Functionalitatea Consiliului local Arad

Functionalitatea Consiliului local Arad

Consiliul Local stabileste si organizeaza comisii de specialitate, in componenta si domeniile de activitate urmatoare:

Comisia 1: - buget-finante, 5 membri;

Comisia 2: - urbanism, protectia mediului si turism, 5 membri;

Comisia 3: - administrarea domeniului public si privat al municipiului Arad, 5 membri;

Comisia 4: - sanatate, familie, protectie sociala, cultura, culte, invatamant si relatii externe, 5 membri;

Comisia 5: - juridica, 3 membri.

Nominalizarea membrilor fiecarei comisii se face de fiecare grup de consilieri, avandu-se in vedere, de regula, pregatirea lor profesionala si domeniul in care isi desfasoara activitatea, precum si optiunea acestora. In situatia in care pentru un loc intr-o comisie exista doua sau mai multe optiuni, selectia se face prin votul deschis al majoritatii consilierilor prezenti.

1. Membrii Consiliului Local al Municipiului Arad pentru mandatul 2008 – 2012.

3. Regulament de functionare a Consiliului Local al Municipiului Arad

Functionarea comisiilor de specialitate. Comisiile indeplinesc urmatoarele atributii principale:

a) analizeaza proiecte de hotarari ale consiliului local, proiecte ce se includ in sfera domeniilor lor de activitate;

b) elaboreaza avize asupra proiectelor de hotarari, pe care le prezinta consiliului;

c) se pronunta asupra altor probleme trimise de consiliul local pentru analiza si avizare, intocmesc avize cu privire la acestea, pe care le prezinta consiliului local;

d) indeplinesc orice alte insarcinari date prin hotarari ale consiliului local, daca acestea au legatura cu activitatea lor.

Fiecare comisie de specialitate isi alege, prin votul deschis al majoritatii consilierilor ce o compun, cate un PRESEDINTE, un VICEPRESEDINTE si un SECRETAR. PRESEDINTELE comisiei, are urmatoarele atributii principale:

a) asigura reprezentarea comisiei in raporturile acesteia cu consiliul local si cu celelalte comisii; convoaca sedintele comisiei; conduce sedinta comisiei;

b) propune ca la lucrarile comisiei sa participe si alte persoane din afara acesteia, daca apreciaza ca este necesar; participa la lucrarile celorlalte comisii care examineaza probleme ce prezinta importanta pentru comisia pe care o conduce; sustine in sedintele consiliului avizele formulate de comisie;

c) anunta rezultatul votarii, pe baza datelor comunicate de secretarul comisiei.

In lipsa presedintelui comisiei, toate prerogativele acestuia sunt preluate de catre vicepresedinte. Secretarul comisiei indeplineste urmatoarele atributii principale:

a) tine evidenta participarii la sedinte a membrilor comisiei;

b) asigura redactarea amendamentelor, avizelor, proceselor-verbale, etc;

Sedintele comisiilor de specialitate se desfasoara, de regula, in zilele de luni si marti. In afara sedintelor desfasurate potrivit programului, ori de cate ori considera necesar, presedintele comisiei poate sa convoace comisia.

Convocarea se face telefonic prin intermediul functionarilor Serviciului Logistica Actelor Administrative. Participarea membrilor comisiilor la sedintele acestora este obligatorie. La sedintele comisiilor pot participa primarul si viceprimarii. Prezenta la sedintele comisiilor a altor persoane interesate sau a reprezentantilor mass-media este hotarata de comisie, la propunerea presedintelui acesteia.

Pe ordinea de zi se includ interpelari, intrebari, proiecte de hotarari si raspunsurile la interpelarile, intrebarile formulate anterior, adica – de regula, in sedinta anterioara a comisiei.

Pentru dezbaterea proiectelor de hotarari sau a celorlalte problem repartizate comisiei, acestea vor fi prezentate de initiator sau de reprezentantul acestuia, de seful compartimentului de resort nominalizat pentru analiza proiectului. Avizul comisiei se redacteaza pe baza amendamentelor si a propunerilor formulate de membrii acesteia.

Avizele vor cuprinde separat, cu motivarea necesara, atat amendamentele si propunerile aprobate cu majoritatea prevazuta la art.11, cat si amendamentele sau opiniile separate ale oricarui membru al comisiei.

Asupra proiectelor de hotarari sau a altor probleme repartizate comisiei, aceasta se pronunta cu votul majoritatii membrilor ei; votul este, de regula, deschis. In anumite situatii, comisia poate hotari ca votul sa fie secret, stabilind, de la caz la caz, modalitatea de exprimare a acestuia.

Prin grija secretarului comisiei, lucrarile se consemneaza intr-un procesverbal, care va fi semnat de catre presedinte si secretar. Presedintele poate incuviinta ca procesele-verbale sa fie consultate de alte persoane interesate, care nu au participat la sedinta, cu exceptia proceselor verbale intocmite in sedintele desfasurate cu usile inchise.

Consiliul Local poate hotari constituirea unor comisii speciale de analiza si verificare, la propunerea consilierilor sau a primarului. Hotararea consiliului prin care se dispune constituirea comisiei va contine prevederi referitoare la: componenta nominala, obiective, tematica activitatii, perioada in care va lucra, mandatul comisiei. La termenele stabilite, comisia de ancheta va prezenta un raport, care va cuprinde,

daca este cazul, propuneri concrete.

Comisiile constituite potrivit prevederilor prezentei sectiuni vor fi mandatate sa analizeze si sa verifice orice probleme legate de exercitarea mandatului consiliului local. Comisia consultativa, constituita in scopul analizarii si consultarii cu privire la proiectele si problemele supuse dezbaterii Consiliului Local, se compune din: primar, viceprimari, presedintii comisiilor de specialitate si liderii grupurilor de consilieri. Comisia consultativa se intruneste la convocarea primarului.

Pentru probleme deosebite, cand consiliul local este convocat in sedinta extraordinara, potrivit art.40 alin.(2) si alin.(4) din Legea nr. 215/2001, la solicitarea celui care a cerut intrunirea consiliului, comisiile de specialitate se pot intruni in sedinta de lucru comuna.

Convocarea este mentionata in invitatia la sedinta consiliului, cu precizarea orei de desfasurare. Ora va fi anterioara celei de desfasurare a sedintei consiliului. Sedintele de comisii reunite sunt legal constituite daca participa majoritatea membrilor fiecarei comisii.

Sintagma “problema deosebita” in sensul prezentului regulament desemneaza probleme majore de interes public vizand bugetul local, investitii publice, accesare de credite, administrare domeniu public sau privat, probleme sociale majore si altele de acelasi fel.

Comisiile reunite dezbat si avizeaza proiectele de hotarari ale consiliului conform

urmatoarei proceduri:

a) presedintele sedintei consiliului prezideaza si sedinta comisiilor reunite;

b) prezentarea problemelor supuse dezbaterilor se face de catre initiator, cu precizarea motivelor care determina caracterul deosebit al problemelor respective;

c) dupa prezentare se desfasoara dezbaterile, in cadrul carora se pot solicita executivului si se primesc explicatii, lamuriri, detalii, iar consilierii pot formula propuneri, amendamente, completari, modificari, care se sintetizeaza de catre presedintele de sedinta, intr-un aviz unic, cu precizarea comisiilor care au formulat respectivele propuneri;

d) avizul unic va respecta conditiile de forma si fond al prezentului regulament;

e) propunerile vor fi supuse votului consiliului, in cadrul sedintei consiliului, in ordinea in care au fost formulate, dar nu inaintea celor emise de comisia de specialitate, conform domeniului in aria caruia se incadreaza proiectul de hotarare.

Participarea la sedintele comisiilor reunite a altor persoane interesate sau a reprezentantilor mass-media este posibila cu aprobarea consiliului, exprimata prin votul majoritatii membrilor prezenti.

Dupa dezbaterea tuturor problemelor ce fac obiectul lucrarilor comisiilor reunite, se acorda o pauza, in timpul careia va fi redactat si multiplicat, in vederea difuzarii, avizul unic sau avizele comisiilor reunite (cand este cazul). Lucrarile sedintei extraordinare incep dupa indeplinirea operatiunilor.

Functionarea Consiliului Local. Participarea primarului, secretarului, presedintelui de sedinta.

Primarul participa la sedinta consiliului si are dreptul sa isi exprime punctual de vedere asupra tuturor problemelor inscrise pe ordinea de zi. Punctul de vedere se consemneaza in mod obligatoriu in procesul-verbal de sedinta.

In timpul desfasurarii lucrarilor consiliului, primarul este obligat sa poarte esarfa. In sala de sedinta, primarul ocupa un loc distinct, separat de cel al presedintelui sedintei. Daca la lucrarile consiliului participa si prefectul sau reprezentantul sau, acestia vor ocupa, de asemenea, un loc distinct, separat de cel al presedintelui sedintei.

Secretarul municipiului participa in mod obligatoriu la sedintele consiliului, in legatura cu care ii revin urmatoarele atributii principale:

a) pregateste lucrarile supuse dezbaterii consiliului local;

b) avizeaza proiectele de hotarari ale consiliului local asumandu-si raspunderea pentru legalitatea acestora. In situatia in care refuza avizarea pentru legalitate, isi va expune punctul de vedere intr-o „Nota” atasata proiectului de hotarare supus dezbaterii;

c) contrasemneaza, in conditiile legii, hotararile consiliului local; daca este cazul, refuza sa contrasemneze;

d) poate propune primarului inscrierea unor probleme in proiectul ordinii de zi a sedintelor ordinare ale consiliului local;

e) acorda membrilor consiliului asistenta si sprijin de specialitate in desfasurarea activitatii, inclusiv la redactarea proiectelor de hotarari sau la definitivarea celor dezbatute si aprobate de consiliu; asemenea obligatii revin si aparatului propriu si serviciilor publice de interes local infiintate sub autoritatea consiliului local;

f) informeaza pe presedintele de sedinta cu privire la cvorumul necesar pentru adoptarea fiecarei hotarari, mentionand acest lucru in scris si pe marginea proiectului de hotarare.

g) prin intermediul Serviciului Logistica Actelor Administrative, asigura:

1. indeplinirea procedurilor de convocare a consiliului local;

2. efectuarea lucrarilor de secretariat;

3. efectuarea apelului nominal si a evidentei participarii la sedinta;

4. numararea voturilor si consemnarea rezultatului votarii, pe care il prezinta presedintelui de sedinta.

Sedintele consiliului local sunt conduse de un consilier ales prin votul deschis al majoritatii consilierilor in functie, pentru o perioada de 1 - 3 luni. Presedintele de sedinta exercita urmatoarele atributii principale: conduce sedintele Consiliului Local;  supune votului consilierilor proiectele de hotarari si anunta rezultatul votarii, cu precizarea voturilor „pentru”, a voturilor „impotriva” si a “abtinerilor”; semneaza hotararile adoptate de consiliu, chiar daca a votat impotriva adoptarii acestora, precum si procesul-verbal; supune votului orice problema care intra in competenta de solutionare a consiliului.

Consiliul local se intruneste lunar in sedinta ordinara, de regula, in ultima zi de marti a fiecarei luni. Convocarea consilierilor se face prin invitatie scrisa transmisa consilierilor prin intermediul secretarului municipiului. Convocarea se consemneaza in procesul-verbal al sedintei. Proiectul ordinii de zi se intocmeste la propunerea primarului, consilierilor, secretarului, comisiilor de specialitate sau la solicitarea cetatenilor.

Ordinea de zi este inscrisa in cuprinsul invitatiei de sedinta transmisa consilierilor si se aduce la cunostinta publica prin mass-media sau prin orice alt mijloc de publicitate. Proiectele de hotarari si celelalte probleme asupra carora urmeaza sa se delibereze se inscriu in ordinea de zi numai daca sunt insotite de avizul comisiei de specialitate si de raportul compartimentului de resort, cu exceptia cazurilor prevazute de art. 40 alin (2) si (4) din Legea nr. 215/2001.

Modificarea ordinii de zi, prin retragerea, includerea sau inversarea ordinii unor proiecte, se poate aproba cu votul majoritatii consilierilor prezenti.

Proiectul ordinii de zi, cu modificarile si completarile votate, se aproba, la propunerea celui care, in conditiile art.40 din Legea nr. 215/2001, a cerut intrunirea consiliului. Dupa aprobare, ordinea de zi nu mai poate fi modificata, problemele pe care le contine urmand sa se dezbata in ordinea stricta in care acestea sunt inscrise.

Presedintele de sedinta exercita, in cadrul sedintelor consiliului, urmatoarele atributii:

a) asigura mentinerea ordinii si respectarea regulamentului de desfasurare a sedintelor si acorda cuvantul consilierilor in ordinea inscrierii la cuvant; acorda cuvantul initiatorului proiectului, presedintelui comisiei de specialitate si, daca este cazul, sefului compartimentului de resort care a intocmit raportul;

b) poate limita durata luarilor de cuvant, in functie de obiectul dezbaterii. In acest scop, el poate propune consiliului, spre aprobare, timpul ce va fi afectat fiecarui vorbitor, precum si timpul total de dezbatere a proiectului si urmareste ca la dezbateri sa participe toate grupurile de consilieri. In cazul unor probleme deosebite se va aloca un anumit timp fiecarui grup de consilieri, in functie de marimea acestuia.

c) presedintele de sedinta va permite oricand unui consilier sa raspunda intr-o problema de ordin personal sau atunci cand a fost nominalizat de un alt vorbitor. Aceleasi prevederi se aplica si in cazul in care se cere cuvantul in problem privitoare la regulament.

d) presedintele de sedinta sau oricare dintre consilieri pot propune incheierea dezbaterii unei probleme puse in discutia consiliului. Propunerea de incheiere a dezbaterii se supune votului si se adopta daca a fost acceptata de majoritatea consilierilor prezenti.

e) in cazul in care desfasurarea lucrarilor este perturbata, presedintele de sedinta poate intrerupe dezbaterile. El poate aplica sanctiunile stabilite de statutul alesilor locali in competenta sa ori poate propune consiliului aplicarea de sanctiuni corespunzatoare.

Succesiunea etapelor de dezbatere a proiectelor de hotarari este urmatoarea:

1. Prezentarea pe scurt a proiectului (problemei);

2. Prezentarea avizului comisiei de specialitate de catre presedintele acesteia, cand este cazul;

3. Sustinerea raportului compartimentului de resort – cand este cazul – de catre seful respectivului compartiment;

4. Dezbaterea propriu-zisa la care participa consilierii, in ordinea in care s-au inscris la cuvant; dezbaterea se desfasoara asupra materialului in general si pe articole. Consilierul este obligat ca, in cuvantul sau, sa se refere exclusiv la problema care formeaza obiectul dezbaterii.

5. Formularea amendamentelor de fond sau de redactare. Amendamentele se supun dezbaterii in ordinea in care au fost formulate, dar nu inaintea celor prezentate de presedintele comisiei de specialitate. In cadrul procedurii de vot, se supun votului, in ordine, amendamentele comisiei sau comisiilor de specialitate formulate in avize, apoi cele formulate in cadrul dezbaterilor si, in final, cele formulate de consilieri. Amendamentele se adopta cu acelasi numar de voturi necesar pentru adoptarea hotararii.

6. Formularea propunerilor. Propunerile se supun votului si se consemneaza in procesul-verbal al sedintei, cu exceptia propunerilor de respingere a unui proiect de hotarare. Aceasta propunere se consemneaza in procesul-verbal al sedintei, dar nu se supune votului. Amanarea unui proiect se consemneaza ca „propunere” si se adopta cu votul majoritatii consilierilor prezenti.

Votul consilierilor este individual si poate fi “deschis” sau “secret”. Votul deschis se exprima prin ridicarea mainii sau prin apel nominal. Votul secret se exercita sub supravegherea comisiei de validare si ale carei atributii se completeaza cu cele privind organizarea procedurii votului secret. Procedura de vot este urmatoarea:

a) un membru al comisiei de validare inmaneaza fiecarui consilier cate un singur buletin de vot pentru fiecare problema supusa votarii;

b) optiunea se exprima prin cuvintele „DA” sau „NU”;

c) buletinele de vot se introduc in urna;

d) comisia de validare numara voturile si intocmeste procesul-verbal in care se consemneaza rezultatul votarii. Buletinele de vot si procesele-verbale se anexeaza la dosarul de sedinta.

e) in timpul efectuarii operatiunilor prevazute mai sus se acorda pauza. Dezbaterea altor probleme inscrise pe ordinea de zi in acest interval este posibila doar cu acordul majoritatii consilierilor prezenti, solicitat de presedintele de sedinta.

f) dupa indeplinirea operatiunilor prevazute la litera „d”, presedintele comisiei de validare anunta rezultatul votarii, dand citire procesului-verbal pe care il semneaza toti membrii comisiei;

Buletinele de vot pe care nu s-a inscris nici o optiune ori s-au inscris ambele optiuni (si DA si NU) se anuleaza. Votul cu privire la persoane este secret, cvorumul necesar fiind majoritatea consilierilor prezenti.

Consiliul local hotaraste, la propunerea presedintelui de sedinta, ce modalitate de vot se va utiliza, in afara de cazul cand, prin lege sau regulament, se stabileste o anumita modalitate.

Hotararile si alte propuneri se adopta, de regula, cu votul majoritatii consilierilor prezenti. Daca nu este intrunit cvorumul legal in momentul inceperii dezbaterii unui proiect, dezbaterea acestuia se amana pentru sedinta urmatoare. Secretarul este obligat sa consemneze expres in procesul-verbal modul in care au votat consilierii.

Pentru sedintele la care absenteaza consilierul nu primeste indemnizatie de sedinta. Consilierul care absenteaza nemotivat la doua sedinte consecutive va fi sanctionat potrivit prevederilor statutului alesilor locali.

In exercitarea atributiilor ce-i revin cu privire la mentinerea ordinii si respectarea regulamentului in timpul sedintei consiliului, presedintele de sedinta poate aplica, in urma supunerii la vot, daca aceasta a intrunit majoritatea consilierilor prezenti, una dintre urmatoarele sanctiuni: avertismentul; chemarea la ordine; retragerea cuvantului; eliminarea din sala de sedinta. Eliminarea din sala de sedinta echivaleaza cu absenta nemotivata.

Pentru buna organizare a lucrarilor consiliului si pentru solutionarea altor aspecte din activitatea sa, se organizeaza aparatul permanent de lucru.

Organigrama, statul de functii si numarul de personal se aproba de consiliu, prin hotarare, in conditiile legii.

Consilierii pot adresa intrebari primarului, viceprimarului si secretarului unitatii administrativ-teritoriale, precum si sefilor compartimentelor din aparatul propriu al consiliului local sau ai serviciilor si unitatilor subordonate. Prin intrebare se solicita informatii cu privire la un fapt necunoscut. Cei intrebati vor raspunde, de regula, imediat sau, daca nu este posibil, la urmatoarea sedinta a comisiei/consiliului.

Interpelarea consta intr-o cerere prin care se solicita explicatii in legatura cu un fapt cunoscut. Cel interpelat are obligatia de a raspunde in scris, pana la urmatoarea sedinta a comisiei/consiliului, sau oral, la proxima sedinta, potrivit solicitarii autorului interpelarii.

Consilierii au dreptul sa consulte acte si au dreptul sa primeasca spre studiu, documente ale consiliului local si informatii la sediul autoritatii publice locale sau, dupa caz, al serviciilor publice ale acestora.

Consilierii au dreptul sa ceara, iar primarul este obligat, prin intermediul secretarului si al aparatului propriu de specialitate, sa le puna la dispozitie, in termen de 20 de zile de la solicitare, informatiile necesare in vederea indeplinirii mandatului.

Informatiile cerute se inregistreaza intr-un registru special pastrat la Serviciul Logistica Actelor Administrative. Informatiile se pot cere si comunica in scris. Solicitarile si cererile cu caracter de petitie se solutioneaza conform competentelor de catre specialistii din aparatul propriu al Primariei Municipiului Arad sau ai serviciilor publice de interes local. 

La cererea consilierilor, acestia sunt informati, despre modul de solutionare a petitiilor. Petitiile adresate direct consilierilor si comisiilor se aduc la cunostinta celor interesati prin grija secretarului municipiului si a Serviciului Logistica Actelor Administrative.

CONCLUZII SI PROPUNERII

Administratia publica trebuie sa asigure servicii publice, la acelasi nivel de calitate, in toate zonele si localitatile tarii. Membrii societatii devin responsabili pentru soarta lor si a comunitatii din care fac parte, numai dupa ce li se asigura cadrul legal de participare activa la deciziile care privesc viata lor. Ca partener al comunitatii, administratia publica trebuie sa asigure o deplina transparenta a deciziilor.

De aceea, consider ca este necesar un parteneriat tot mai strans al Guvernului cu reprezentantii societatii civile, cu formatorii de opinie. Avem nevoie de ajutorul dat de cetateni, dar si de cel al membrilor organizatiilor non-guvernamentale specializate in sfera afacerilor europene, pentru a aduce mai multa Europa in Romania, pentru a vorbi mai mult despre Uniunea Europeana, despre drepturile si indatoririle unui cetatean European.

Resursele umane fiind singura resursa din cadrul organizatiilor publice care are capacitatea sa-si mareasca valoarea sa odata cu trecerea timpului, aceasta va degrada inevitabil, in cazul in care organizatiile nu vor investi in dezvoltarea lor. In aceasta ordine de idei, se impune o gestiune foarte atenta si judicioasa a resurselor umane, daca administratia publica tinde spre un management performant si calitate totala.

Putem afirma cu toata certitudinea, ca nu pot fi performante autoritatile administratiei publice, in particular, si sistemul administratiei publice, in general, daca nu va fi aplicat un management al resurselor umane eficient.

Delimitarea categoriei serviciilor publice de celelalte categorii de servicii a fost impusa din urmatoarele motive: serviciile publice constituie activitati de interes general din care cea mai mare parte produc bunuri publice furnizate de administratii si colectivitati locale. Scopul lor este indreptat spre recuperarea costului de productie si nu spre obtinerea profitului.

Personal, consider ca administratia publica romaneasca cunoaste un important si cursiv proces de modernizare, astfel incat aceasta sa se adapteze la realitatile economice si sociale ale tarii noastre.

Pentru intelegerea sistemului promovat de Constitutia Romaniei in organizarea si functionarea administratiei publice, vreau sa spun ca se cunosc doua modalitati principale de organizare administrativa : organizarea centralizata si cea descentralizata la care se adauga un sistem intermediar si secundar, respectiv organizarea desconcentrata.

Dezvoltarea economica locala se inscrie in logica generala a procesului de descentralizare, conferind substanta autonomiei locale, fiindca nu putem sa dam la nivel local doar obligatia asigurarii activitatilor de administrare, pastrand parghiile economice la centru.

Pornind de la definitia legala a principiului autonomiei locale si de la analiza continutului Legii Administratiei publice locale in corelatie cu dispozitiile constitutionale si cu documentele semnate de Romania, in doctrina se arata ca, din punct de vedere structural, principiul autonomiei locale este compus din trei elemente: organizatoric, functional, gestionar.

Autonomia locala se manifesta prin alegerea autoritatilor administratiei publice locale de catre populatia cu drept de vot care domiciliaza in unitatea administrativ teritoriala, prin posibilitatea recunoscuta consiliilor locale de a adopta statutul localitatii, organigramele si numarul de personal si a organizarii serviciilor publice locale.

Serviciile publice trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii esentiale: continuitate din punct de vedere cantitativ si calitativ, in conditii contractuale, adaptabilitate la cerintele consumatorilor, accesibilitate egala la serviciul public, in conditii contractuale, asigurarea sanatatii publice si a calitatii vietii.

Organizarea, exploatarea si functionarea serviciilor publice trebuie sa asigure: satisfacerea cerintelor cantitative si calitative ale utilizatorilor, corespunzator prevederilor contractuale, functionarea optima, in conditii de siguranta, rentabilitate si eficienta economica, a constructiilor, echipamentelor, instalatiilor si dotarilor, corespunzator parametrilor tehnologici proiectati si in conformitate cu caietele de sarcini, cu instructiunile de exploatare si cu regulamentele de organizare si functionare, protejarea domeniului public si a mediului prin respectarea reglementarilor legale, informarea si consultarea cetatenilor in vederea protejarii sanatatii populatiei care beneficiaza de serviciile respective.

Ultimele decenii ale secolului trecut au fost marcate de o serie de schimbari majore in domeniul tehnicii informationale, conducand la crearea si dezvoltarea unui nou tip de societate, cea informationala. Esenta societatii informationale consta in folosirea integrata, masiva si generalizata a tehnologiilor informatiilor si comunicatiilor in toate domeniile vietii economice si sociale, incluzand administratia publica, productia materiala si artistica, serviciile, petrecerea timpului liber.

Societatea informationala integreaza obiectivele dezvoltarii durabile, bazata pe dreptate sociala si egalitatea sanselor, protectie ecologica, libertate, diversitate culturala si dezvoltare inovativa, restructurarea industriei si a mediului de afaceri. Informatizarea societatii poate fi realizata cu succes numai in conditiile unei infrastructuri informationale bine organizate si eficient dirijate.

Serviciile publice sunt esentiale pentru coeziunea sociala, economica si regionala a Europei. Aceste servicii trebuie sa fie de o inalta calitate si accesibile tuturor cetatenilor. Pana in prezent, privatizarile sau liberalizarile (in special in sectoarele energie, posta, telecomunicatii) erau singurele alternative propuse pentru dezvolatrea serviciilor publice.

Este timpul sa gasim alte solutii precum: sa se prevaleze interesul general pentru serviciile publice; sa se permita accesul tuturor la serviciile publice; sa se consolideze serviciile publice pentru a consolida drepturile fundamentale ale cetatenilor; sa se garanteze mai multa securitate juridica pentru a permite dezvoltarea durabila a misiunilor serviciului public; sa se dea serviciilor publice o baza juridica solida pentru a le proteja impotriva atacurilor oricarei piete.

In contextul crizei economice, administratia publica trebuie sa-si ia propriile masuri de restructurare, modernizare si chiar de regandire a rolului si modului de functionare, in special in conditiile cerute de societatea informationala. Pentru ca societatea informationala sa aduca beneficii tuturor, ea trebuie sa se dezvolte intr-un cadru national care sa raspunda cerintelor locale, in corelatie cu mediul regional national si international.

BIBLIOGRAFIE

Alexandru Ioan, Matei Lucica Servicii publice, Editura Economica, Bucuresti, 2000.

Androniceanu Armenia Management public, Editura Economica, Bucuresti, 1999.

Berchi Boiana Augusta - “Cartea functionarului public”, Editura Teora, Bucuresti, 2000.

Cioarna Alexandru Ioan, Isac Florin Lucian, Cilan Teodor - Economie I si II, Editura Universitatii Aurel Vlaicu, Arad, 2008.

5. Costea Margareta - “Introducere in administratia publicǎ”, Editura Economicǎ, Bucuresti, 2000.

Ionescu Gheorghe, Lile Ramona - Management general, Editura Concordia, Arad, 2004.

Ionescu Gheorghe, Lile Ramona – Management, Editura Concordia, Arad, 2005.

Iorgovan A. - “Tratat de drept administrativ”, Editura All Beck, Bucuresti, 2001.

9. Iordan Nicola - “Managementul serviciilor publice locale”, Editura All Beck, Bucuresti, 2003.

Isac Florin Lucian - Management, Editura Mirton, Timisoara,2008.

11. Marinescu P. - “Managementul institutiilor publice”, Editura Universitǎtii, Bucuresti, 2003.

Profiroiu M. - “Managementul organizatiilor publice”, Editura Economicǎ, Bucuresti, 2001.

13. Spinu Marian Nicu - Previziune economica - concept, metode si tehnici, Editura Concordia, Arad, 2004.

Szentesi Silviu, Ionescu E., Lile Ramona, Balan Leonard, Rusu Sergiu - Statistica, Editura Concordia,  Arad, 2007.  

15. Legea nr. 215/2001