Atributiile prefectului

Atributiile prefectului

Legea nr. 340/2004 stabilea ca prefectul e numit de catre Guvern la propunerea Ministerului Administratiei si Internelor.

In exercitarea atributiilor prefectul era ajutat, conform Legii nr. 340/2004, de un subprefect, iar in municipiul Bucuresti de doi subprefecti, care erau numiti prin decizia primului ministru la propunerea prefectului si cu avizul Ministerului Administratiei si Internelor (art.8 alin.2).

Subprefectul indeplineste, in lipsa si in numele prefectului, atributiile  ce ii revin acestuia din urma.

Datorita noilor modificari aduse prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului  nr. 179/2005, pentru modificarea si completarea Legii nr. 340/2004 privind institutia prefectului[1], in art. 1 aceasta prevede ca prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local, Guvernul numind cate un prefect in fiecare judet si in municipiul Bucuresti, la propunerea ministrului administratiei si internelor, iar in ceea ce priveste art.8, el va cuprinde urmatoarele: pentru indeplinirea atributiilor si prerogativelor care ii revin conform legii, prefectul este ajutat de 2 subprefecti, iar in municipiul Bucuresti de 3 subprefecti, atributiile subprefectilor stabilindu-se prin hotarare a Guvernului.

Intreaga activitate a prefectului este ghidata dupa principiile legalitatii, impartialitatii, obiectivitatii, transparentei si liberului acces la informatiile de interes public, eficientei, responsabilitatii, profesionalizarii si orientarii catre cetatean.

Printre atributiile cele mai importante ale prefectului se numara[2], asa cum se prezinta ele dupa modificarile si completarile aduse de O.U.G. nr.179/2005, urmatoarele:

- prefectul asigura, la nivelul judetului sau, dupa caz, al municipiului Bucuresti, aplicarea si respectarea Constitutiei, a legilor, a ordonantelor si hotararilor Guvernului, a celorlalte acte normative, precum si a ordinii publice (art.24 (1) lit.a) ).

- prefectul actioneaza pentru realizarea in judet, respectiv in municipiul Bucuresti, a obiectivelor cuprinse in programul de guvernare si dispune masurile necesare pentru indeplinirea lor, in conformitate cu atributiile si competentele  ce ii revin, potrivit legii (art.24 (1) lit. b) ).

- prefectul stabileste impreuna cu autoritatile administratiei publice locale, prioritatile de dezvoltare teritoriala (art.24 (1) lit.e) ).

- prefectul verifica legalitatea actelor administrative ale consiliului judetean, ale consiliului local sau ale primarului (art. 24 (1) lit. f) ). In exercitarea acestei atributii, prefectul, cu cel putin 10 zile inaintea introducerii actiunii in contenciosul administrativ, va solicita autoritatilor care au  emis actul, cu motivarea necesara, reanalizarea actului socotit nelegal, in vederea modificarii sau, dupa caz, a revocarii acestuia (art. 26).

- prefectul asigura, impreuna cu autoritatile si organele abilitate, ducerea la indeplinire, in conditiile stabilite prin lege, a masurilor de pregatire pentru situatii de urgenta (art. 24 ( 1) lit. g) ).

- prefectul utilizeaza, in calitate de sef al protectiei civile, fondurile special alocate de la bugetul de stat si baza logistica de interventie in situatii de criza, in scopul desfasurarii in bune conditii a acestei activitati (art. 24 (1) lit. i) ).

- prefectul asigura realizarea planului de masuri pentru integrare europeana (art. 24 (1) lit. k)).

- prefectul asigura folosirea, in conditiile legii, a limbii materne in raporturile dintre cetatenii apartinand minoritatilor nationale si serviciile publice deconcentrate in unitatile administrativ – teritoriale in care acestia au o pondere de peste 20% (art.24 (1) lit.m¹).

Conform noului art. 24¹, prefectul poate verifica masurile intreprinse de primar sau de presedintele consiliului judetean in calitatea lor de reprezentanti ai statului in unitatea administrativ – tertitoriala si poate sesiza organele competente in  vederea stabilirii masurilor necesare, in conditiile legii.[3]