ale imbracamintei:

fisuri si crapaturi, rosturi decolmatate si rosturi cu mastic in exces;

gropi.

Tratamentele bituminoase conform prezentului Normativ nu se aplica pe imbracamintile rutiere din beton de ciment care prezinta urmatoarele tipuri de deficiente, decat dupa reparatia locala a acestora:

- defectiuni ale structurii:

pompaj;

tasarea dalelor;

faiantare;

distrugerea totala a dalelor;

- defectiuni ale imbracamintii:

rupturi;

gropi.

Tratamentele bituminoase duble inverse se executa pe drumuri publice de clasa tehnica I-IV, prevazute de Norma tehnica privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice – aprobata prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 46.

Prevederi generale

Alegerea tipului de tratament bituminos dublu invers se efectueaza in functie de clasa tehnica a drumului conform tabelului 1.

Tabelul 1

Tehnologia de Tipul liantului Clasa Tipul tratamentului

executie a bituminos tehnica a Tratament cu agregate Tratament cu

tratamentului      drumului naturale prearombate agregate naturale

bituminos                                                                                                            nearombate

Tratamente duble 1.1 Bitum modificat cu I Tratament dublu invers -

Inverse executate                                polimeri cu criblura prearombata

la cald

1.2 Bitum aditivat I Tratament dublu invers -

cu criblura prearombata

II-IV Tratament dublu invers Tratament dublu

cu criblura prearombata invers cu criblura

IV - Tratament dublu

invers cu pietris

concasat

1.3 Bitum pur III Tratament dublu invers Tratament dublu

cu criblura prearombata invers cu criblura

IV - Tratament dublu

Invers cu criblura

Tratamente duble 2.1 Emulsie I-III - Tratament dublu

inverse executate bituminoasa invers cu criblura

la rece                    cationica pe baza de

bitum modificat cu

adaos de polimeri

2.2 Emulsie IV - Tratament dublu

bituminoasa invers cu criblura

cationica pe baza sau pietris concasat

de bitum pur

Tratamentele bituminoase duble inverse realizate la cald cu bitum pur si cu bitum modificat cu polimeri si la rece, cu emulsie bituminoasa cationica pe baza de bitum pur, se executa conform prezentului Normativ.

Tratamentele bituminoase duble inverse realizate la cald, cu bitum aditivat, se executa conform Normativului pentru executia tratamentelor bituminoase cu bitum aditivat – ind. AND 556. Aceste tratamente se aplica in cazul in care criblura prezinta o adezivitate fata de bitum mai mica de 80% conform Normativ AND 537. In cazul utilizarii pietrisului concasat, folosirea bitumului aditivat este obligatorie.                            

1.3. Definitii si terminologie

Tratamentul bituminos dublu invers este tratamentul executat in doua straturi, cu utilaje speciale, care consta in raspandirea unei pelicule continue si uniforme de liant bituminos, urmata de raspandirea unui strat de agregate naturale si compactare. Primul strat se executa cu sort mic de agregat natural, iar al doilea strat cu sort mare de agregat natural.

Bitumul pur este bitumul neparafinos pentru drumuri, provenit din titeiuri neparafinoase selectionate, folosit la executia straturilor bituminoase, conform reglementarilor tehnice in vigoare.

Bitumul modificat cu polimeri este liantul obtinut prin tratarea bitumului pur pentru drumuri cu anumite tipuri de polimeri, in instalatii speciale, la temperaturi de 160-180°C, caracterizat prin proprietati fizico-chimice specifice.

Emulsia bituminoasa cationica pe baza de bitum pur este o dispersie de ordinul micronilor de bitum in apa, in prezenta unui emulgator si a unui agent de ionizare, de regula acid clorhidric.

Emulsia bituminoasa cationica pe baza de bitum modificat cu adaos de polimeri este o dispersie de bitum in apa, de ordinul micronilor, in prezenta unui emulgator, a unui polimer si a unui agent de ionizare.

In intelesul prezentului Normativ, liantii bituminosi vor fi notati pe scurt astfel:

B:                     bitum pur;

Bm: bitum modificat cu polimer;

Ba:                   bitum aditivat;

EBCR:               emulsie bituminoasa cationica cu rupere rapida, pe baza de bitum pur;

EBmCR:    emulsie bituminoasa cationica cu rupere rapida, pe baza de bitum modificat cu adaos de polimer.

Terminologia utilizata in prezentul Normativ este conform STAS 4032/1.

1.4. Referinte

Reglementarile tehnice la care se fac referiri in cuprinsul prezentului Normativ sunt urmatoarele:

1. STAS 42-68                          Bitumuri. Determinarea penetratiei.

2. STAS 8098-68                      Bitumuri. Determinarea continutului de parafina.

3. STAS 60-69                          Bitumuri. Determinarea punctului de inmuiere. Metoda cu Inel si Bila.

4. STAS 113-74 Bitumuri. Punct de rupere Fraass.

5. STAS 4606-80    Agregate naturale grele pentru mortare si betoane cu lianti minerali. Metode de incercare.

6. STAS 5489-80    Bitumuri. Punct de inflamabilitate Marcusson.

7. STAS 8849-83    Lucrari de drumuri. Rugozitatea suprafetelor de rulare. Metode de masurare.

8. STAS 10969/3-83 Lucrari de drumuri. Adezivitatea bitumurilor pentru drumuri la agregate naturale. Metoda de determinare cantitativa.

9. STAS 599-87 Lucrari de drumuri. Tratamente bituminoase. Conditii tehnice generale de calitate.

10. STAS 10969/2-88 Lucrari de drumuri. Adezivitatea emulsiilor bituminoase fata de agregate naturale.

11. STAS 662-89                      Lucrari de drumuri. Agregate naturale de balastiera.

12. STAS 730-89 Agregate naturale pentru lucrari de cai ferate si drumuri. Metode de incercare.

13. STAS 4032/1-90                 Lucrari de drumuri. Terminologie.

14. SR 61:1997       Bitumuri. Determinarea ductilitatii.

15. SR 667:2000                      Agregate naturale de piatra prelucrata pentru drumuri. Conditii tehnice generale de calitate.

16. SR EN 932-2:98                 Incercari pentru determinarea caracteristicilor generale ale agregatelor. Partea a 3-a: Descrierea petrografica simplificata.

17. SREN 933-2:98                  Incercari pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Partea a 2-a: Analiza granulometrica. Site de control, dimensiunile nominale ale ochiurilor.

18. SREN 1097-1:98 Incercari pentru determinarea caracteristicilor mecanice si fizice. Partea I-a: Determinarea rezistentei la uzura (micro-Deval).

19. SREN 12271-3:98              Materiale pentru drumuri. Tratamente superficiale. Gradul de raspandire si uniformitatea liantului si a agregatelor.

20. Normativ ind. AND Normativ privind caracteristicile tehnice ale bitumului neparafinos pentru 537:1998 drumuri.

21. Normativ ind. AND Metodologie de determinare a caracteristicilor bitumului modificat 538:1998 utilizat la executia lucrarilor de drumuri.

22. Normativ ind. AND Normativ pentru prevenirea si remedierea defectiunilor la

imbracamintile rutiere modeme.

23. Normativ ind. AND Normativ tehnic privind imbracamintile bituminoase cilindrate la cald 549:1998 realizate cu bitum modificat cu polimeri.

24. Normativ ind. AND Metodologie de determinare a caracteristicilor emulsiilor bituminoase 551:1999 cationice utilizate la lucrarile de drumuri.

25. Normativ ind. AND Normativ privind conditiile tehnice de calitate ale emulsiilor 552:1999 bituminoase cationice utilizate la lucrarile de drumuri.

26. Normativ ind. AND Normativ pentru executia tratamentelor bituminoase cu emulsie 555:1999 bituminoasa cationica pe baza de bitum modificat cu polimeri.

27. Normativ ind. AND Normativ pentru executia tratamentelor bituminoase cu bitum 556:1999 aditivat.

28. Instructiuni ind.    Instructiuni tehnice pentru determinarea stabilitatii in strat subtire a AND 535:1998 bitumului pentru drumuri. incercarea TFOT.

29. Instr. MT-MI Instructiuni privind conditiile de inchidere a circulatiei rutiere sau de instituire a restrictiilor in vederea executarii de lucrari in zona drumurilor publice.

- Norme generale de protectia muncii ale MMPS si MS.

31. - Legea protectiei muncii nr.90/1996.

32. - Norme specifice de protectie a muncii pentru exploatarea si intretinerea drumurilor si podurilor, aprobate prin Ordinul MMPS nr.357/1998.

33. - Instructiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrari de intretinerea, repararea si exploatarea drumurilor si podurilor, aprobate prin Ordinul nr. 116/1999 al Directorului general al AND.

- Norme de prevenire si stingere a incendiilor si dotarea cu mijloace tehnice de stingere pentru unitatile Ministerului de Transporturi si Telecomunicatii (aprobate cu Ordinul MTTc nr.8/1984).

35. - Legea 10/1995 privind calitatea in constructii si regulamentele de aplicare a acesteia.

36. - Norma tehnica privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice (aprobata prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 46/27.01.1998)

CONDITII TEHNICE

2.1. Caracteristicile tratamentului bituminos executat

Tratamentul bituminos dublu invers executat trebuie sa prezinte caracteristici conform tabelului 2.

Tabelul 2

Caracteristica Conditii de admisibilitate Metoda de determinare

Rugozitate:

a. Rugozitate geometrica, HS, mm

- drumuri de clasa tehnica I-II min. 0,8

- drumuri de clasa tehnica III min. 0,6

- drumuri de clasa tehnica IV                         min. 0,4 STAS 8849

b. Rugozitate cu pendulul SRT, unitati SRT

- drumuri de clasa tehnica I-II min. 75

- drumuri de clasa tehnica III min. 70

- drumuri de clasa tehnica IV min. 65

Omogenitate aspect uniform, fara degradare sub forma de:

- desprinderea agregatului natural;

- pelada;

- exudarea bitumului;                         vizual

- zone fara agregat natural

2.2. Materiale

2.2.1 Agregate naturale

2.2.1.1 Agregatele naturale utilizate la executia tratamentului bituminos dublu invers sunt urmatoarele:

a) agregate naturale de cariera, conform SR 667 pct. 2.4.3.2.:

criblura sort 4-6;

criblura sort 6-10;

criblura sort 10-14.

b) agregate naturale de balastiera, conform STAS 662-89 pct. 2.5.4.:

pietris concasat sort 7-16;

pietris concasat sort 16-31.

La executia tratamentului bituminos dublu invers se mai pot utiliza criblurile sort 3-8 si sort 8-16 (care fac referire la dimensiunea ciururilor cu ochiuri rotunde), pe o perioada de 2 ani de la intrarea m vigoare a SR 667, conform prevederilor SR 667 pct. 2.1.6.

2.2.1.3 Criblurile trebuie sa ateste:

a) Caracteristici intrinseci ale rocii utilizate la obtinerea acestora:

- rezistenta la inghet-dezghet;

- rezistenta la compresiune;

- rezistenta la sfaramare;

- rezistenta la uzura (Los Angeles).

Rocile din care provin criblurile utilizate la executia tratamentelor bituminoase din prezentul Normativ trebuie sa indeplineasca caracteristicile din tabelul 3.

Tabelul 3

Clasa Rezistenta la inghet-dezghet Rezistenta la Rezistenta la sfaramare Uzura cu

tehnica a Clasa Coeficient de Sensibilitate la compresiune in prin compresiune in masina tip

drumului rocii gelivitate inghet-dezghet stare uscata stare saturata Los Angeles

%, max. %, max. N/mm², min. N/mm², min. %, max.

I A 3 25 160 70 16

II+III B 3 25 140 67 18

IV C 3 25 120 65 22

Caracteristicile prevazute in tabelul 3 se determina conform STAS 730.

b) Caracteristici de fabricatie:

- granulozitate;

- coeficient de forma;

- continut de impuritati.

Criblurile folosite la executia tratamentelor bituminoase duble inverse din prezentul Normativ trebuie sa indeplineasca conditiile de calitate din tabelul 4.

Tabelul 4

Caracteristica Conditii de admisibilitate Metode de determinare

Referat: Politica romaneasca de dezvoltare regionala in context european Proiect: Comunicare politica

sort 4-6 sort 6-10 sort 10-14

continut de granule:

- care raman pe ciurul superior (d max.), %, max. 5 5 5 STAS 730 si

- care trec prin ciurul inferior (d min.), %, max. 10 10 10 SR EN 933-2

Continut de granule alterate, moi, friabile, poroase si 5 5 5 SR 667

Vacuolare, %, max.

Coeficient de forma, %, max. 25 25 25 STAS 730

Continut de impuritati:

- corpuri straine nu se admit STAS 730

- continut de argila (VA), % nu se admite SR 667

- continut de fractiuni sub 0,09 min., %, max. 1,5 1,0 0,5 STAS 730

Uzura la masina Los Angeles, %, max.

- clasa rocii A  18 18 18

- clasa rocii B  20 20 20 STAS 730

- clasa rocii C  24 24 24

Rezistenta la uzura (micro-Deval), %, max. 20 20 20 SR EN 1097-1

Rezistenta la sfaramare prin compresiune in stare STAS 730

saturata, %, min. 65 65 65 STAS 4606

Rezistenta la inghet-dezghet:

- coeficient de gelivitate (m ), %, max. 3 3 3 STAS 730

- sensibilitate la inghet (hd₂₅), %, max. 25 25 25

Coeficient de polisaj accelerat (CPA) 0.50

Nota: Determinarea rezistentei la uzura (micro-Deval) si a coeficientului de polisaj accelerat au caracter informativ pentru strangere de date.

Sitele de control utilizate pentru determinarea granulozitatii agregatelor naturale de cariera vor avea, conform SR EN 933-2, ochiuri patrate. Setul de site si ciururi patrate standardizat trebuie sa fie conform SR 667.

Pietrisul concasat folosit la executia tratamentelor bituminoase duble inverse din prezentul Normativ trebuie sa indeplineasca conditiile de calitate din tabelul 5.

Tabelul 5

Caracteristica Conditii de accesibilitate

Sort 7-16; 16-31

Grad de spargere, %, min. 50

Forma granulelor

a) b/a, min. 0,66

c/a, min. 0,33

b) continut de granule plate si aciculare, %, Max. 25

Continut de fractiuni sub 0,63 mm, %, max.  1,0

Parte levigabila, %, max. 0,3

Uzura la masina tip Los Angeles, %, max. 30

Nota: Caracteristicile prevazute in tabelul 5 se determina conform STAS 730.

Sorturile de criblura si de pietris concasat destinate executiei tratamentului dublu invers se utilizeaza conform tabelului 6, corelat cu tabelul 1.

Tabelul 6

Tratament bituminos dublu invers              Sortul de agregate naturale

primul strat  criblura sort 4-6

al doilea strat criblura sort 6-10

primul strat  criblura sort 6-10 pietris concasat sort 7-16

al doilea strat                        criblura sort 10-14   pietris concasat sort 16-31

2.2.1.7Fiecare sort de agregate naturale aprovizionate in vederea executarii acestor lucrari trebuie depozitat separat, in silozuri proprii, pe platforme betonate, amenajate cu pereti despartitori pentru evitarea amestecarii si impurificarii agregatelor.

2.2.2 Lianti bituminosi

2.2.2.l  Bitum

Bitumul (B) utilizat la executarea tratamentelor bituminoase duble inverse este de tip D 80/100 si tip D 100/120 si trebuie sa indeplineasca conditiile de calitate prevazute in tabelul 7.

Tabelul 7

Caracteristica Tipul de bitum Metoda de determinare

D 80/100 D 100/120

Penetratie la 25⁰C, 1/10 mm              81 . 100 101 . 120 STAS 42

Punct de inmuiere, ⁰C 44 . 49 43 . 46 STAS 60

Ductilitate la:

5 ⁰C, cm, min. 5,0 6,0 SR 61

25 ⁰C, cm, min. 100 100

Punct de rupere Fraass, ⁰C, max. -15 -15 STAS 113

Punct de inflamabilitate Marcusson, ⁰C, min.                        250 250 STAS 5489

Continut de parafina, %, max. 2,0 2,0 STAS 8099

Adezivitate pe agregat natural etalon ), %, min. 80 80 STAS 10969/3

Adezivitate pe agregatul natural utilizat, %, min. 80 80 STAS 10969/3

Nota: Agregat natural etalon: criblura sort 5-8 din andezit de la cariera Chileni.

2.2.2.2 Bitum modificat cu polimeri

a) Bitumul modificat cu polimeri (Bm) utilizat la executarea tratamentelor duble inverse trebuie sa indeplineasca conditiile de calitate din tabelul 8.

Tabelul 8

Caracteristica Bitum modificat Metoda de

Cu polimeri – Bm determinare

Penetratia la 25 ⁰C, 1/10 mm 55 . 70 STAS 42

Punct de inmuiere, ⁰C, min. 55 STAS 60

Ductilitate la:

13 ⁰C, cm, min. 40 SR 61

25 ⁰C, cm, min. 100

Punct de rupere Fraass, ⁰C, max. -20 STAS 113

Revenire elastica la 13 ⁰C, %, min. 60

Omogenitate (microscop cu lumina fluorescenta): particule Metodologie ind.

Sub 5m, %, min. 80 AND 538

Stabilitate la stocare la temperatura de 163 ⁰C, ⁰C, max.     5

Adezivitate pe agregatul natural utilizat, %, min. 85 STAS 10969/3

b) Bitumul modificat cu polimeri se prepara din bitum tip D 80/100 si polimeri de tipul elastomerilor termoplastici liniari, conform Normativului privind imbracamintile bituminoase cilindrate la cald realizate cu bitum modificat-ind. AND 549.

c) Prepararea, depozitarea si transportul bitumului modificat cu polimeri se efectueaza conform Normativului-ind. AND 549.

2.2.2.3 Bitum aditivat

a) Bitumul aditivat (Ba) utilizat la executarea tratamentelor duble inverse prevazute in prezentul Normativ este tip Ba 80/100 si Ba 100/120 si trebuie sa indeplineasca conditiile de calitate prevazute in tabelul 9.

Tabelul 9

Caracteristica Tipul bitumului Metoda de

D 80/100 D 100/120 determinare

Penetratia la 25 ⁰C, 1/10 mm 81 . 100 101 . 120 STAS 42

Punct de inmuiere, ⁰C 44 . 49 43 . 46 STAS 60

Ductilitate la:

5 ⁰C, cm, min. 5,0 6,0 SR 61

25 ⁰C, cm, min. 100 100

Punct de rupere Fraass, ⁰C -15 -15 STAS 113

Punct de inflamabilitate Marcusson, ⁰C, min. 250 250 STAS 5489

Stabilitate la incalzire in strat subtire la 163 ⁰C (metoda TFOT):

pierderea de masa, %, max. 0,8 0,8 Normativ ind.

penetratia reziduala, %, min. 47 47 AND 535

cresterea punctului de inmuiere, ⁰C, max.  9 9

ductilitatea reziduala la 25 ⁰C, cm, min. 75 75

Adezivitate pe agregatul natural etalon, %, min. 90 90 STAS 10969/3

Adezivitate pe agregatul natural utilizat:

clasa tehnica I-II, %, min. 90 90 STAS 10969/3

clasa tehnica III-IV, %, min.  80 80

b) Bitumul aditivat se prepara din bitum tip D 80/100 si tip D 100/120 si aditivi tensioactivi de tipul amine, poliamine, amido-amine, conform Normativului-ind. AND 556.

c) Prepararea, depozitarea si transportul bitumului aditivat se efectueaza conform Normativului-ind. AND 556.

2.2.2.4 Emulsie bituminoasa cationica

a) Emulsiile bituminoase cationice cu rupere rapida, cu bitum pur (EBCR 60 si EBCR 65) si cu bitum modificat (EBmCR) pentru executia tratamentelor duble inverse prevazute in prezentul Normativ, trebuie sa indeplineasca conditiile de calitate din Normativul privind conditiile tehnice de calitate ale emulsiilor bituminoase cationice utilizate la lucrarile de drumuri-ind. AND 552, conform tabelului 10.

Tabelul 10

Caracteristica Tipul emulsiei bituminoase cationice Metoda de

EBCR 60 EBCR 65 EbmCR determinare

Continut de bitum rezidual, %, min. 60 63 65 . 69

Omogenitate (rest pe sita de 0,63 mm), %, max. 0,5 0,5 0,1

Vascozitate Engler la 20 ⁰C, ⁰E 7 . 15 7 . 15 10 . 15 Metodologie ind.

Indice de rupere IR:                                          AND 155

metoda I (cu filer Franta SIKAISOL), max. 80 80 80

metoda II (cu fractiune sub 0,09 mm extrasa din filer romanesc

de la OSC DOBROMIN SA), max. 20 20 20

Stabilitate la stocare (rest pe sita de 0,63 mm dupa 7 zile), %, max. 0,5 0,5 0,5

Adezivitate pe agregat natural etalon, %, min. 80 80 90 STAS 10969/2

Caracteristicile bitumului extras din emulsie:

penetratia la 25 ⁰C, 1/10 mm - - 60 . 100 STAS 42

ductilitate la 25 ⁰C, cm, min. - - 100 SR 61

revenire elastica la 13 ⁰C, %, min. - - 40 Metodologie ind.

AND 538

Nota: Agregat natural etalon: criblura sort 5-8 din andezit de la Cariera Chileni.

b) Bitumul folosit la prepararea emulsiilor bituminoase cationice cu rupere rapida, tip EBCR 60, tip EBRC 65 si tip EBmCR, este bitumul neparafinos tip D 80/100 sau tip D 100/120 si trebuie sa indeplineasca conditiile de calitate prevazute de Normativul privind caracteristicile de calitate ale bitumului neparafinos pentru drumuri-ind. AND 537.

2.3. Dozaje

Dozajele de materiale pentru executia tratamentelor bituminoase duble inverse din prezentul Normativ sunt cele din tabelul 11.

Tabelul 11

Tipul tratamentului bituminos                    Materiale Dozaje

Conditii de admisibilitate

Tratament dublu invers cu criblura preanrobata,

executat la cald cu bitum, bitum modificat sau bitum aditivat:

preanrobare criblura sort 10-14 liant bituminos, % fata de agregat 1,2 . 1,6

primul strat  liant bituminos, kg/m² 0,8 . 0,9

criblura sort 6-10, kg/m² 10,0 . 11,0

al doilea strat liant bituminos, kg/m² 0,9 . 1,1

criblura preanrobata sort 10-14, kg/m² 15,0 . 16,0

Tratament dublu invers cu criblura (pietris concasat)^x), executat la cald cu bitum sau bitum aditivat:

primul strat  liant bituminos, kg/m² 0,80,9

criblura sort 4-6 (pietris concasat sort 7-16), kg/m²                       10,0. ..11,0

al doilea strat liant bituminos, kg/m² 1,11,2

criblura sort 6-10 (pietris concasat sort 16-31),kg/m² 15,016,0

Tratament dublu invers cu criblura (pietris concasat)^x), executat la rece, cu emulsie bituminoasa cationica tip EBCR 60, tip EBCR 65 sau tip EBmCR:

• primul strat  emulsie, kg/m²          1,31,5

criblura sort 4-6 (pietris concasat sort 7-16),kg/m² 10,011,0

al doilea strat emulsie, kg/m² 1,82,0

criblura sort 6-10 (pietris concasat sort 16-31).kg/m² 15,016,0

Nota: Tratamentele bituminoase duble inverse cu pietris concasat se executa la cald cu bitum aditivat, iar la rece cu emulsie bituminoasa cationica tip EBCR 60 sau tip EBCR 65.

2.3.2 Stabilirea dozajelor optime

2.3.2.1 Dozajele optime pentru agregatele naturale si liantii bituminosi se stabilesc pe baza unui studiu preliminar efectuat de antreprenor, cu respectarea conditiilor tehnice impuse prin prezentul Normativ.

2.3.2.2 Studiul preliminar in vederea proiectarii tratamentelor bituminoase duble inverse consta din:

a) Studiul caracteristicilor drumului in vederea stabilirii masurilor de pregatire a stratului suport si a tratamentului bituminos de executat, care se efectueaza de catre administrator si proiectant:

- a₁ Caracteristicile fizice ale drumului (starea suprafetei de rulare):

defectiuni ale suprafetei (rugozitate, exfoliere, eroziune);

defectiuni ale imbracamintii din beton de ciment (fisuri, crapaturi, rupturi, gropi);

defectiuni ale rosturilor (decolmatari, mastic in exces);

defectiuni ale structurii (tasare, faiantare, pompaj),

- a₂ Caracteristici de exploatare a drumului:

traficul (numar de vehicule pe zi, procentajul de trafic greu);

capacitatea portanta a drumului asigurata pentru perioada normala de exploatare a tratamentului bituminos;

zona climaterica.

- a₃ Conditii economice.

b) Studiul preliminar de laborator care se efectueaza de antreprenor in cadrul laboratorului propriu si/sau de catre un alt laborator autorizat, pentru stabilirea dozajelor optime pentru agregatele naturale si liantii bituminosi:

- b₁ Stabilirea elementelor de baza:

natura si caracteristicile agregatelor, conform tabelelor 3, 4 si 5;

caracteristicile liantilor bituminosi:

- bitum, conform tabelului 7;

- bitum modificat, conform tabelului 8;

- bitum aditivat, conform tabelului 9;

- emulsie bituminoasa cationica tip EBCR 60, EBCR 65 si EBmCR, conform tabelului 10;

adezivitatea liantului bituminos fata de agregatul natural etalon (criblura sort 5-8 din andezit de la cariera Chileni) si fata de agregatul natural utilizat la executia tratamentului bituminos, conform tabelelor 7,8,9 si 10,

- b₂ Stabilirea parametrilor:

dozajul de aditiv, in cazul utilizarii bitumului aditivat, stabilit prin incercari de laborator;

dozajul in liant bituminos, conform tabelului 11;

dozajul in agregate naturale, conform tabelului 11.

2.3.2.3 Alegerea tipului de tratament bituminos dublu invers se face conform tabelului 1, in functie de urmatorii parametri:

- structura si intensitatea traficului;

- starea suprafetei de rulare;

- rugozitatea suprafetei de rulare.

In functie de acesti parametri se recomanda:

- tratament dublu invers cu criblura preanrobata pentru drumurile de clasa tehnica I-III;

- tratament dublu invers cu criblura sau cu pietris concasat, neanrobate pentru drumurile de clasa tehnica IV.

2.3.2.4 Alegerea liantului bituminos se face conform tabelului 1, in functie de urmatorii parametri:

- structura si intensitatea traficului;

- zona climaterica (definita in SR 174-1);

- conditii economice.

In functie de acesti parametri se recomanda ca alegerea tipului de liant bituminos sa se realizeze astfel:

- drumuri de clasa tehnica I:

zona climaterica calda: bitum modificat cu polimeri;

zona climaterica rece: bitum aditivat, emulsie bituminoasa cationica pe baza de bitum modificat cu adaos de polimeri;

- drumuri de clasa tehnica II:

zona climaterica calda: emulsie bituminoasa cationica pe baza de bitum modificat cu adaos de polimeri, bitum aditivat;

zona climaterica rece si in regiuni umede: emulsie bituminoasa cationica pe baza de bitum modificat cu adaos de polimeri;

- drumuri de clasa tehnica III: emulsie bituminoasa cationica pe baza de bitum modificat, bitum (cu adezivitate de min. 80%), bitum aditivat;

- drumuri de clasa tehnica IV: emulsie bituminoasa cationica pe baza de bitum pur, bitum.

3. PREVEDERI GENERALE DE EXECUTIE

3.1 Fazele tehnologice de executie

Tehnologia de executie a tratamentelor bituminoase duble inverse prevazute in prezentul Normativ cuprinde urmatoarele faze:

- programarea si pregatirea executiei, conform pct.3.3;

- pregatirea stratului suport, conform pct.3.4;

- executia tratamentului bituminos, conform pct. 3.5.

3.2 Utilaje si echipamente

Pentru realizarea fazelor tehnologice de executie conform pct.3.1, se folosesc urmatoarele utilaje si echipamente:

3.2.1 Pentru pregatirea executiei:

3.2.1.1 Incarcator cu cupa;

3.2.1.2 Autobasculante cu bena frontala;

3.2.1.3 Rezervoare pentru depozitarea liantilor bituminosi:

- pentru bitum, bitum modificat si bitum aditivat:

rezervoare metalice dotate cu sistem de incalzire cu ulei, pompe de recirculare, sistem de inregistrare a temperaturilor;

- pentru emulsiile bituminoase cationice, pe baza de bitum pur sau bitum modificat cu adaos de polimeri:

rezervoare verticale prevazute cu conducte de alimentare care merg pana la baza rezervoarelor, pompe de recirculare a produsului si sisteme de incalzire (ulei, abur, electric).

3.2.2 Pentru pregatirea stratului suport:

- utilaj pentru periere mecanica si spalarea stratului suport: un singur echipament sau doua echipamente distincte (perie mecanica si utilaj pentru spalare sub presiune); fibrele periilor, indiferent de natura lor, trebuie sa fie in stare buna si suficient de dure pentru a asigura o curatire perfecta a stratului suport;

- dispozitive pentru colmatarea rosturilor, fisurilor si crapaturilor.

3.2.3 Pentru executia tratamentului bituminos dublu invers:

3.2.3.1 Raspanditor pentru liantii bituminosi dotat cu:

- cuva pentru stocarea liantului, prevazuta cu sistem de incalzire a acestuia;

- indicator de temperatura si de nivel montat la cuva raspanditorului;

- termostat cu nivel de reglare a temperaturii 25200°C (m cazul bitumului, bitumului modificat, bitumului aditivat si a emulsiilor bituminoase cu vascozitate ridicata), cu precizie de 5 °C;

- sistem de dozare care sa permita corelarea cu viteza de deplasare, astfel incat sa se asigure un debit constant la iesirea din rampa;

- rampa pentru raspandirea liantului, echipata cu multiple lame plate inclinate la un unghi de 15° fata de planul vertical al rampei. Ea trebuie sa functioneze astfel incat fiecare punct al stratului suport sa fie acoperit cu jetul a cel putin 2-3 duze.

In cazul tratamentelor bituminoase executate la cald, autoraspanditorul trebuie sa respecte reglementarile in vigoare privind transportul bitumului fierbinte.

3.2.3.2 Raspanditor de agregate naturale, care poate fi:

a) Autoraspanditor dotat cu:

- buncar pentru stocarea agregatului natural;

- sistem de raspandire a agregatului natural care sa asigure uniformitatea impusa a distributiei agregatului.

Autoraspanditorul trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii tehnice:

- distributie transversala: coeficient de variatie admisibila: max. 10%;

- distributie longitudinala: coeficient de variatie admisibila: max.l0%;

- abatere fata de dozajul stabilit: max. 5%;

- viteza de lucru: 36 km/h;

- latime de lucru: 2,54 m.

b) Raspanditor tractat, cu rulou extractor, dotat cu:

- buncar pentru stocarea agregatului natural;

- rulou pentru raspandirea agregatului natural, caracterizat prin:

diametru: min. 300 mm;

amplasarea fantei debitului: in planul generatoarei superioare a ruloului;

pozitia ruloului: distanta intre fundul benei si extremitatea fantei: mai mare de 100 mm.

Raspanditorul este tractat de o autobasculanta care alimenteaza buncarul raspanditorului. Raspanditorul tractat trebuie sa asigure respectarea urmatoarelor conditii tehnice:

- distributie transversala: coeficient de variatie: max.l0%;

- distributie longitudinala: coeficient de variatie: max.5%;

- abatere fata de dozajul stabilit: max. 5%;

- viteza de lucru: se stabileste prin incercari preliminare pentru a se respecta dozajele prescrise;

c) Pot fi folosite si alte tipuri de raspanditoare de agregate naturale cu conditia asigurarii dozajelor prevazute la pct.2.3.1 din prezentul Normativ si a unei raspandiri uniforme.

3.2.3.3 Compactor cu pneuri, cu urmatoarele caracteristici:

- numarul de roti: 79;

- sarcina pe roata: 1,53 t;

- presiunea in pneu: 0,70,8 Mpa

3.2.3.4 Echipamente pentru indepartarea excesului de agregat natural:

- utilaje aspiratoare;

- utilaj pentru periere si aspirare.

3.3 Programarea si pregatirea executiei

Pentru asigurarea unor tratamente bituminoase conform prevederilor prezentului Normativ trebuie sa se ia urmatoarele masuri:

Constituirea echipei de lucru si instruirea profesionala a acesteia privind conditiile tehnice si de executie a tratamentelor bituminoase duble inverse prevazute in acest Normativ.

Stabilirea tipului de tratament bituminos dublu invers de executat in functie de clasa tehnica a drumului, respectand prevederile din tabelul 1;

Stabilirea de catre executant a masurilor necesare pentru pregatirea stratului suport inainte de executia tratamentului bituminos, conform pct.3.4;

Programarea de catre executant a perioadei optime de executie a lucrarilor;

Aprovizionarea de catre executantul lucrarilor cu agregatele naturale si anume:

- aprovizionarea cu agregate naturale necesare si depozitarea acestora, pe sorturi, pe platforme amenajate conform pct.2.2.1.5;

- preanrobarea agregatelor naturale cu bitum/bitum aditivat conform STAS 599, cu max. 6 zile inainte de executia tratamentului bituminos dublu invers cu agregate naturale preanrobate. in cazul in care materialul preanrobat nu se utilizeaza imediat, acesta se depoziteaza pe platforme amenajate conform pct.2.2.1.5, procedandu-se zilnic la o vanturare cu incarcatorul frontal, pentru evitarea aglomerarii acestuia;

- realizarea unor depozite de agregate naturale pe sectorul de drum, in afara acostamentelor fara a constitui un pericol pentru siguranta circulatiei rutiere;

- amenajarea suprafetei acestor locuri de depozitare astfel incat sa se evite impurificarea si colmatarea agregatelor naturale;

- protejarea stocurilor de agregate naturale pentru evitarea poluarii acestora, care poate conduce la calitatea necorespunzatoare a tratamentului bituminos.

Aprovizionarea de catre executantul lucrarilor cu tipul de liant stabilit pentru executia tratamentului bituminos dublu invers.

Durata maxima de stocare la cald si temperatura liantului pe perioada de stocare trebuie sa fie conform tabelului 12.

Tabelul 12

Tipul liantului bituminos Durata maxima de Temperatura liantului Conditii speciale

Stocare, zile la stocare ⁰C pentru stocare

Bitum pur 4 . 5 110 . 120 -

Bitum modificat 1 . 2 min. 140 Recirculare sau agitare permanenta pentru

evitarea separarii componentilor

Bitum aditivat max. 7 110 . 120 -

Emulsie bituminoasa cationica pe 5 . 7 min. 25 -

baza de bitum pur                                 Recirculare inainte de utilizare

Emulsie bituminoasa cationica pe 5 . 7 40 . 50 pentru omogenizarea emulsiei

Baza de bitum modificat cu adaos de polimeri

Prepararea bitumului modificat cu polimeri se efectueaza conform Normativului ind. AND 549 iar a bitumului aditivat conform Normativului ind. AND 556.

Efectuarea de catre executant a studiului preliminar de laborator pentru stabilirea dozajelor de agregate naturale si liant bituminos, conformpct.2.3.2.2.b.

Dotarea echipei de lucru cu aparatura de laborator necesara efectuarii controlului de calitate in timpul executiei tratamentului bituminos, conform pct.4.

Verificarea starii tehnice a utilajelor. Se intocmeste un document aprobat de beneficiar, care sa ateste calitatea corespunzatoare a utilajelor inaintea inceperii lucrarilor, conform pct.3.2.

3.4. Pregatirea stratului suport

Pregatirea stratului suport se face cu minim o luna inainte de executarea tratamentului bituminos dublu invers, conform STAS 599.

Pregatirea stratului suport este obligatorie si consta in efectuarea operatiunilor de remediere a tuturor defectiunilor existente, astfel:

- gropi: plombare cu mixturi asfaltice preparate la cald sau la rece;

- fisuri si crapaturi: colmatare cu emulsii bituminoase sau masticuri bituminoase;

- rosturi cu mastic m exces: indepartarea masticului in exces;

- decolmatarea rosturilor: curatarea rosturilor si umplerea lor cu mastic bituminos sau mortar asfaltic.

Executia acestor lucrari se va face conform Normativului pentru prevenirea si remedierea defectiunilor la imbracamintile rutiere modeme - ind. AND 547.

Beneficiarul si executantul incheie un document de verificare a realizarii lucrarilor pregatitoare si stabilesc trecerea la executia tratamentului.

3.5. Executia tratamentului bituminos dublu invers

Inainte de executia tratamentului bituminos, suprafata imbracamintei din beton de ciment trebuie temeinic curatata cu utilajul de periere mecanica si, dupa caz, spalata.

Indepartarea prafului este obligatorie pentru a se asigura o buna aderenta a liantului la stratul suport.

Tratamentul bituminos se va executa numai pe suprafata curata si uscata. In cazul utilizarii emulsiei bituminoase cationice suprafata poate fi umeda.

3.5.2 Raspandirea liantului bituminos

3.5.2.1 Raspandirea liantului bituminos se realizeaza mecanic cu utilajul prevazut lapct.3.2.3.1.

3.5.2.2 Pentru asigurarea respectarii dozajului de liant prevazut in tabelul 11, se efectueaza incercari preliminare de stropire.

3.5.2.3 Inainte de inceperea raspandirii liantului trebuie sa se efectueze urmatoarele:

- la alimentarea cu liant, raspanditorul trebuie sa fie golit de resturile de bitum/bitum rezidual din emulsie, ramase de la tratamentele anterioare;

- curatirea perfecta a filtrului, a rampei de stropire si a duzelor de pulverizare;

- verificarea inaltimii de stropire;

- verificarea temperaturii liantului bituminos.

3.5.2.4 Temperatura liantilor bituminosi la punerea in opera (raspandire) trebuie sa fie conform prevederilor din tabelul 13.

Tabelul 13

Tipul liantului bituminos Temperatura de raspandire a liantului bituminos, ⁰C

Bitum pur:

- tip D 80/100              155 . 165

- tip D 100/120 150 . 160

Bitum modificat cu polimeri  165 . 175

Bitum aditivat:

- tip Ba 80/100 155 . 165

- tip Ba 100/120 150 . 160

emulsie bituminoasa cationica pe baza de bitum

pur sau bitum modificat cu adaos de polimeri: temperatura mediului

- emulsii cu vascozitate 10 . 12⁰E                               ambiant

- emulsie cu vascozitate > 12⁰E                                  60 . 70

3.5.2.5 Raspandirea liantului trebuie efectuata omogen, pe toata suprafata benzii de lucru. Ea se realizeaza m prealabil pe benzile laterale ale carosabilului si ulterior pe partea centrala, evitand scurgerea laterala a liantului.

Pe sectoarele cu declivitati longitudinale mai mari de 3%, tratamentul bituminos se executa in sensul de urcare. In curbele cu suprainaltari, succesiunea executiei este de la interiorul curbei spre exteriorul curbei.

Viteza de avansare a raspanditorului in timpul raspandirii liantului este de 36 km/h.

3.5.2.6 Pentru a se realiza repartizarea cat mai uniforma a liantului este necesar ca rampa de raspandire sa fie mentinuta la o inaltime astfel aleasa incat o unitate de suprafata sa fie stropita de jetul a min. 2-3 duze adiacente.

3.5.2.7 Lungimea fasiilor stropite cu liant se stabileste in functie de numarul si capacitatea raspanditoarelor de agregate, astfel incat sa poata fi acoperite fara intrerupere, pentru realimentare cu agregate.

3.5.2.8.Executia rosturilor de lucru

Rosturile transversale si longitudinale constituie puncte slabe ale unui tratament bituminos. Pentru asigurarea unei calitati corespunzatoare se va proceda astfel:

- rosturile transversale: la fiecare demaraj, precum si la inceperea si terminarea sectiunii de lucru, raspandirea liantului pe cca. 1030 cm se va efectua pe o banda de carton (cca. 1 m latime) asezata transversal sensului de raspandire a liantului;

- rosturile longitudinale: doua benzi adiacente se vor suprapune pe max. 2025 cm, inainte de raspandirea celui de-al doilea strat de liant.

3.5.3 Raspandirea agregatului natural

3.5.3.1 Raspandirea agregatului natural se realizeaza cu raspanditorul mecanic prevazut la pct.3.2.3.2 reglat in prealabil pentru a repartiza cantitatea prescrisa, in mod uniform, atat in sens transversal cat si in sens longitudinal.

3.5.3.2.Cantitatile de criblura (criblura preanrobata daca este cazul), respectiv de pietris concasat, raspandite pentru realizarea celor doua straturi ale tratamentului bituminos dublu invers sunt cele prevazute la pct.2.3.1.

3.5.3.3.Pentru asigurarea respectarii dozajului prescris de agregate naturale se efectueaza incercari preliminare de raspandire.

3.5.3.4.Raspandirea agregatului natural trebuie sa urmeze imediat dupa cea a liantului bituminos pentru a se evita scurgerea acestuia spre acostamente si racirea bitumului (in cazul tratamentelor bituminoase executate la cald).

In acest scop raspandirea agregatului natural se va face in interval de maxim 60 secunde de la raspandirea bitumului, si de 2040 secunde de la raspandirea emulsiei bituminoase.

3.5.3.5 Raspandirea agregatului natural trebuie sa asigure acoperirea in intregime si uniforma a benzii stropite cu liant.

3.5.3.6.Dupa raspandirea criblurii sort 4-6 sau 6-10 dupa caz, respectiv pietris concasat sort 7-16 utilizate la executia primului strat, se trece la corectarea raspandirii agregatului natural prin indepartarea cu perii piasava a excesului de pietris concasat, dupa caz, sau prin adaugare manuala in cazul unei raspandiri insuficiente de agregat natural, dupa care se incepe compactarea.

3.5.3.7.Executarea celui de-al doilea strat al tratamentului bituminos dublu invers se realizeaza cu criblura sort 6-10, respectiv 10-14 (neanrobata sau preanrobata, dupa caz), sau pietris concasat sort 16-31, dupa terminarea primului strat, la un interval de max. 24 ore. Cel de-al doilea strat se executa in mod similar cu primul strat.

Inainte de inceperea celui de-al doilea strat al tratamentului, se vor executa corecturile la primul strat, acolo unde este cazul, iar daca este nevoie se va face o curatire a tratamentului printr-o trecere cu peria mecanica.

3.5.4 Compactarea

3.5.4.1 Compactarea se executa cu compactoare cu pneuri, care au caracteristicile specificate la pct.3.2.3.3. Atelierul de compactare se stabileste prin incercari preliminare astfel incat sa se respecte conditiile tehnice de max. 5% criblura alergatoare.

3.5.4.2.Compactarea, atat la primul strat cat si la al doilea strat al tratamentului bituminos, se realizeaza cu viteza de:

- 3 km/h pentru primele 23 treceri ale compactorului;

- 10 km/h pentru ultimele 2 treceri ale compactorului.

Numarul minim de treceri ale compactorului este de 5.

3.5.4.3 Timpul scurs intre raspandirea agregatului natural pe o banda si prima trecere a compactorului nu trebuie sa depaseasca 1 minut.

3.5.5 Eliminarea excesului de agregat natural

3.5.5.1 Excesul de agregat natural, ramas dupa executia tratamentului bituminos dublu invers trebuie indepartat obligatoriu, intrucat:

- constituie un pericol pentru siguranta circulatiei;

- poate ingreuna formarea structurii de mozaic a tratamentului bituminos;

- poate ingreuna scurgerea apei spre acostament in caz de ploaie.

3.5.5.2 Eliminarea agregatului natural se realizeaza cu utilaje mecanice de periere si/sau aspirare specificate la pct.3.2.3.4, la 24 ore de la executie.

3.5.6 Darea in circulatie

Darea in circulatie a sectorului de tratament bituminos se face dupa min. 2 ore de la executia acestuia, cu restrictii de viteza conform instructiunilor MT-MI.

4. CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR

Controlul calitatii lucrarilor de executie a tratamentului bituminos dublu invers se executa pe faze, astfel:

- controlul calitatii materialelor inainte de executie;

- controlul utilajelor;

- controlul executiei tratamentului bituminos;

- controlul calitatii tratamentului bituminos executat.

4.1. Controlul calitatii materialelor inainte de executie

Materialele destinate executarii tratamentelor bituminoase duble inverse, realizate la cald sau la rece, vor fi verificate la elaborarea dozajelor, in conformitate cu prevederile din reglementarile tehnice m vigoare (standarde, normative, caiete de sarcini) si cu conditiile aratate la cap.2.1 din prezentul Normativ.

Verificarile si determinarile in timpul executiei se efectueaza de laboratorul de santier al antreprenorului si constau in urmatoarele:

4.1.2.1 Bitum pur:

- penetratie la 25°C, STAS 42;

- punct de inmuiere, STAS 60;

- adezivitate, STAS 10969/3.

4.1.2.2 Bitum modificat cu polimeri:

- penetratie la 25°C, STAS 42;

- ductilitatelal3°C,SR61;

- revenire elastica la 13°C, Metodologie ind. AND 538;

- adezivitate, STAS 10969/3.

4.1.2.3 Bitum aditivat:

- penetratie la 25°C, STAS 42;

- punct de inmuiere, STAS 60;

- adezivitate, STAS 10969/3.

4.1.2.4 Emulsie bituminoasa cationica tip EBCR 60, EBCR 65 si EBmCR:

- continut de bitum, Metodologie ind. AND 551;

- vascozitate Engler la 20 °C, Metodologie ind. AND 551;

- omogenitate, Metodologie ind. AND 551;

- indice de rupere, Metodologie ind. AND 551.

4.1.2.5 Bitum rezidual din emulsia tip EBmCR:

- revenire elastica la 13°C, Metodologie ind. AND 538.

4.1.2.6 Criblura:

- granulozitate, STAS 730 si SR EN 933-2;

- uzura Los Angeles, STAS 730;

- coeficient de forma, STAS 730;

- continut de argila, SR 667;

- continut de fractiuni sub 0,09 mm, STAS 730.

4.1.2.7 Pietris concasat

- granulozitate, STAS 730;

- forma granulelor, STAS 730;

- continut de granule plate si aciculare, STAS 730;

- uzura Los Angeles, STAS 730;

- continut de fractiuni sub 0,63 mm, STAS 730;

- parte levigabila, STAS 730.

4.1.3 Frecventa determinarilor prevazute lapct.4.1.2.1.,.4.1.2.6:

- pentru bitum, bitum modificat, bitum aditivat, la fiecare lot de materiale aprovizionate;

- pentru emulsia bituminoasa cationica, la fiecare cantitate aprovizionata, dar nu mai mult de 2025 tone de emulsie;

- pentru agregate naturale pe fiecare lot aprovizionat, conform SR 667 si STAS 662..

4.2 Controlul utilajelor

Raspanditorul de liant bituminos trebuie sa asigure respectarea dozajelor impuse, uniformitatea stropirii liantului longitudinal si transversal.

Raspanditoarele de agregate naturale trebuie sa asigure respectarea dozajelor impuse si uniformitatea raspandirii.

Testarea raspanditoarelor se face conform pct.4.3.1. si pct. 4.3.2.

4.3 Controlul executiei tratamentului bituminos in situ

Controlul executiei tratamentului bituminos consta in verificarea respectarii dozajelor de liant bituminos si de agregate naturale prevazute la pct.2.3 din prezentul Normativ.

Verificarile si determinarile se executa de laboratorul de santier al antreprenorului si constau in urmatoarele:

Verificarea dozajului de liant

Aceasta consta in masurarea:

- gradului de raspandire a liantului;

- precizia de raspandire m sectiune transversala.

4.3.1.1 Gradul de raspandire

a) Principiul

Testul consta in colectarea unei cantitati de liant raspandit de catre echipament, pentru a determina gradul mediu de raspandire. Colectarea se face in minim 5 tavi rectangulare amplasate de-a lungul latimii benzii de lucru.

Se determina:

- gradul de raspandire al liantului pe tava: d_i in kg/m²;

- gradul de raspandire mediu al liantului: d, in kg/m².

b) Aparatura

- tavi metalice cu urmatoarele caracteristici:

suprafata tavii: min. 0,1 m ;

dimensiunile interioare ale tavii:    - latura250500mm;

- inaltime510mm.

Tava poate contine un material absorbant pentru a impiedica curgerea liantului:

- balanta cu precizie de +1 g;

- rigla de min.500 mm pentru masurarea dimensiunilor tavilor cu precizia de +5 mm.

c) Modul de lucru

Se cantareste fiecare tava impreuna cu materialul absorbant, cu precizia de 1 g (M_1i).

Tavile astfel pregatite, numerotate in prealabil, se amplaseaza de-a lungul latimii benzii de lucru a raspanditorului de liant, astfel incat distanta dintre ultima tava si marginea benzii de lucru sa fie de min. 200 mm.

Dupa efectuarea operatiei de raspandire a liantului de catre utilajul de raspandire, tavile care contin liantul raspandit se cantaresc cu precizia de 1 g (Mz;).

d) Calcul

Masa de liant colectat in fiecare tava (M_i):

m_i=M_2i-M_1i,                         kg

Gradul de raspandire in tava i:

di = Mi / Ai                      kg/m² Ai

unde Ai este suprafata tavii i, m²

Gradul de raspandire mediu al liantului:

D = (d₁+d₂+d₃+d₄+d₅+ . .d_n)/n,       kg/m²

unde n este numarul de tavi folosite.

4.3.1.2 Precizia de raspandire in sectiune transversala

Testul consta in colectarea unei cantitati de liant raspandit de 0,5 3,0 kg/m². Colectarea se face in min. 15 tavi cu dimensiuni minime de 100 mm x 50 mm x 50 mm. Masurarea trebuie efectuata dupa ce se executa un sector de minim 30 m. Tavile colectoare numerotate in prealabil se amplaseaza pe toata suprafata rutiera. Dupa raspandirea liantului se determina masa (m) de liant colectat cu ajutorul formulei:

m = (m₁ + m₂ +. . + m_n)/n,

unde:

m_i = masa liantului din fiecare tava obtinuta prin cantarire cu balanta de precizie 0,1 g;

n = numarul de tavi luate in consideratie.

Se calculeaza coeficientul de variatie Cv cu ajutorul formulei:

C_v (S/m)x 100,

unde:

S = abaterea standard care se calculeaza cu ajutorul formulei:

Formula a, pag.23

Tavile care sunt goale sau umplute partial cu liant nu vor fi luate in consideratie. Se traseaza graficul distributiei transversale si se exprima repetabilitatea si precizia. 4.3.2. Verificarea dozajului de agregate naturale.

Aceasta consta m masurarea gradului de raspandire a agregatului natural si precizia de raspandire in sectiune transversala.

4.3.2.1 Gradul de raspandire

a) Principiul

Testul consta in colectarea unor agregate naturale raspandite de catre echipament pentru a determina gradul de raspandire masic. Colectarea se face in trei cutii rectangulare, asezate astfel incat axa principala sa fie paralela cu directia drumului. Cele trei cutii vor fi amplasate in trei pozitii transversale diferite, pe un sector de 30 m lungime.

b) Aparatura

- cutii cu urmatoarele dimensiuni:

lungime: 800 mm;

latime: 250 mm;

inaltime: 40 mm.

- balanta cu precizie de 20 g.

c) Modul de lucru

Se cantareste fiecare cutie cu precizia de ±20 g (M_1i).

Se amplaseaza cele trei cutii, pe un sector in lungime de 30 m, in pozitii transversale diferite, astfel incat axa principala sa fie paralela cu axul drumului.

Dupa raspandirea agregatului natural de catre utilajul de raspandire, cutiile care contin agregatul, se cantaresc din nou(M2i) cu precizia de ±20 g.

d) Calcul

Masa de agregat colectat in fiecare cutie (m,):

m_I M_2i – M_1i,                    kg

Gradul de raspandire masic, Rm, determinat ca medie a celor trei cantitati de agregat natural, raspandit pe unitatea de suprafata. El se calculeaza cu formula:

Formula b, pag.24

unde A₁, A₂, A₃ reprezinta suprafata celor trei cutii. 4.3.2.2 Precizia de raspandire transversala

a) Principiul

Testul consta in colectarea, intr-un echipament special, a agregatului natural asternut de utilajul de raspandire, pe toata latimea benzii de lucru. Testul se efectueaza inainte de raspandirea liantului, direct pe suprafata pe care a fost asternut agregatul natural.

b) Aparatura

- echipament de colectare constituit dintr-un cadru metalic cu lungimea de 4 m si pereti despartitori. Cadrul metalic este compartimentat in 4 parti egale de cate 1 m lungime. Cadrul metalic este alcatuit din doua traverse longitudinale cu lungimea de 4 m, fixate prin doua grinzi asezate perpendicular pe ele, la o distanta de 500 mm una de alta. Grinzile au fante din 200 mm in 200 mm in care sunt introduse foliile metalice cu dimensiunile de 510 x 100 x 2 mm. Prin introducerea foliilor metalice in fante se formeaza celule cu dimensiunile de 500 x 200 mm;

- balanta cu precizia de 5 g;

- saci de polietilena.

c) Modul de lucru

Se raspandeste agregatul natural cu utilajul de raspandire pe suprafata benzii de lucru fara liant, apoi se aseaza cadrul metalic perpendicular pe directia de raspandire, direct pe agregatul natural, la min. 1 m de locul unde s-a inceput raspandirea.

Se introduc foliile metalice in fantele cadrului metalic si se numeroteaza celulele formate.

Se colecteaza agregatul natural din fiecare celula, separat, in saci de polietilena numerotati si cantariti in prealabil.

Se cantareste fiecare sac cu materialul colectat, cu precizia de g.

d) Calcul

- Masa de agregat natural colectat in fiecare sac (m_i):

m_i = M₂- M₁,                            kg

unde:   M₁ = masa sacului gol, kg

M₂ = masa sacului cu material colectat,         kg

- Media aritmetica a maselor de agregat colectat:

m_i = (m₁ + m₂ + + m_n)/n, kg

unde n = numarul de celule (saci)

- Abaterea standard (S):

Formula c, pag.24

- Coeficientul de variatie (C_v)

C_v = (S/m)x 100

unde: S = abaterea standard;

m = valoarea medie a masei

4.4 Controlul calitatii tratamentului bituminos executat

Tratamentul bituminos executat este supus urmatoarelor verificari:

- verificarea rugozitatii, conform STAS 8849;

- verificarea omogenitatii, conform tabel 2.

5. RECEPTIA LUCRARILOR

Receptia lucrarilor se efectueaza in conformitate cu reglementarile in vigoare, in doua etape:

- la terminarea lucrarilor;

- finala, la expirarea perioadei de garantie.

5.1 Receptia la terminarea lucrarilor se efectueaza dupa o luna de la terminarea lucrarilor contractate.

5.1.1 Comisia de receptie va examina lucrarea executata fata de documentatia tehnica aprobata si documentatia de control intocmita in timpul executiei conform prezentului Normativ.

Evidenta tuturor verificarilor de la pct.4 face parte din documentatia de control a receptiei la terminarea lucrarilor.

Eventualele degradari ce apar m termenul de garantie a lucrarilor executate, precum si propunerile facute de comisia de receptie la terminarea lucrarilor vor fi remediate de executant pe cheltuiala acestuia, m mod corespunzator si la termenele stabilite.

5.2 Receptia finala se face la expirarea perioadei de garantie, timp in care se va face verificarea comportarii in exploatare a lucrarii executate si se vor remedia eventualele degradari aparute in perioada de garantie.

5.3 Perioada de garantie se stabileste prin clauze contractuale, dar nu mai putin de un an de la data receptiei finale.

6. MASURI DE SECURITATEA MUNCII SI PSI

6.1 Inainte de inceperea lucrarilor, sectorul de lucru se va amenaja si se va semnaliza conform Instructiunilor MT-MI.

6.2 Pe toata perioada de executie a tratamentelor bituminoase duble inverse se vor respecta prevederile din actele normative nr.30-34 de la pct.1.4 al prezentului Normativ.

6.3 Actele normative mentionate la pct.6.2 nu sunt limitative, ele putand fi completate de unitati cu masuri suplimentare specifice fiecarui loc de munca.