Functionarii publici - recrutarea functionarilor publici, motivarea functionarilor publici, perfectionarea functionarilor publici

Functionarii publici

Trebuie mentionat faptul ca in ceea ce priveste functia publica nu exista un acquis comunitar.Datorita nevoii de implementare a legislatiei in ceea ce priveste functia publica dar si cerintelor de formare continua la nivel European s-a facut necesara modificarea cadrului legislativ si totodata intarirea rolului ANFP.Astfel isi fac aparitia o serie de acte normative care vin in completarea legislatiei cu privire la infiintarea unor comisii de disciplina precum si a codului de conduita.Nu a existat un plan de reforma pentru functia publica dar actuala strategie vizeaza insa principala component a reformei si anume dezvoltarea resurselor umane in doua etape si anume : in perioada 2004-2006 s-a vizat dezvoltarea managementului schimbarii pentru ca in perioada 2007-2010 sa se urmareasca stabilirea si consolidarea sistemului functiei publice.Reforma functiei publice trebuie sa urmareasca urmatoarele aspecte: -recrutarea, selectia si incadrarea functionarilor publici

-perfectionare a functionarilor publici

-motivarea functionarilor publici

-evaluarea functionarilor publici

-conduitata functionarilor publici

-responsabilitatile functionarilor publici in procesul de reforma

Recrutarea functionarilor publici

Recrutarea si selectarea functionarilor publici reprezinta acel proces de cautare , de localizare si identificare, de atragere a potentialilor candidati din care urmeaza sa fie selectati candidatii capabili. Este necesara stabilirea unor cai de atragere a potentialilor candidati precum si cai de selectie si alegere a lor pentru ca principala problema in administratia publica nu este pe cine alegem ci de unde alegem. Se cere ca personalul implicat sa fie specializat precum si neimplicat politic. Deasemenea un neajuns este faptul ca nu se organizeaza concursuri la nivel national ci la nivel local. De obicei instrumentele de recrutare si selectie sunt cele impuse de legislatie , personalul care se ocupa cu gestionarea resurselor umane neavand intotodeauna cunostiintele necesare.                                                                                      In ceea ce priveste recrutarea personalului este de notat faptul ca se folosesc foarte putine metode de informare a potentialilor candidati, precum si existent unei problem de transparenta in publicarea posturilor vacante. Selectia propriu zisa fiind ingreunata de faptul ca se pune accent pe memorarea de fapte si idei , bibliografia de concurs fiind formata exclusiv din acte normative , precum si de numarul mare de subiecte care presupun redarea propriu zisa a unor paragrafe sau articole din legislatie. Faptul ca nu sunt utilizate exercitii practice sau studii de caz , metode din care ar putea rezulta abilitatile practice precum si trasaturile de character si competentele candidatului fac situatia si mai dificila ingreunand procesul de selectie mergand pana pana la descoperirea in timp a unor functionari care nu sunt destul de bine pregatiti pentru acea functie in care isi desfasoara activitatea sau si mai rau descoperirea faptului ca acestia din urma nu se pot adapta.

Luand in considerare acestea, externalizarea procesului de recrutare  este necesara , presupunand formarea de comisii nationale alcatuite din specialisti in recrutare si selectie precum si din personalitati recunoscute.

In concluzie recrutarea si selectia functionarilor publici trebuie restructurate asigurandu-se neutralitatea politica si transparenta acestui proces.

Motivarea functionarilor publici

Conform dictionarului explicative al limbii romane “motivatie”(pl.motivatii) reprezinat totalitatea motivelor sau mobilurilor (constiente sau nu) care determina pe cineva sa efectueze o anumita actiune sau sa tinda spre anumite scopuri.

Factori cu impact decisive asupra motivatiei sunt conditia sociala,experienta precum si influenta grupului din acestea rezultand ca oamenii pot avea motive diferite in abordarea un ui tip de comportament.

In ceea ce priveste administratia publica,motivarea functionarilor publici se reduce in general la salarizare si drepturi materiale.

Ca si baza a motivarii, legislatia in dimeniu abordeaza in primul rand drepturile functi onarilor publici: dreptul la opinie,dreptul la asociere sindicala, dreptul la greva si dreptul la salariu.

Lipsa transparentei in ceea ce priveste veniturile salariale ale unor categorii de functionari publici se datoreaza in principal nivelului scazut de salarizare dar si lipsei instrumentelor alternative care duc la asigurarea unui trai decent.

ESEU: Dezvoltare regionala - test grila ESEU: Politicile de solidaritate, politici sociale si coeziunea europeana

Aceste cauze duc la cresterea numarului cazurilor de coruptie si formeaza o imagine negativa asupra corpului functionarilor publici. In baza celor spuse se impune crearea si implementarea unui sistem unitar de salarizare. Este din ce in ce mai evident faptul ca unele functii publice nu isi justifica existenta.

Exista mai multe modalitati de motivare a functionarilor publici atat prin recompense banesti si material cat si prin asigurarea unor conditii de munca satisfacatoare,perspective unei cariere, recunoasterea muncii ,satisfactia de a fi si de a face  lucruri utile, existenta unei competitii, comunicarea in cadrul echipei,libertatea de a avea initiative.De asemenea se doreste crearea unui echilibru intre angajati.

Constransi de lipsa mijloacelor de motivare (materiale si financiare)managerii din sectorul public sunt fortati practic sa-si motiveze colaboratorii utilizand forme alternative.De aici rezulta ca fiind necesara crearea si implementarea unui sistem unitar de salarizare simplu si transparent din care sa reflecte importanta si rezultatele activitatii depuse pentru a se permite atragerea si mentinerea unor functionari publici competenti.

Perfectionarea functionarilor publici

Pentru a-si putea imbunatatii aptitudinile , deprinderile comportamentale,cunostintele si tehnicile de lucru , functinarii publici urmeaza pe intreg parcursul carierei o serie de programe de perfectionare. Aceasta perfectionare poate avea loc dupa ce in prealabil candidatii au o pregatire de baza. Se urmareste deci imbunatatirea capacitatii profesionale dejà existente .

O perfectionare continua este necesara in contextual unei dezvoltari continue a economiei precum si a unei diversificari permanente a cerintelor cetatenilor.

Impreuna cu cele opt centre regionale pe care le coordoneaza , Institutul de Administratie este responsabil de perfectionarea functionarilor publici prin organizare de cursuri dar si prin eleborarea unor studii de specialitate care sa vina in ajutorul acestora.

Pentru a se putea o cat mai buna implementare a componentelor startegice in formarea functionarilor publici INA trebuie sa isi consolideze capacitatea astfel inca sa pot veni in sprijinul celor care doresc sa se perfectioneze dar si pentru a putea permite o colaborarea cat mai stransa cu institutiile de gen.

Chiar daca in urma eforturilor depuse programele de perfectionare au luat amploare resursele destinate perfectionarii sunt inca destul de limitate iar cele existente nu sunt utilizate efficient si corespunzator.

Deoarece nu exista un sistem de verificare a nivelului de perfectionare la nivelul fiecarei institutii si nici nu se fac verificari in urma participarii la programe de perfectionare implicarea participantilor este foarte redusa. Alte motive pentru aceasta lipsa de implicare pot fi si durata scurta a cursurilor precum si fapt ca la sfarsitul cursului candidatii primesc doar o diploma de participare.

Datorita lipsei unor standarde in domeniu calitatea seminarilor si a prelegerilor precum si conditiile de desfasurare sunt mult sub nivelul cerintelor asta si pentru ca institutiile de invatamant nu se implica foarte mult iar centrele regionale au o capacitate limitata de perfectionare.

Pentru a se asigura implementarea componentelor strategice referitoare la formarea continua a functionarilor publici se propun urmatoarele:

-dezvoltarea mecanismului international legat de implementarea , monitorizarea si evaluarea procesului de dezvoltare continua

-crearea unor legaturi intre actorii formari continue precum si intarirea relatiilor cu partenerii externi

-posibilitatea INA de a desfasura in continuare cursuri de perfectionare si formare continua la standarde europene.

-dezvoltarea centrelor regionale de formare continua atat din punct de vedere logistic cat si al resurselor umane

-extinderea retelei de parteneri nationali si internationali.

-posibilitatea INA de a desfasura in continuare cursuri de perfectionare si formare continua la standarde europene.

-dezvoltarea centrelor regionale de formare continua atat din punct de vedere logistic cat si al resurselor umane

Evaluarea performantelor functionarilor publici

Datorita faptului ca in acest domeniu nu exista modalitati de verificare a performantelor se pune un mare accent pe rezultatele obtinute de angajati in timp dar sip e evaluare directa facuta de catre superiorul direct.

In ceea ce priveste evaluarea performantelor profesionale principalul element descriptiv este subiectivismul deoarece chiar daca se urmareste evaluarea obiectivelor individuale , in majoritatea cazurilor acestea sunt inexistente. Pana chiar si obiectivele organizatiei nu sunt foarte bine conturate si organizate astfel ca pentru aceasta evaluare , baza se pune pe superiorul direct deoarece acesta fiind intr-un contact permanent cu angajatul ii poate face un profil acestuia si poate stabili daca este potrivit pentru ceea ce face.

O altfel de evaluare foarte importanta este aceea facuta de catre agentii externi in cazul nostru de catre cetateni, in special cei care intra in contact direct cu un functionar și in mod repetat. Chiar daca nu exista un cadru formal in aceasta privinta , cadru de care cetatenii sa se poata folosi in evaluarea lor , exista in toate institutiile publice o Condica de sugestii si reclamatii de care ar trebui a se tina cont inainte de fiecare hotarare cu privire la promovari sau orice actiune care implica in mod direct angajatii si relatia lor cu cetatenii.

O a treia metoda de evaluare este autoevaluarea aceasta avand un rol important in cresterea performantei profesionale individuale existand o serie de teste prin care angajatii isi pot autoevalua performantele.

Conduita functionarilor publici

Cele mai discutate puncte ale reformei din domeniul functiei publice sunt atitudinea si modul de relationare a functionarilor publici cu cetatenii.

Aceste aspecte sunt foarte des discutate deoarece se doreste imbunatatirea imaginii si eficentei corpului de functionari publici. Un mare accent se pune in ultima vreme pe conduita pentru ca o serie de rapoarte venite atat din mediul intern dar si din cel international au semnalizat o serie de acte de coruptie cu baza in sectorul administratiei publice.

De altfel s-a incercat cresterea nivelului de transparenta prin implicarea cetatenilor in proiecte si discutii in special la nivel local precum si prin publicarea a o serie de rapoarte pe site-urile institutiilor.

Incepand cu anul 2004 au existat mai multe propuneri pentru a se infiinta Observatorul functiei publice, compus din reprezentanti ai sindicatelor , ai partidelor politice, reprezentanti ai societatii civile ca si ai institutiilor beneficiare. Se doreste infiintarea Observatorului functiei publice tocmai pentru a se asigura transparenta managementului functiei publice dar si independenta functionarilor publici.

Trebuie totusi remarcat faptul ca desi au existat ai multe incercari in materie de conduita ,reusitele nu sunt semnificative. Se considera ca pentru a ava sanse de reusita in materie de conduita incercarile de reglementare trebuie abordate sistemic vizandu-se mai multe aspect cum ar fi : comportamentul politic, cadrul legal, mecanismele de monitorizare si verificare , coduri de conduita functionale, mecanisme de interactiune profesionala, comportamentul cetatenilor si implicarea mass mediei in domeniu.

Ca principal aspect abordat este comportamentul politic aceasta din doua motive :

-puterea politica doreste crearea unui cadru de comportament etic general, asta chiar prin puterea exemplului.

-deoarece este vital ca functionarii publici sa fie neutri din punct de vedere politic chiar daca schimbarile de la nivel inalt ii afecteaza mai mult sau mai putin in mod direct .

Al doilea aspect vizat este cadrul legal , aici urmarindu-se reformarea lui in asa fel incat sa se evite aspectele prea generale sau neclare , ajungandu-se la concluzia ca in unele zone cum ar fi licitatiile, si investitiile publice, cadrul legal este prea permisiv si mult prea interpretabil.

Se urmareste deasemenea ca un al treilea aspect crearea unor mecanisme de monitorizare si verificaredar si infiintarea unor coduri de conduita functionale deoarece se considera ca actualul cod nu este decat un mechanism ineficient, fiind mai mult o modalitate de control din partea superiorului.

Deoarece una dintre realitatile din institutiile publice este teama de sanctiuni de aici derivand teama de libera exprimare, de a avea initiative, de a comenta sau chiar de a-si expune propria parere se impune deci crearea unor mecanisme de interactiune profesionala care sa vina in sprijinul atat a dezvoltarii unei colaborari cat mai stranse atat intre angajati cat si intre angajati si superiori.

Unul dintre factori care au dus la rezultate nesemnificative in materie de conduita este comportamentul cetatenilor care a condus si la nenumarate acte de coruptie , datorita neimplicarii si nesemnalizarii acestor nereguli dar si pentru ca multi dintre ei (in special cei cu mai multa dare de mana)le considera ca fiind normale sau pur si simplu o cale mai usoara de a-si rezolva problemele in timp util si fara prea multe complicatii. Se urmareste asadar educarea cetatenilor in acest sens precum si intampinarea unei atitudini pozitive venite din partea acestora .

Ca ultim aspect se doreste crearea unor mecanisme de coordonare precum si contributia societatii civile si a presei care se vor a fi active sustinand si sanctionand la nevoie actiunile institutiilor publice si a functionarilor publici.

Cu toate acestea pentru a nu fi incalcate normele de conduita se face apel la moralitatea indivizilor implicati. Deasemenea se pune un mare accent pe recrutarea si selectarea viitorilor functionari publici sip e faptul ca aceste procese ar trebui sa aiba in vedere aceste aspecte.

Din alt punct de vedere nivelul de salarizare conduce la cazuri de coruptie in randul functionarilor publici care isi doresc un trai cat mai decent , precum si la migratia acestora catre sectorul privat mai ales ca in acest sector exista mult mai multe sanse de avansare dar si perspective unei cariere.