Desfasurarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeana

ROMANIA SI UNIUNEA EUROPEANA (III)

1. Desfasurarea negocierilor de aderare (15 febr. 2000–14 dec. 2004)

In cadrul negocierilor de aderare au fost respectate mai multe principii:

Acordurile la care s-a ajuns in timpul negocierilor, chiar si partiale, nu vor fi considerate definitive pana cand nu se ajunge la un acord final. Aceasta inseamna ca nici un capitol de negociere nu este considerat definitiv inchis pana cand toate cele 31 de capitole nu sunt inchise;

Orice punct de vedere exprimat de oricare dintre parti asupra unui capitol de negociere nu va influenta pozitia cu privire la alte capitole de negociere;

Toate statele candidate sunt parte a procesului de aderare, pe baze egale si vor adera la UE respectand aceleasi criterii;

Pregatirea pentru aderare este individuala; progresul in pregatirea pentru aderare este evaluat pe baza propriilor merite si va conditiona avansul in negociere, determinand data aderarii; acest lucru face ca o tara candidata sa poata recupera distanta fata de alte state, chiar daca data negocierilor este diferita.

In baza acestui principiu, Cipru, Letonia, Lituania si Slovacia, incluse initial in Grupul de la Helsinki au finalizat negocierile odata cu Grupul de la Luxemburg si au aderat la 1 mai 2004.

Romania si Bulgaria au ramas in urma plutonului si alearga impreuna spre punctul de sosire, care ar trebui sa fie 1 ianuarie 2007.

Una din problemele dificile din cadrul negocierilor a fost acordarea unor perioade de tranzitie si derogari.

Perioada de tranzitie reprezinta o exceptie cu caracter temporar de la aplicarea normelor comunitare intr-un domeniu precis, solicitata de un stat candidat, prin Documentul de pozitie si inscrisa, ulterior, in Tratatul de aderare. Perioada de tranzitie intra in vigoare de la data la care un stat devine membru UE si se incheie la sfarsitul duratei convenite, iar din acest moment, statului respectiv i se aplica normele comunitare.

Orice solicitare pentru o perioada de tranzitie trebuie insotita, in documentul de pozitie, de un plan care sa asigure aplicarea progresiva a „acquis-ului” comunitar, astfel incat, la sfarsitul perioadei de tranzitie normele de la care s-a solicitat exceptarea temporara sa fie aplicate in intregime.

Derogarea este o exceptie permanenta intr-un domeniu strict determinat: poate lua sfarsit doar atunci cand normele comunitare de la care s-a cerut derogarea sunt abrogate sau modificate, iar derogarea devine fara obiect.

Perioadele de tranzitie si derogarile trebuie sa fie foarte bine argumentate. Politica UE este de a limita numarul si durata perioadelor de tranzitie si de a exclude, pe cat posibil, derogarile.

Negocierile s-au desfasurat in cadrul unor reuniuni la nivel de ministri (sefi de delegatii) si de negociatori sefi (adjuncti ai sefilor de delegatii). Negociatorul sef al delegatiei romane a fost prof. univ. Vasile Puscas, iar adjunctul acestuia, Leonard Orban.

Conform procedurii standard, la fiecare 6 luni (in cursul unei presedintii a Consiliului Uniunii), a avut loc cel putin o reuniune la nivel ministerial si o a doua, la nivel de adjuncti ai sefilor de delegatii.

Baza negocierilor de aderare a fost reprezentata de Documentul de pozitie, prezentat de Guvernul Romaniei, impreuna cu Pozitia comuna a Uniunii Europene.

Documentele de pozitie si Dosarele de fundamentare au fost supuse, de fiecare data aprobarii Guvernului Romaniei. Dupa adoptarea de catre Guvern, documentele de pozitie erau inaintate Consiliului UE, care le transmitea Comisiei Europene.

Deschiderea negocierilor a fost conditionata de atingerea unui nivel minim necesar de adaptare si punere in aplicare a „acquis-ului” comunitar, coroborat cu prezentarea unor documente de pozitie care reflecta corespunzator aceasta stare, si care reprezinta programe viitoare de indeplinire a cerintelor de aderare, bine fundamentate si credibile.

Pe baza Pozitiei comune propuse de Comisia Europeana asupra capitolelor pentru care gradul de pregatire a tarii candidate permitea inceperea negocierilor, Consiliul UE a adoptat, cu unanimitate, decizia cu privire la deschiderea capitolelor de negociere urmatoare.

Dupa aceasta, au urmat negocierile care s-au finalizat cu incheierea provizorie a capitolelor.

Deschiderea negocierilor, la inceputul anului 2000, a gasit Guvernul Romaniei aproape complet descoperit. In ciuda insistentei autoritatilor de declansare a negocierilor, „sertarele” acestora erau goale, nefiind pregatite documentele necesare. De aceea, in anul 2000, au fost deschise negocierile la 9 capitole, dintre care doar 6 au fost inchise provizoriu. Au fost capitolele din categoria celor cu un volum de „acquis” redus , fara probleme deosebite de implementare (externe, statistica, IMM-uri, educatie, cercetare). In aceste conditii, efortul principal pentru desfasurarea negocierilor a fost facut in anii 2001 – 2004. Noile autoritati instalate in urma alegerilor de la sfarsitul anului 2000 si-au stabilit ca obiectiv principal incheierea acestora pana la incheierea mandatului..

Un moment de cotitura pentru definirea orizontului aderarii Romaniei la UE l-a reprezentat Consiliul European de la Copenhaga, din decembrie 2002. Acest Consiliu a fost important deoarece:

Prin adoptarea Declaratiei „O Europa Unita”, a fost reconfirmat caracterul ireversibil, continuu si inclusiv al actualului proces de extindere, care cuprinde 12 state, inclusiv Romania. Acest fapt presupunea desfasurarea negocierilor de aderare pe aceleasi principii si reguli care au condus negocierile anterioare;

A fost reafirmat angajamentul Uniunii Europene de a mentine ritmul alert al negocierilor;

Anul 2007 a fost confirmat ca anul aderarii Romaniei la UE, cu conditia continuarii progreselor pe drumul pregatirii pentru aderare.

Cu prilejul unei vizite in Romania, in toamna anului 2002, a unei delegatii a Comisiei de politica externa, securitate si aparare a Parlamentului European, am avansat ideea ca Romania sa fie si ea inclusa in grupul tarilor care vor adera la Uniune in 2004. La cateva zile dupa aceasta luare de pozitie – reflectata in presa romaneasca – ministrul de externe al Frantei din acea perioada, Hubert Vedrine, a exprimat si el opinia ca Romania ar trebui sa adere in 2004.

Sensul propunerii avansate a pornit de la urmatorul rationament:

Dupa primirea, in 2004, a unui grup de 10 tari, Uniunea va motiva ca procesul de absorbtie al noilor membri este dificil si, prin urmare, Romania si Bulgaria ar trebui sa fie primite mult mai tarziu;

Croatia si Turcia vor face lobby pentru primirea lor concomitent cu Romania si Bulgaria, ceea ce ar fi condus automat la amanarea aderarii acestora.

Premierul Adrian Nastase a fost sensibil la argumentele prezentate si a cerut conducerii Ministerului Integrarii Europene sa elaboreze o strategie de accelerare a negocierilor, care sa deschida perspectiva devansarii momentului aderarii la Uniune. Din pacate, comisarul pentru extindere al Comisiei Europene, Günter Verheugen, s-a opus unei asemenea posibilitati. La Consiului European din decembrie 2002, aceasta solicitare a Romaniei nu a avut castig de cauza, in ciuda unei sustineri ferme din partea presedintelui Frantei Jacques Chirac.

Un moment delicat in procesul de negociere l-a constituit pregatirea Raportului pe care baroana Emma Nicholson, raportor pentru Romania, urma sa-l prezinte Parlamentului European in mai 2003. Intre amendamentele prezentate de europarlamentarul crestin-democrat olandez, Arie Östlander, sustinut de baroana Nicholson, a fost si propunerea de suspendare a negocierilor de aderare cu Romania. Unul dintre motivele invocate pentru sustinerea acestui amendament a fost si situatia copiilor institutionalizati din Romania si legea, in functiune privind adoptiile, care ar fi permis „exportul de copii in strainatate”. Se invoca astfel, un motiv politic, care putea sa conduca la suspendarea negocierilor. Din fericire, amendamentul respectiv a cazut la vot,iar negocierile au continuat. In schimb, Guvernul Nastase a fost obligat sa schimbe legea privind adoptiile, restrictionand la maximum posibilitatea adoptiilor internationale.

In toata perioada 2001 – 2004 autoritatile romane au actionat pentru ca aderarea Romaniei la UE sa reprezinte, pe mai departe, un punct nodal al convergentei intre toate fortele politice parlamentare. Acestui obiectiv i-a slujit organizarea la Bucuresti, in februarie 2003, la initiativa presedintelui Ion Iliescu, a Forumului National pentru Integrare Europeana. Aceasta manifestare s-a incheiat cu semnarea si adoptarea unei Declaratii solemne prin care se exprima hotararea ca – dincolo de deosebirile de pareri intr-o problema sau alta – fortele politice din societatea romaneasca sa puna mai presus de orice interesul national, respectiv aderarea la Uniunea Europeana.

3. Incheierea negocierilor si semnarea Tratatului (25 aprilie 2005).

Negocierile de aderare a Romaniei la UE au fost incheiate la 14 decembrie , de Guvernul PSD.

Rezultatele negocierilor asupra celor 31 de capitole au fost incorporate intr-un Tratat de aderare elaborat de Comisia Europeana, in colaborare cu Romania.

Proiectul de Tratat – rezultat al unor negocieri pe text, care au inceput in mai 2004 – a fost supus spre aprobare, pe 15 aprilie 2005, Consiliului UE.

Avizul Conform al Parlamentului European, a fost dat pe 13 aprilie 2005, dupa votul majoritar obtinut in Comisia pentru afaceri externe. Rezultatul votului din Parlament: 497 pentru, 91 impotriva si 71 de abtineri.

Semnarea Tratatului a avut loc pe 25 aprilie 2005 – in aceeasi zi cu votul din Consiliul Uniunii – la Luxembourg – tara care detinea presedintia Uniunii.

Dupa semnare, Tratatul de aderare a fost ratificat de parlamentele Romaniei si Bulgariei si urma a fi ratificat de parlamentele celor 25 de state membre. Potrivit Tratatului de Aderare, procesul de ratificare in statele membre trebuie sa se incheie pana la sfarsitul anului 2006. In caz contrar, aderarea se amana.

In Romania, potrivit Constitutiei modificate in 2004, ratificare aderarii a avut loc in Parlament.

3. Textul Tratatului de aderare.

Tratatul de aderare, comun pentru Romania si Bulgaria, cuprinde: Tratatul propriu-zis; Actul de Aderare si Protocolul de aderare.

Prima parte a Tratatului contine definitii si prevederi privind caracterul obligatoriu al tratatelor fundamentale si al actelor adoptate de institutiile comunitare si de Banca Centrala Europeana, anterior aderarii Romaniei si Bulgariei la UE.

Partea a doua contine prevederi institutionale, care reglementeaza participarea celor doua tari la institutiile Uniunii..

Partea a treia, respectiv prevederile permanente, cuprinde obligatia adoptarii actelor introduse de institutiile UE in diferite domenii, precum si precizari privind mecanismul si conditiile in care se va realiza aceasta adoptare.

Lucrare: Scoala geopolitica romaneasca Referat: Organizarea Tribunalul de Prima Instanta

Partea a patra – prevederile temporare cuprinde masurile tranzitorii (cuprinse in anexe), prevederile institutionale si prevederile financiare, precum si clauzele de salvgardare.

Partea a cincia – prevederi referitoare la adaptarile institutionale – cuprinde dispozitii referitoare la adaptarile institutionale necesare in urma aderarii Romaniei si Bulgariei, modalitatile de aplicare a actelor institutionale comunitare fata de Romania si Bulgaria si o serie de prevederi finale.

In legatura cu textul propriu-zis al Tratatului:

Art. 1 al Tratatului precizeaza ca Bulgaria si Romania devin membre ale Uniunii Europene si, totodata, devin parti la Tratatul de Instituire a unei Constitutii pentru Europa si la Tratatul de instituire a Comunitatii Europene a Energiei Atomice.

Art. 2 stipuleaza ca, in cazul in care Tratatul de instituire a unei Constitutii pentru Europa nu este in vigoare la data aderarii, Bulgaria si Romania devin parti la tratatele pe care se intemeiaza Uniunea.

In Art. 4 se precizeaza ca Tratatul se ratifica in conformitate cu normele lor constitutionale (in Parlament sau Referendum), instrumentele de ratificare urmand a fi depuse pe langa Guvernul Italiei pana cel tarziu pe 31 decembrie 2006.

Se mentioneaza ca, daca instrumentele de ratificare vor fi depuse inaintea acestei date, Tratatul va intra in vigoare la 1 ianuarie 2007.

Daca, in schimb, unul din cele doua state nu a depus instrumentul sau de ratificare in timp util, Tratatul intra in vigoare pentru celalalt stat care a depus instrumentul sau.

Art. 5 precizeaza ca textul Tratatului de instituire a unei Constitutii pentru Europa, redactat in romana si bulgara, se anexeaza la Tratatul de aderare.

Protocolul privind conditiile si aranjamentele referitoare la admiterea Romaniei in Uniunea Europeana prevede, intre altele:

Dispozitiile Constitutiei, ale Tratatului Comunitatii Europene a Energiei Atomice (CEEA) si actele adoptate de institutiile europene constituite prin Constitutie, devin obligatorii pentru cele doua state;

Romania si Bulgaria adera la deciziile, acordurile, declaratiile, rezolutiile sau alte luari de pozitie ale Consiliului European si ale Consiliului UE, vor respecta principiile si orientarile care decurg din aceste documente si vor lua masuri pentru punerea in aplicare a acestora;

Potrivit art. 5, Romania participa la Uniunea Economica si Monetara de la data aderarii in calitate de stat membru, care beneficiaza de derogare;

Prin art. 6 din Protocol, Romania se angajeaza sa adere la acordurile sau conventiile incheiate sau semnate de Uniune si de statele membre, dobandind aceleasi drepturi si obligatii ca si actualele state membre;

Romania se angajeaza sa adere la Acordul privind Spatiul Economic European;

De la data aderarii, Romania se retrage din orice acord de liber schimb incheiat cu terte tari, inclusiv din Acordul Central European de Comert Liber (CEFTA); de asemenea, la data aderarii sau cat mai repede posibil dupa aceasta data, Romania si Bulgaria se vor retrage din acordurile si organizatiile internationale din domeniul pescuitului la care Uniunea este si ea parte;

Aderarea Romaniei si Bulgariei la UE va insemna ca in CEFTA nu vor mai ramane decat Croatia si Macedonia. De aceea, Comisia Europeana a avansat ideea primirii in CEFTA si a tarilor din Balcanii de Vest (Albania, Bosnia-Hertegovina, Muntenegru si Serbia) in scopul incheierii unui Acord Unic de Comert Liber. Pentru aceasta, au fost usurate conditiile de aderare la CEFTA ale tarilor candidate. Romania sprijina extinderea CEFTA, pornind de la convingerea ca aceasta va facilita intarirea colaborarii economice intre tarile membre si va pregati drumul pentru o posibila viitoare aderare la UE.

Ca masuri tranzitorii, in legatura cu institutiile si organismele UE, Tratatul prevede urmatoarele:

Art. 2: prin derogare de la numarul maxim de membri ai P.E. (732), prevazut in Constitutie, numarul parlamentarilor romani (33) se majoreaza cu 2 membri, corespunzator perioadei dintre data aderarii si inceputul legislaturii 2009 – 2014 a Parlamentului European.Asadar, Romania va avea, pana in 2009, 35 de parlamentari, iar P.E. va avea 736 membri.

In acelasi articol se prevede ca, inainte de 31 decembrie 2007, Romania este obligata sa organizeze alegeri pentru Parlamentul European, prin votul direct al cetatenilor lor.

Se precizeaza, totodata ca, in cazul in care alegerile sunt organizate dupa data aderarii, membrii P.E. care reprezinta si Romania sunt numiti, pentru perioada dintre data aderarii si data alegerii de catre Parlamentul acestui stat din randurile sale, in conformitate cu procedura stabilita de legislatia romana.

Voturile in Consiliu. Prin Tratat, Romaniei si s-au acordat 14 voturi. Se modifica si numarul de voturi din Consiliu pentru majoritatea calificata dupa cum urmeaza:

„Actele se considera adoptate in cazul in care obtin cel putin 255 de voturi pentru, reprezentand majoritatea membrilor in cazurile in care, potrivit Constitutiei, acestea trebuie adoptate pe baza unei propuneri a Comisiei. In celelalte cazuri, hotararile se considera adoptate daca primesc cel putin 255 de voturi pentru, reprezentand cel putin doua treimi din membri”.

Comisia Europeana: In conformitate cu art. 45 din protocol, Romania va dispune de un membru al Comisiei (Comisar European) de la data aderarii. El este numit de Consiliu, de comun acord cu presedintele Comisiei, dupa consultarea Parlamentului European. Mandatul acestuia inceteaza la aceeasi data cu cel al membrilor aflati in functie la data aderarii.

Curtea de Justitie: Romania va numi un judecator in cadrul Curtii de Justitie si un judecator in cadrul Tribunalului de Prima Instanta.

Curtea de Conturi: Romania obtine un loc in cadrul Curtii de Conturi pentru un mandat de sase ani.

Comitetul Regiunilor: Romania primeste 27 de locuri in Comitet, reprezentand organismele regionale si locale, care fie detin un mandat ales in cadrul unei autoritati regionale sau locale, fie raspunde politic in fata unei adunari alese.

Comitetul Economic si Social: se completeaza prin numirea a 27 de membri reprezentand diferitele componente sociale si economice ale societatii civile din Romania si Bulgaria.

De la data aderarii, Romania este considerata destinatara a legilor cadru, regulamentelor, directivelor si deciziilor europene, daca acestea au fost adresate tuturor statelor membre actuale.

Tratatul cuprinde o impresionanta lista de conventii si protocoale la care Romania devine parte la data aderarii inclusiv o lista a dispozitiilor acquis-ului Schengen care urmeaza sa devina obligatorii si aplicabile pe teritoriul Romaniei la data aderarii, precum si o Anexa III, cuprinzand adaptarile la actele adoptate de institutiile Europene.

4. Despre Clauza de salvgardare

Dezvoltarea unui accentuat curent sceptic in randul opiniei publice din unele tari europene a determinat Parlamentul European sa ceara Comisiei includerea in Tratatul de aderare a unei „clauze de salvgardare” care sa permita amanarea cu un an a aderarii efective a Romaniei si Bulgariei. Eventuala activare a „Clauzei de salvgardare” depinde de indeplinirea de catre guvern a unor angajamente si cerinte cuprinse in Anexa IX la Protocol.

Textul „clauzei de salvgardare” este urmatorul:

In cazul in care – in temeiul urmaririi de catre Comisie a indeplinirii angajamentelor asumate in contextul negocierilor de aderare si a rapoartelor Comisiei – exista dovezi clare ca stadiul pregatirii pentru aderare si aplicarea acquis-ului in Romania si Bulgaria este de natura incat exista un risc, ca intr-un numar important de domenii, oricare dintre aceste state sa fie in mod evident nepregatit sa indeplineasca obligatiile care decurg din calitatea de membru la data aderarii, 1 ianuarie 2007, Consiliul poate sa hotarasca, in unanimitate, la recomandarea Comisiei, ca data aderarii sa fie amanata cu un an, pana la 1 ianuarie 2008.

Consiliul, hotarand cui majoritate calificata, la recomandarea Comisiei, poate sa amane aderarea Romaniei pana la 1 ianuarie 2008 in cazul in care sunt constatate deficiente semnificative in indeplinirea de catre Romania a unuia sau mai multora dintre angajamentele asumate cu prilejul incheierii negocierilor, la 14 decembrie 2004.

Consiliul, hotarand cu majoritate calificata, la recomandarea Comisiei, si dupa o evaluare amanuntita efectuata in toamna anului 2005 a progreselor realizate de Romania in domeniul politicii de concurenta, poate sa amane aderarea Romaniei pentru 1 ianuarie 2008 in cazul in care se constata deficiente semnificative in indeplinirea obligatiilor asumate in temeiul Acordului european de asociere sau a mai multora din angajamentele asumate la 14 decembrie 2004.

In principal, aceste angajamente si cerinte – cuprinse in Anexa IX la Protocol sunt:

a)          In vederea asigurarii unui inalt nivel al controlului si supravegherii la viitoarele frontiere externe ale Uniunii Europene, modernizarii echipamentului si infrastructurii la frontiera si punctele de trece a frontierei se va intocmi – pana in martie 2005 – un Plan unic multianual de investitii. De asemenea, Romania trebuie sa accelereze planul de recrutare a 4438 de agenti si ofiteri ai politiei de frontiera si sa asigure un nivel de 100% in privinta acoperirii cu personal, pana la aderare de-a lungul frontierei cu Ucraina, Moldova si Coasta Marii Negre.

De asemenea, Romania trebuie sa puna in aplicare toate masurile necesare pentru a combate efectiv emigratia ilegala.

b)         Sa dezvolte si sa puna in aplicare un plan de actiune si o strategie de reforma a sistemului judiciar actualizate si integrate inclusiv principalele masuri pentru punere in aplicare a Legii de organizare a sistemului judiciar, a Legii privind statutul magistratilor si a Legii privind Consiliul Superior al Magistraturii care a intrat in vigoare la 30 septembrie 2004.

Ambele documente actualizate trebuie prezentate Uniunii Europene pana la 1 martie 2005; trebuie asigurate resursele financiare si umane adecvate pentru punerea in aplicare a planului de actiune; Romania trebuie sa demonstreze, pana la sfarsitul lunii martie 2005 functionalitatea deplina a noului sistem de distribuire aleatorie a cazurilor.

c)          Sa accelereze considerabil lupta impotriva coruptiei, in special impotriva coruptiei la nivel inalt, prin aplicarea riguroasa a legislatiei anticoruptie si a independentei efective a Parchetului National Anticoruptie, precum si prin prezentarea anuala, incepand cu 1 noiembrie 2005, a unui raport convingator de activitati PNA in lupta impotriva coruptiei la nivel inalt;

d)          Sa realizeze un audit independent al rezultatului si impactului generate de actuala Strategie nationala anticoruptie. Pana la 1 martie 2005 sa fie realizata o noua Strategie anticoruptie multianuala, insotita de un Plan de actiune. Strategia trebuie sa includa angajamentul de revizuire a procedurilor penale indelungate, pana la sfarsitul anului 2005, pentru a asigura ca tratarea cazurilor de coruptie se face intr-un mod rapid si transparent, astfel incat sa se garanteze sanctiuni adecvate cu efect descurajator. In sfarsit, trebuie adoptate masuri, pana la sfarsitul anului 2005, in vederea reducerii considerabile a numarului de organisme care au atributii de prevenire sau investigare a coruptiei pentru evitarea suprapunerii responsabilitatilor.

e)          Sa asigure, pana la sfarsitul lui martie 2005, un cadru legislativ clar cu privire la sarcinile jandarmeriei si politiei, precum si cooperarea dintre acestea, si a unui plan de recrutare a 7000 de posturi in politie si 18000 posturi in jandarmerie pana la data aderarii.

f)           Sa puna in aplicare o strategie multianuala concreta impotriva criminalitatii, pentru a reduce statutul Romaniei de tara de origine, tranzit si destinatie a victimelor traficului de persoane.

g)          Sa asigure efectiv, prin Consiliul Concurentei, identificarea oricarui ajutor de stat potential, inclusiv in ceea ce priveste ajutorul de stat sub forma reesalonarii platilor catre bugetul de stat ori a reesalonarii platilor privind furnizarea de energie.

h)          Sa consolideze mecanismele de monitorizare a ajutorului de stat si sa asigure un nivel satisfacator al monitorizarii atat in domeniul politicii antimonopol cat si in domeniul ajutorului de stat.

i)            Sa prezinte, pana la mijlocul lunii decembrie 2004, un plan revizuit de restructurare a industriei siderurgice. Sa respecte angajamentul de a nu acorda sau plati, incepand cu 1 ianuarie 2005 si pana la 31 decembrie 2008, nici un ajutor catre combinatele siderurgice incluse in Strategia nationala de restructurare.

Tratatul cuprinde si un numar important de prevederi specifice referitoare la servicii, cantitatile de produse agro-alimentare anuale alocate Romaniei, subventiile agricole, conditiile de accizare etc. Astfel, Romania intra in UE cu cca. 700 produse traditionale recunoscute, sub umbrela denumirilor de origine protejate. Lista negociata de Romania include, de exemplu: 13 tipuri de tuica, 21 feluri de palinca, cinci de vinars, sase de lapte, trei de iaurt unul de lapte batut, patru feluri de cas, 21 de branza, 24 de cascaval, opt de telemea, un tip de salam (de Sibiu), unul de carnati (de Plescoi, doua feluri de paine, doua de covrigi, o placinta (Dobrogeana) si doua magiunuri.

5. Monitorizarea

Dupa semnarea Tratatului de aderare, Comisia Europeana – in calitate de gardian al Tratatelor – a declansat un proces de monitorizare a pregatirilor Romaniei pentru aderare in scopul asigurarii ca aceasta isi va indeplini toate indatoririle si angajamentele asumate pentru a deveni membru cu drepturi depline al Uniunii Europene.

In aceste conditii, dupa semnarea Tratatului de aderare, Comisia nu mai elaboreaza pentru Romania, ca si pentru Bulgaria, un Raport anual, ci un Raport de monitorizare. Un asemenea Raport de monitorizare, Comisia elaboreaza si pentru cele 10 tari care au aderat la 1 mai 2004.

In acest scop, Comisia a facut public, la 25 octombrie 2005, un prim Raport de monitorizare care prezinta evaluarile Comisiei (pana in septembrie 2005) asupra pregatirilor Romaniei pentru aderare. Acesta se refera la reformele politice si economice intreprinse de Romania pentru indeplinirea cerintelor UE si a ordinii juridice legale, reprezentate de „acquis-ul” comunitar, in conformitate cu angajamentele asumate prin Tratatul de aderare..

In esenta, Raportul din octombrie 2005 cuprinde urmatoarele evaluari:

Romania continua sa indeplineasca criteriile politice, adoptand masuri decisive pentru reformarea sistemului judiciar in directia unei mai mari independente fata de politica, imbunatatirii situatiei libertatii mass-media, restituirii proprietatilor, protectiei minoritatilor si a cuplului.

Totodata, Comisia a identificat o serie de neajunsuri:

Reforma in administratia publica;

Implementarea efectiva a reformei din sistemul judiciar;

Consolidarea efectiva a luptei impotriva coruptiei, inclusiv a coruptiei la nivel inalt;

Imbunatatirea situatiei persoanelor cu dizabilitati (handicapate) si bolnavilor mintal.

In privinta criteriilor economice, Romania continua sa indeplineasca criteriul care cerea o economie functionala de piata. Realizarea programului de reforma ar trebui sa-i permita sa reziste presiunii concurentiale si fortelor pietii din cadrul Uniunii Europene. Romania si-a mentinut stabilitatea macroeconomica, desi s-au inregistrat dezechilibre. In acelasi timp, este nevoie de imbunatatiri pentru crearea cadrului juridic si administrativ din domeniul mediului de afaceri, inclusiv al falimentului.

Romania a facut progrese in armonizarea legislatiei nationale cu ordinea juridica din Uniunea Europeana. Romania trebuie sa fie in masura sa-si asume obligatiile de membru la data prevazuta pentru aderare si de aceea este necesar sa se concentreze pe intarirea capacitatii administrative.

Raportul a identificat 3 stadii ale pregatirilor pentru aderare

Primul se refera la domenii in care Romania este pregatita sau in care pregatirile sunt pe cale sa fie definitivate, daca ritmul este mentinut: transporturi, reglementarile anti-monopol, recunoasterea reciproca a calificarilor profesionale din domeniul libertatii de circulatie a persoanelor;

Al doilea cuprinde domenii in care sunt necesare eforturi: ajutorul de stat, aplicarea regulilor vamale, asigurarea unui control financiar adecvat;

Al treilea priveste domenii de preocupare serioasa, care necesita actiuni imediate pentru ca Romania sa beneficieze de aderarea la UE, dar si pentru pastrarea echilibrului Uniunii. Aceasta include: structura si mecanismele de participare la fondurile structurale; controlul poluarii industriale, lupta impotriva coruptiei, un grad inalt de siguranta alimentara, in interesul cetatenilor.

Raportul de monitorizare arata ca, daca vor exista evidente serioase ca stadiul pregatirilor pentru adoptarea si implementarea ordinii juridice comunitare in Romania este de asa natura incat Romania n-ar fi pregatita sa indeplineasca cerintele integrarii intr-un numar de domenii importante, inclusiv angajamentele asumate in domeniile Justitiei, Afacerilor Interne si Concurentei, aderarea Romaniei ar putea fi amanata cu un an.

Ulterior adoptarii Raportului de monitorizare, Comisia Europeana a trimis Guvernului Romaniei, in iunie si noiembrie 2005, doua Scrisori de avertizare. Aceste scrisori contin, in esenta, concluziile Raportului de monitorizare.

De exemplu, scrisoarea de avertizare din 7 noiembrie 2005 contine 14 motive de ingrijorare serioasa (cartonase rosii) pentru Romania, intre care:

Lupta impotriva coruptiei, in special a coruptiei la nivel inalt;

Intensificarea controalelor veterinare si infiintarea agentiilor de plati pentru subventiile agricole si regionale;

Situatia persoanelor cu handicap si a bolnavilor psihic

Necesitatea reducerii, in continuare, a inflatiei si consolidarea bazei veniturilor bugetare;

Intarirea capacitatii de absorbtie a fondurilor comunitare in domeniul politicii regionale;

Aplicarea ferma a legislatiei de mediu si sanctionarea incalcarii standardelor comunitare;

Adaptarea unei legi a achizitiilor publice conforma cu „acquis-ul” comunitar;

Implementarea sistemului informatic European pentru taxare si impozitare;

Intarirea controlului la granita si combaterea imigratiei ilegale.

Purtatoarea de cuvant a Comisiei a declarat ca daca scrisoarea nu este folosita ca un instrument pentru stimularea reformelor, atunci exista riscul ca Romania sa nu fie pregatita pentru aderare la 1 ianuarie 2007, ceea ce ar presupune activarea clauzei de salvgardare si amanarea aderarii cu un an.

In plus, Comisia poate suspenda drepturile de membru in anumite sectoare timp de 3 ani sau chiar mai mult daca problemele nu sunt rezolvate. De exemplu, ar putea fi interzise exporturile de animale, daca statele membre nu sunt multumite cu nivelul controalelor veterinare. Pedepsele pot fi si financiare, prin pierderea a miliarde de euro.

Comisia Europeana a hotarat trimiterea in Romania, in perioada decembrie 2005 – februarie 2006, a unor echipe mixte de monitorizare (de la Comisie si statele membre) pe sectoare de activitate, inaintea elaborarii unui nou Raport de monitorizare.

Al doilea Raport de monitorizare a fost facut public pe 16 mai 2006, cu prilejul prezentarii, la Strasbourg, in plenul Parlamentului European.

Raportul a identificat 4 domenii de preocupari serioase (cartonase rosii), care necesitau actiuni urgente:

Operationalizarea deplina a agentiilor de plati acreditate pentru efectuarea de plati catre fermieri si operatori in baza PAC;

Crearea unui sistem de Administrare si Control (IACS) in agricultura;

Infiintarea unui sistem de ecarisaj pentru colectarea si procesarea produselor animaliere secundare, ca si pentru asigurarea facilitatilor de tratament, in conformitate cu „acquis-ul comunitar” al bolii „vaca nebuna”;

Pregatirea colectarii taxelor prin sistemul I.T. pentru a fi interoperabil cu celelalte sisteme din UE, in scopul unei colectari corecte a TVA in intreaga Piata Interna a UE.

Raportul nu prevede activarea clauzei de salvgardare care ar fi condus Consiliul European din luna iunie 2006 sa adopte hotararea de amanare a aderarii Romaniei pentru 2008. In schimb, Raportul ia in considerare posibilitatea unor masuri de salvgardare, in cazul neadoptarii unor masuri adecvate de indepartare a neajunsurilor semnalate, in trei domenii:

Piata interna;

Justitie si lupta impotriva coruptiei;

Platile (anticipate) pentru fondurile UE.

Consiliul European din iunie 2006 nu a luat o decizie ferma in privinta datei aderarii Romaniei, dar a cerut Comisiei sa elaboreze un nou Raport de monitorizare pentru toamna anului 2006