Influenta
lanturilor fast-food asupra alimentatiei publice
Globalizarea ce caracterizeaza secolul in
care traim pare a cuprinde chiar si alimentele pe care le consumam. Afirmatia
este cu atat mai adevarata daca privim estimarile specialistilor cu privire la
importurile si exporturile de produse alimentare, dar si de francize de lanturi
de restaurante. Fast-food-urile se extind international cu o viteza uimitoare. De exemplu, in
India, vanzarile de alimente fast-food cresc anual cu 40%.
Alimentele fast-food sunt bogate in numerosi
nutrienti, inclusiv calciu, vitamina B12, vitamina A, C, D si E, insa la fel de
adevarat este si ca unele pot fi considerate bombe calorice, ce abunda in
grasimi nesaturate si care pot creste foarte mult riscul de aparitie a bolilor
cardiovasculare, a diabetului si a obezitatii.
Daca alegem sa mancam in oras, fast food-urile
par a fi cea mai ieftina si la indemana optiune. Din pacate insa nu si cea mai
sanatoasa. Mancarea se face repede, o luam la pachet daca timpul nu ne permite
sa stam sa o mancam acolo si astfel facem economie de timp si de bani, intr-o
lume in care aceste doua elemente par a fi de pret. Iar sanatatea trece pe
locuri codase. De foarte putine ori ne gandim cu adevarat la ce mancam, si este
adevarat ca si fast foodurile in sine ne fac foarte usor sa le alegem, deoarece
sunt foarte multe.
Oriunde ne uitam, putem da cu
ochii de un fast food, sau de vreun chiosc cu mancare. Iar daca nu il vedem, cu
siguranta stim unul aproape de casa sau de birou, care sa ne ajute sa iesim din
impas cand ne intrebam ce sa mancam. In ultima vreme parca suntem din ce in ce mai
sufocati de fast - fooduri. In hipermarketuri, in centrele comerciale, pe
strada, chiar si in benzinarii. Suntem, de asemenea, indemnati sa mancam cat
mai des la fast food: reclamele radio sau tv, dar si modurile atractive de
atragere a consumatorilor sunt cateva din elementele care au facut fast-food-ul
un element cvasiconstant in viata noastra.
De-a lungul timpului au
aparut foarte multe zvonuri despre alimentele dar si despre restaurantele care
le comercializeaza. Nu de putine ori astfel de zvonuri au redus vanzarile, si
i-au facut pe producatori sa fie mult mai atenti la continutul produselor. Totusi,
fast-food ramane una din principalele tipuri de alimentatie inclusa in termenul
generic de junk- food. Un astfel de termen descrie de obicei alimentele foarte
bogate in calorii, dar sarace in valori nutritive.
Multi considera chiar si pizza
junk-food. Apartenenta ei la aceasta categorie este insa, contestata, deoarece
ea poate contine branza, rosii, carne, care au reale principii nutritive. Daca
blatul este facut din faina integrala si are toppinguri vegetale, nu mai exista
motive ca ea sa fie incadrata in alimentele nesanatoase. Uneori, junk-food sunt
considerate si unele cereale, care au un continut exagerat de ridicat de zahar
si carbohidrati. In aceste cazuri beneficiile aduse organismuli prin continutul
in fibre sunt depasite de riscurile asociate procentului ridicat de glucide.
Una din cele mai importante
probleme asociate produselor de tip fast-food este aceea ca nu aduc
organismului principii nutritive, ca sunt foarte bogate in sare si in grasimi.
Aceasta combinatie este una de cosmar pentru medici, iar rezultatele ei devin
vizibile in scurt timp: modificari ale aspectului, supraponderabilitate,
accelerarea unor procese metabolice, dezvoltarea rezistentei la insulina,
favorizarea aparitiei unor afectiuni cronice: dislipidemii, diabet. Consumarea
lor nu induce o stare de satietate, chiar daca din punct de vedere nutritiv
caloriile furnizate organismului sunt suficiente. Ca urmare, tendinta este de a
consuma cat mai mult, ceea ce duce in timp la supraalimentare. Pericolul aparitiei
supraponderabillitatii (si al obezitatii) este, in astfel de situatii, chiar
mai ridicat.
Un alt inconvenient este acela
ca alimentele fast-food pot inlocui alte produse, mult mai hranitoare si mai
sanatoase. Sucurile carbogazoase ajung sa inlocuiasca astfel lactatele, sucurile
naturale, ceaiurile. Fructele proaspete sunt inlocuite cu mici gustari rapide,
iar majoritatea legumelor incluse in meniuri sunt cartofii prajiti si salata
verde. Alimentele fast-food
s-au modificat foarte mult de-a lungul timpului, insa adevarul despre acestea
este inca discutabil. Specialistii au considerat necesar ca aceste date sa fie
lamurite, iar consumatorii sa stie cat mai bine ce cumpara si sa poata decide,
in cunostinta de cauza, daca produsul respectiv este bun sau nu.
Mancarea la fast food
pare foarte diversificata: pui, cotlete, hamburgeri, sandwichuri dintre cele
mai variate, sosuri, cartofi prajiti, salate, fasole, deserturi inghetata,
sucuri…Iar enumerarea poate continua. Chiar si in astfel de situatii,
indiferent de optiuni, si indiferent de modul in care sunt combinate, alegerea
mancarii de fast-food se mentine nesanatoasa.
Cei mai afectati pe termen
lung sunt consumatorii fideli, cei care mananca zilnic la fast food. Alarmati
de faptul ca din ce in ce mai multi copii prefera o astfel de alimentatie dar
si de faptul ca aceasta este consumata in cantitati ridicate, specialistii au
investigat problema si au ajuns la concluzia ca de fapt exista ceva tipic
alimentelor fast-food care determina acest consum exagerat. Specialistii au
sugerat ca exista anumiti factori care stimuleaza aceasta supraalimentare,
principalii incriminati fiind:
- Continutul redus in fibre
- Gustul bun;
- Existenta unui numar ridicat de calorii in alimente de dimensiuni mici;
- Continutul ridicat in grasimi
- Continutul ridicat in glucide, mai ales sub forma lichida.
Specializarea: ECTS
An: 3, Grupa 3
