Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate baniLucreaza pentru ceea ce vei deveni, nu pentru ceea ce vei aduna - Elbert Hubbard





Afaceri Agricultura Comunicare Constructii Contabilitate Contracte
Economie Finante Management Marketing Transporturi

Administratie


Qdidactic » bani & cariera » management » administratie
Raspunderea ministeriala



Raspunderea ministeriala


RASPUNDEREA MINISTERIALA


Sediul materiei este dat de art.109 din Constitutie precum si de prevederile Legii 115/1999 privind responsabilitatea ministeriala republicata in Monitorul Oficial nr.200/23 martie 2007.

Raspunderea ministeriala este una duala, ea cuprinzand o raspundere politica si una juridica a membrilor guvernului.

Distinctia dintre responsabilitatea politica si cea juridica pleaca de la faptul ca prima intervine ca urmare a „jocurilor politice' fara ca activitatea unui ministru sa vina in conflict cu vreun „text potrivit de lege', pe cand responsabilitatea juridica intervine, fie cand s-au comis fapte penale, fie cand s-au produs pagube[1].

Conform prevederilor constitutionale ale art.109 al.1, fiecare membru al Guvernului raspunde politic solidar cu ceilalti membri pentru activitatea Guvernului si pentru actele acestuia. Sanctiunea cea mai severa care intervine in cazul raspunderii politice a guvernului si a membrilor acestuia este demiterea prin retragerea increderii de catre Parlament, potrivit procedurii motiunii de cenzura, dar raspunderea politica a Guvernului si implicit a ministrilor ne apare ca o institutie a dreptului constitutional[2], motiv pentru care nu vom insista asupra detaliilor.


Pe langa raspunderea politica, care este de regula o raspundere colectiva, se poate angaja si raspunderea juridica a ministrilor care este intotdeauna o raspundere individuala.

Raspunderea penala a ministrilor isi gaseste temeiul constitutional in prevederea art.109 al.2 si in art.12 din Legea nr.115/1999 republicata si modificata[3], potrivit carora numai Camera Deputatilor, Senatul si Presedintele Romaniei au dreptul sa ceara urmarirea penala a membrilor Guvernului pentru fapte savarsite in exercitiul functiei lor. Competenta de judecata apartine Inalte Curti de Casatie si Justitie.



Inca de la inceput trebuie facute doua precizari:

a) raspunderea penala a membrilor Guvernului intervine conform prevederilor mai sus mentionate doar pentru fapte comise in indeplinirea mandatului, in exercitarea prerogativelor de membru al Guvernului.

b) acest tip de raspundere are in vedere numai membrii Guvernului, numiti de Presedintele Romaniei pe baza votului de incredere acordat de Parlament.


Cazurile de raspundere si pedepsele aplicabile membrilor Guvernului sunt reglementate de Legea nr.115/1999 privind responsabilitatea ministeriala, republicata, astfel:

- Constituie infractiuni conform Legii 115 si se pedepsesc cu inchisoare de la 2 la 12 ani urmatoarele fapte savarsite de membrii Guvernului in exercitiul functiei lor:    

a) impiedicarea, prin amenintare, violenta ori prin folosirea de mijloace frauduloase, a exercitarii cu buna-credinta a drepturilor si libertatilor vreunui cetatean;

b) prezentarea, cu rea-credinta, de date inexacte Parlamentului sau Presedintelui Romaniei cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde savarsirea unor fapte de natura sa aduca atingere intereselor statului.
Tentativa acestor fapte se pedepseste.

- Constituie, de asemenea, infractiuni si se pedepsesc cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani urmatoarele fapte savarsite de catre un membru al Guvernului:
a) refuzul nejustificat de a prezenta Camerei Deputatilor, Senatului sau comisiilor permanente ale acestora, in termen de maxim 20 de zile de la solicitare informatiile si documentele cerute de acestea in cadrul activitatii de informare a Parlamentului de catre membrii Guvernului;
b) emiterea de ordine normative sau instructiuni cu caracter discriminatoriu pe temei de rasa, nationalitate, etnie, limba, religie, categorie sociala, convingeri, varsta, sex sau orientare sexuala, apartenenta politica, avere sau origine sociala, de natura sa aduca atingere drepturilor omului.


In cazul savarsirii de catre membrii Guvernului a unor infractiuni in exercitiul functiei lor, altele decat cele aratate mai sus, se aplica pedeapsa prevazuta de legea penala pentru acele infractiuni.

In situatia savarsirii de catre membrii Guvernului in exercitiul functiei lor, a unor fapte calificate ca infractiuni conform legii penale, sau conform Legii 115/1999, pe langa pedeapsa principala se va aplica si pedeapsa complementara a interzicerii dreptului de a mai ocupa o functie publica de conducere pe o perioada de la 3-10 ani.

Procedura de urmarire penala si de judecare a membrilor Guvernului pentru infractiunile savarsite in exercitarea functiei lor, este una speciala prevazuta de Legea 115/1999, modificata cu privire la acest aspect prin O.U.G. nr.95/2007[4].

Pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti de condamnare, membrii Guvernului beneficiaza de prezumtia de nevinovatie.

Raspunderea civila a membrilor Guvernului nu este prevazuta expres de Constitutie si nici de legea privind responsabilitatea ministeriala, precum in cazul raspunderii politice si penale.

Art.5 din Legea 115/1999 republicata, prevede insa ca membrii Guvernului, pe langa raspunderea politica si raspunderea penala, pot raspunde si civil, contraventional si disciplinar, dupa caz, potrivit dreptului comun in aceste materii.




M.Badescu, B.Tonea, op.cit., p.199.

Emanuel Albu, op. cit., p.193 si urm.

Legea 115/1999 a fost republicata in M.Of. al Romaniei nr.200/23.03.2007 in temeiul Legii 90/2005 privind aprobarea O.U.G. nr.3/2005 pentru modificarea si completarea Legii 115/1999 si modificata ulterior prin O.U.G. r.95/26.09.2007, publicata in M.Of. nr.678/4.10.2007

Aceasta Ordonanta a modificat printre altele, componenta comisiei speciale, instituita pentru analiza sesizarilor cu privire la savarsirea unei infractiuni in exercitiul functiei de catre un membru al Guvernului, stabilind ca aceasta va fi formata din cinci judecatori (anterior O.U.G.95/2007 comisia era formata din reprezentanti ai puterii politice). Desi s-a argumentat ca alcatuirea comisiei din magistrati inamovibili, garanteaza independenta si asigura impartialitatea si obiectivitatea raportului intocmit, au existat critici cu privire la aceasta reglementare, considerandu-se ca se incearca „politizarea justitiei” si atragerea magistratilor in „jocuri de culise”(Viorica Costiniu – presedintele Asociatiei Magistratilor din Romania).



Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright