Aspecte legislative nationale privitoare la problematica femeii

ASPECTE LEGISLATIVE NATIONALE PRIVITOARE LA PROBLEMATICA FEMEII

1.Acte normative.

1.1.Legea egalitatii de sanse intre femeii si barbati

„Aceasta lege concretizeaza abordarea moderna a principiului egalitatii de sanse si de tratament intre femei si barbati in legislatia romaneasca si stabileste obligatia autoritatilor publice de a actiona pentru realizarea in fapt a acestui principiu. Legea interzice discriminarea directa si indirecta dupa criteriul de sex atat in cadrul relatiilor de munca, cat si in afara acestora, garanteaza accesul egal al femeilor si barbatilor in toate domeniile vietii sociale si stabileste obligatiile autoritatilor publice de a actiona pentru realizarea egalitatii intre sexe. Legea defineste principalii termeni care se refera la egalitate si la discriminare dupa criteriul de sex si abordeaza egalitatea de sanse in domeniul muncii, in ceea ce priveste accesul la educatie, la cultura si la informare si participarea la procesul decizional. In momentul de fata, proiectul de lege se afla in discutie in cele doua Camere.”[1]

1.2.Planul National de Actiune pentru egalitatea de sanse intre femei si barbati

„Act normativ elaborat de Directia pentru Egalitatea de Sanse din cadrul MMSS, aprobat prin HG 1273/2000, ce sintetizeaza liniile directoare ale politicii nationale pentru sprijinirea respectarii princi­piului egalitatii intre sexe si participarii femeilor la procesul de dezvoltare in toate domeniile de activitate si la toate nivelurile. Astfel, se recunoaste, ca o necesitate contemporana si ca o conditie esentiala a progresului, participarea femeilor, in parteneriat cu barbatii, la viata sociala, economica si politica, la servicii si la resursele financiare.

Planul National de Actiune pentru egalitatea de sanse intre femei si barbati este expresia angajamentului politic de asigurare si garantare a egalitatii intre toti cetatenii si marcheaza eforturile Guvernului Romaniei in vederea eliminarii oricarei discriminari. Acest document--cadru identifica ariile de interventie carora li se acorda prioritate, dupa modelul strategiei europene. Ariile de interventie sunt: cadrul legislativ, drepturile sociale, economia, participarea la decizie.

Planul are rolul de a sustine prin masuri concrete principiul potrivit caruia atat femeile, cat si barbatii trebuie sa participe in mod egal la identificarea si transpunerea in practica a celor mai eficiente solutii pentru realizarea unei democratii reale in Romania. Planul reprezinta instrumentul juridic de aplicare a strategiei de abordare integratoare a egalitatii (gender mainstreaming). Conform acestui act normativ, Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale reprezinta mecanismul guvernamental responsabil care, in parteneriat cu factori guvernamentali si neguvernamentali, actioneaza pentru aplicarea principiului egalitatii in toate domeniile vietii sociale.”[2]

1.3. Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare

Act normativ ce abordeaza problema discriminarii in legislatia nationala fara sa contina insa prevederi explicite in ceea ce priveste discriminarea directa si indirecta dupa criterii de sex.   In textul ordonantei se reafirma faptul ca, in Romania, ca stat de drept democratic si social, demnitatea omului, drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor reprezinta valori supreme si sunt interzise toate formele de discriminare bazate pe criterii de rasa, nationalitate, etnie, limba, religie, categorie sociala, convingeri politice, varsta, sex si orientare sexuala.Ordonanta prevede faptul ca principiul egalitatii intre cetateni, excluderea privilegiilor si a discriminarii sunt garantate in special in exercitarea dreptului la un tratament egal in fata justitiei, la securitatea persoanei, a drepturilor politice si a drepturilor civile. Totodata, se specifica obligatia oricarei persoane, fizica sau juridica, de a respecta principiile egalitatii si nediscriminarii. De asemenea, se mentioneaza faptul ca orice comportament discriminatoriu atrage raspunderea contraventionala, conform prevederilor ordonantei, daca nu intra sub incidenta legii penale. In vederea remedierii situatiei, in toate cazurile de discriminare prevazute in acest act normativ, persoanele discrimi­nate au dreptul sa pretinda despagubiri proportional cu prejudiciul suferit, precum si restabilirea situatiei anterioare discriminarii sau anularea efectelor create prin discriminare, potrivit dreptului comun. Pentru prima data in legislatia nationala, organizatiile neguvernamentale care au ca scop protectia drepturilor omului au calitate procesuala activa in cazul in care discriminarea se manifesta in domeniul lor de activitate si aduce atingere unei comunitati sau unui grup de persoane. Organizatiile mentionate au aceasta calitate si in cazul in care discriminarea aduce  atingerea unei personae fizice, daca aceasta mandateaza organizatia in acest sens. Ordonanta prevede constituirea Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii, ca organ de specialitate al administratiei publice central, in subordinea Guvernului, cu atributii in ceea ce priveste constatarea faptelor de discriminare si sanctionare corespunzatoare a acestora.

2. Institutii nationale romanesti privind discriminarea femeii

2.1.Avocatul poporului

Institutie constituita prin Legea nr. 35/1997 in cadrul careia s-a infiintat Departamentul pentru probleme privind protectia copilului, femeii si a familiei, cu atributii de protectie a drepturilor acestora. „Institutia Avocatul Poporului are drept scop apararea drepturilor si libertatilor cetatenilor in raporturile acestora cu autoritatile publice; in activitatea sa, Avocatul Poporului este independent fata de orice autoritate publica. In exercitarea atributiilor sale, Avocatul Poporului nu se substituie autoritatilor publice care sunt obligate sa comunice sau, dupa. caz, sa puna la dispozitia institutiei, in conditiile legii, informatiile, documentele sau actele pe care le detin in legatura cu cererile care au fost adresate Avocatului Poporului, acordandu-i sprijin pentru exercitarea atributiilor sale.”[3]

2.2.Directia pentru Egalitatea de Sanse intre Femei si Barbati (DES)

Structura organizatorica guvernamentala in cadrul MMSS, care are atributii in elaborarea de strategii si propuneri de noi acte norma­tive, de armonizare a legislatiei nationale cu cea internationala, urmarind asigurarea imbunatatirii conditiei femeilor si promovarea principiului egalitatii de sanse si de tratament intre femei si barbati. Obiectivele majore ale DES urmaresc integrarea egalitatii de sanse intre femei si barbati in politicile sociale, promovarea dialogului si extinderea colaborarii cu partenerii sociali si transpunerea la nivel national, prin masuri legislative si institutionale, a dispozitiilor si recomandarilor UE in domeniu.

2.3.Comisia consultativa interministeriala in Domeniul Egalitatii de Sanse intre barbati si femei(CODES)

Comisia s-a infiintat prin HG nr.967/1999, la initiativa MMSS, care si coordoneaza activitatea CODES. Comisia are rolul de a monitoriza modul in care se aplica principiul egalitatii de sanse intre femei si barbati in politicile sectoriale, de a identifica si defini problemele determinate de raporturile femei-baabati, ca parteneri sociali, si de a integra perspective de gen in politicile si programele administratiei publice. CODES este formata din 22 de membrii, reprezentanti ai autoritatilor publice, si poate invita la reuniunile sale reprezentanti ai altor institutii publice, precum si ai organismelor guvernamentale si neguvernamentale, si poate solicita sprijinul specialistilor in domeniul egalitatii de sanse. Comisia asigura un cadru de dialog intre reprezentantii sferei guvernamentale si cei ai societatii civile in vederea integrarii principiului egalitatii de sanse in activitatea institutiilor publice.

2.4.Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii

Organ de specialitate al administratiei publice centrale, in subordinea Guvernului, avand atributii in domeniul prevederii, sanctionarii si eliminarii tuturor formelor de discriminare. Infiintarea acestei institutii, printr-o Hotarare a Guvernului, este prevazuta in Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare.”

3.DOCUMENTE INTERNATIONALE PRIVITOARE LA PROBLEMATICA FEMEII

Conventia ONU privind eliminarea tuturor formelor de discriminare fata de femei (CEDAW)[4]

„Conventia a fost adoptata de Adunarea Generala a ONU la 18 decem­brie 1979 si a fost deschisa spre semnare la 1 martie 1980. in prezent (2001), un numar de 168 de state au ratificat acest instrument juridic international. Romania a ratificat Conventia la 7 ianuarie 1982 si a renuntat la rezervele facute la art. 29, in anul 1990. Conventia, ce contine un preambul si 30 de articole, defineste discriminarea impotriva femeii si stabileste o agenda pentru actiu­nile, legislative si/sau administrative, necesare a fi adoptate la nivel national in vederea prevenirii si eliminarii oricaror forme de discri­minare impotriva femeilor. Prin ratificarea Conventiei, statele parti se angajeaza sa supuna periodic analizei Comitetului pentru eliminarea discriminarilor fata de femei, din cadrul ONU, rapoartele nationale privind progresele inregistrate in aplicarea CEDAW. Romania a prezentat la cea de a 23-a sesiune a Comitetului CEDAW, care s-a desfasurat la New York in luna iunie 2000, Raportul cumulat ( patru si al cinci) referitor la stadiul implementarii Conventiei ini tara noastra si la dificultatile existente in afirmarea de facto a drepturilor femeii.”

ESEU: Dezvoltare regionala - test grila ESEU: Politicile de solidaritate, politici sociale si coeziunea europeana

Carta Sociala Europeana (European Social Charter)

„Instrument juridic al Consiliului Europei, extensie a Conventiei Europene pentru Drepturile Omului, care protejeaza drepturile civile si politice, Carta Sociala Europeana (CSE) este un tratat regional care promoveaza protectia drepturilor sociale si economice fundamen­tale, in corelatie cu sfera muncii si coeziunea sociala, ale cetatenilor din statele contractante (22 de state europene).”[5] Procedurile de semnare ale acestui tratat european au fost deschise in 1961 si au intrat in aplicare in 1965. Tratatul garanteaza o multitudine de drepturi grupate in 19 articole la care Protocolul Aditional din 5 mai 1988 (intrat in vigoare in 1992) adauga inca 4 articole. Carta Sociala Europeana Revizuita (CSER) este tratatul european pentru care procedurile de semnare au fost deschise la 3 mai 1996 si a fost ratificata de 9 state, printre care si Romania; acest document juridic amendeaza si extinde lista drepturilor protejate la 40, combinand intr-un singur instrument toate drepturile continute in CSE in forma amendata, cele din Protocolul Aditional si un numar de noi drepturi grupate in 8 articole. Tarile angajate in respectarea Cartei Sociale Europene Revizuite se supun supervizarii internationale din partea Partilor Contractante (cele 9 state care au ratificat Carta Revizuita) pe baza rapoartelor nationale periodice. in Protocolul din 1991, care amendeaza CSER, s-au stabilit organismele de supervizare: Comitetul de Experti Independenti (9 experti alesi de Comitetul de Ministri si un obser­vator din partea ILO); Comitetul Guvernamental (constituit din repre­zentanti ai Partilor Contractante si observatori din partea Sindicatelor Europene si ai Asociatiei Angajatorilor); Comitetul de Ministri, care adopta o rezolutie finala la ciclul de supervizare si adreseaza recoman­dari statelor care nu-si onoreaza obligatiile asumate in cadrul CSER”.[6]

4. MASURI SOCIALE DE INSERTIE A FEMEII PE PIATA MUNCII.

4.1. Consideratii generale

„Legislatia Romaniei garanteaza drepturile  egale ale cetatenilor de a participa la viata economica si sociala, de a se pregati si forma intr-o anumita profesie, de a se angaja, promova si participa la distribuirea beneficiilor, de a se bucura de protectie sociala in anumite situatii. Cu toate acestea, segregarea profesionala a femeilor persista inca si este demonstrata prin existenta modelelor de ocupare diferentiate pe sexe, ceea ce determina disparitatile intre venituri, chiar daca principiul „la munca egala salariu egal' este consacrat juridic.

Pornind de la principiul egalitatii de sanse intre femei si barbati, astfel cum este definit in Legea 202/2002, republicata, care presupune luarea in considerare a diferitelor capacitati, necesitati si aspiratii ale barbatilor si ale femeilor precum si tratamentul egal al acest ora, in prezent, este esential pentru Romania ca femeilor sa li se asigure in mod real egalitatea de sanse in ceea ce priveste accesul la educatie, la formare si la un loc de munca, la intemeierea unei familii si la participarea la luarea de decizii publice si politice, trasatura ce caracterizeaza societatile democratice si dezvoltate. In acest scop, Romania depune un efort important pentru a-si adapta legislatia la principiul nediscriminarii pe criteriul de sex, conform legislatiei comunitare.

Contextul romanesc ne arata ca, in domeniul muncii, femeile sufera o serie de discriminari. Acestea se datoreaza faptului ca exista domenii ale economiei in care femeile sunt majoritare, sau domenii in care barbatii sunt majoritari. Acest fapt duce la o segregare pe sexe a ocupatiilor, observandu-se ca cele feminizate sunt, in general, mai prost platite.

In ceea ce priveste  nivelul de salarizare s-a constatat ca, in ultimii 11 ani, diferenta dintre salariile angajatilor de sex masculin fata de cele ale celor de sex feminin s-a redus cu 7 puncte procentuale, ajungand la 14% in 2004 (fata de 21% in 1994), conform studiului realizat de Eurostat, Biroul de Statistica al Uniunii Europene. Diferenta salariala este calculata in functie de salariul brut pe ora castigat de angajati.

Subliniem de asemenea ca, rata de ocupare a femeilor din grupa de varsta 15-64 ani a fost in anul 2004 de 52.1%, valoare inferioara tintei de 60% stabilita prin Strategia Lisabona ca obiectiv european pentru 2010 si sensibil mai mica decat cea intregistrata la barbati, respectiv de 63.6%.  Rata somajului feminin a fost de 6.9% in 2004.  Cresterea ratei de ocupare a femeilor va fi posibila prin aplicarea unor masuri care vizeaza formarea profesionala in general, formarea profesionala continua pentru femei, formarea in domenii care tin de promovarea femeilor in posturi de decizie si in viata politica (posturi de decizie, mediile politice, antreprenoriat), precum si prin campanii de sensibilizare a femeilor, in special a celor din mediul rural, in domeniul egalitatii de sanse intre femei si barbati.>

Alegerile generale din 2004 nu au adus schimbari importante in ceea ce priveste reprezentarea femeilor in structurile parlamentare si guvernamentale. Din 469 locuri de parlamentari, femeile detin 50 de locuri (10.66%). In Camera Deputatilor femeile reprezinta 11.14%,iar in Senat 9.48%. In Guvernul constituit dupa alegerile din 2004, din 15 ministere si 25 de ministri, 3 ministere sunt incredintate femeilor (12%). La sfarsitul anului 2004 efectivul salariatilor din administratia publica era de 159,4 mii persoane, din care 59,3% femei (94,5 mii persoane).

In pofida progreselor inregistrate, in special in domeniul educatiei si al ocuparii, femeile inca mai intampina multe obstacole in atingerea unei egalitati reale inclusiv in ceea ce priveste concilierea vietii de familie cu viata profesionala.  Pentru  ca egalitatea reala sa fie un fapt implinit, este nevoie nu numai de o imbunatatire a legislatiei in sensul integrarii principiului egalitatii ci si, mai ales, de o schimbare a atitudinilor si a comportamentelor, a stilurilor de viata si a structurilor sociale care le impiedica pe femei sa-si dezvolte in mod liber personalitatea si participarea activa in toate domeniile vietii: economie, cultura, politica etc.

Pentru ca aceste obiective sa fie realmente eficiente, este necesara elaborarea unei strategii care sa stabileasca actiuni ce trebuie indeplinite, respectiv masuri concrete precum si termenele-limite de realizare, in asa fel incat sa fie posibila evaluarea rezultatelor obtinute; totodata, sa precizeze organele responsabile cu implementarea lor.

Strategia nationala pentru egalitatea de sanse intre femei si barbati isi propune sa stabileasca o serie de masuri si de garantii, destinate sa elimine orice forma de discriminare directa sau indirecta si sa permita exercitarea libertatii omului si a drepturilor sale fundamentale care au la baza principiul egalitatii de sanse si de tratament intre femei si barbati.

Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, prin intermediul Agentiei Nationale pentru Egalitatea de Sanse intre Femei si Barbati (ANES), in colaborare cu alte autoritati si institutii publice, cu confederatiile sindicale, confederatiile patronale precum si organizatiile neguvernamentale care deruleaza programe in domeniul egalitatii de sanse intre femei si barbati, va aplica Strategia nationala  pentru egalitatatea de sanse intre femei si barbati si va indeplini toate functiile de stimulare si coordonare a masurilor prevazute de aceasta.

Autoritatile administratiei publice centrale si locale, in domeniile lor de activitate, sub coordonarea metodologica a ANES, vor adopta masurile necesare pentru aplicarea acestei Strategii in toate actiunile pe care le vor intreprinde la nivelul fiecarui judet si la nivelul municipiului Bucuresti

Derularea politicii de egalitate intre femei si barbati nu numai ca favorizeaza o aprofundare si o consolidare a democratiei dar, in acelasi timp, contribuie la o utilizare mai rationala si mai eficienta a resurselor umane

4.2. Arii de interventie

4.2.1. Cadrul legislativ

Obiectiv: Armonizarea legislatiei nationale cu cea internationala si in special cu cea europeana in domeniul egalitatii de sanse intre femei si barbati

Continuarea procesului de armonizare a legislatiei romanesti cu reglementarile comunitare in domeniul egalitatii de sanse intre femei si barbati reprezinta un obiectiv esential si, in acelasi timp, o obligatie juridica ce decurge din Acordul European de Asociere Romania-Uniunea Europeana, ratificat prin Legea nr.20/1993.

Armonizarea legislatiei nationale cu acquis-ul comunitar este totodata unul din angajamentele asumate de Romania in documentele de pozitie, referindu-se la adoptarea de acte normative de baza pentru domeniul egalitatii de sanse intre femei si barbati.

Totodata, este important ca Romania sa ratifice si sa adopte protocoalele si normele organizatiilor internationale, cum ar fi Organizatia Natiunilor Unite, in domeniul egalitatii de sanse intre femei si barbati.

4.2.2. Capacitatea institutionala

Obiectivul 1: Intarirea capacitatii institutionale a Agentiei Nationale pentru Egalitate de Sanse(ANES)

Consolidarea capacitatii institutionale a ANES este importanta pentru asigurarea unui management eficient al implementarii Strategiei nationale pentru egalitatea de sanse intre femei si barbati.

Obiectivul 2: Specializarea resurselor umane implicate in implementarea la toate nivelurile a principiului egalitatii de sanse intre femei si barbati

Formarea initiala si continua a personalului cu atributii in domeniul egalitatii de sanse este necesara pentru dezvoltarea unei abordari comune la nivel national in ceea ce priveste implementarea si monitorizarea politicilor privind egalitatea de sanse intre femei si barbati si in vederea construirii capacitatii institutionale de absorbtie a fondurilor structurale europene

Obiectivul 3: Dezvoltarea relatiilor cu organismele internationale in domeniul egalitatii de sanse intre femei si barbati

Prin dezvoltarea si consolidarea dialogului, a parteneriatelor cu organismele internationale care activeaza in domeniul egalitatii de sanse  intre femei si barbati se urmareste dezvoltarea initiativelor si completarea competentelor institutionale ale Agentiei Nationale pentru Egalitatea de Sanse intre Femei si Barbati, schimbul reciproc de cunostinte, tehnici, experienta si organizarea de actiuni comune in domeniul egalitatii de sanse intre femei si barbati.

4.2.3. Viata economica

Una dintre modalitatile prin care poate fi atinsa egalitatea de facto intre femei si barbati este o participare echilibrata la activitatile economice care sa asigure autonomie si independenta financiara femeilor.

Obiectivul 1: Imbunatatirea cunoasterii situatiei femeilor pe piata muncii

Pentru o mai buna cunoastere a realitatiilor economico-sociale, pentru fundamentarea programelor privind egalitatea de sanse pe piata fortei de munca, pentru elaborarea si monitorizarea politicilor sociale este nevoie de statistici construite intr-un cadru integrat si comparabil. Dezvoltarea statisticilor de gen trebuie sa se realizeze prin includerea variabilei „sex” in toate cercetarile statistice din domeniu.

Obiectivul 2: Sprijinirea accesului egal al femeilor si barbatilor pe piata muncii

In ceea ce priveste  nivelul de salarizare, in general, la functii si conditii de munca egale, salariile de incadrare ale femeilor si barbatilor sunt aceleasi. Disparitatile dintre salariile realizate de femei si de barbati in diferite activitati economice sunt determinate de diferentele intre nivelul de calificare si de pozitia ierarhica la locul de  munca, deoarece maternitatea si perioada legala de concediu pentru cresterea si ingrijirea copilului intervin ca o ruptura in dezvoltarea carierei pentru femei. Ocupatiile dominant feminine cum ar fi: functionari administrativi, lucratori operativi in servicii si comert si asimilati, tehnicieni maistri si asimilati si specialisti cu ocupatii intelectuale si stiintifice; dar si activitatile economice cu cele mai mici salarii medii pentru femei: hoteluri si restaurante, comert, industrie prelucratoare, arata ca femeile sunt, in general, mai prost platite. Accesul egal pe piata muncii presupune initierea si derularea unor programe de informare referitoare la egalitatea in drepturi pe piata  muncii pentru femei si pentru barbati, precum si stimularea interesului pentru formarea profesionala continua in vederea facilitarii accesului in toate sectoarele de activitate. In acest sens este nevoie de  implementarea de  programe speciale de reconversie profesionala a fortei de munca feminina in sectoarele de activitate in care sunt in mod traditional mai putin  reprezentate, in special in sectoarele ce folosesc tehnologii de formare si de informare.

Obiectivul 3: Concilierea vietii de familie cu cea profesionala

Concilierea vietii de familie cu cea profesionala  reprezinta un aspect de mare interes atat pentru femei cat si pentru barbati. Dificultatile cu care se confrunta femeile, mai ales mamele, in cautarea si pastrarea unui loc de munca platit, stereotipurile prin care se perpetueaza ideea ca doar femeile sunt responsabile de ingrijirea familiei precum si asteptarile culturale fata de barbat pentru a fi unicul intretinator de familie sunt aspecte care agraveaza inegalitatea intre femei si barbati. Implicarea barbatilor in coordonarea vietii de familie si a vietii profesionale reprezinta o problematica esentiala dar si dificila. Este foarte importanta pentru ca fara participarea barbatilor nu poate exista o impartire egala a responsabilitatilor si dificila pentru ca presupune o schimbare in societate si in mentalitatea fiecarei femei si fiecarui barbat.

Obiectivul 4: Respectarea principiului egalitatii de sanse intre femei si barbati in promovarea profesionala

Dezvoltarea cooperarii intre partenerii economici si partenerii sociali  contribuie la atingerea egalitatii de gen in relatiile de munca si in special la asigurarea transparentei pe parcursul tuturor nivelurilor procesului de promovare.

Obiectivul 5: Facilitarea insertiei pe piata muncii a femeilor aflate in situatie sau risc de marginalizare

Pentru afirmarea principiului egalitatii de sanse, se va urmari integrarea perspectivei de gen in programele de protectie sociala a familiei si in cele de prevenire si de combatere a marginalizarii, destinate in mod deosebit femeilor din comunitatile roma, a femeilor varstnice, fara educatie, etc

4.2.4. Viata sociala

'Egalitate' in viata sociala inseamna ca atat femeile , cat si barbatii au aceleasi drepturi, responsabilitati si sanse. Crearea unei societati egale din punct de vedere al genului nu va fi atinsa decat daca femeile si barbatii vor conlucra pentru a transforma realitatile care guverneaza societatea actuala.

Obiectivul 1: Promovarea participarii egale a femeilor si barbatilor in comunitate

Obiectivul strategiei are in vedere problematica accesului femeilor in viata sociala, pe principiul promovarii valorilor, astfel incat sa existe un echilibru in societate. Este importanta realizarea de actiuni informative adresate atat femeilor, cat si barbatilor, cu scopul revizuirii stilului de viata traditional, in care participarea activa in comunitate este un atribut al barbatilor.

Obiectivul 2: Promovarea participarii egale a femeilor si barbatilor in familie

Participarea barbatilor la responsabilitatile familiale este considerata necesara de marea majoritate, chiar daca femeia are sau nu un loc de munca. Desi exista o anumita perceptie asupra faptului ca responsabilitatile familiale trebuie sa fie impartite, punerea in practica intampina dificultati.

Exista mari discrepante intre valorizarile pe care le dau cei doi parteneri implicarii in realizarea sarcinilor domestice si in ingrijirea copiilor (femeile sunt cele care resimt mai puternic faptul ca au anumite sarcini domestice determinate, pe cand barbatii cred ca aceste sarcini se fac impreuna, ceea ce duce la valorizari diferite). Barbatii trebuie sa isi asume si responsabilitati de ingrijire a copiilor sau a rudelor bolnave. Noile generatii sunt purtatoare de modele de roluri de gen egalitare in comparatie cu vechea generatie. Acest fapt depinde si de nivelul de studii al femeilor.

Obiectivul 3: Implicarea barbatilor in promovarea principiului egalitatii de sanse intre femei si barbati

Se impune ca mult mai multi barbati sa fie implicati in activitatile de implementare a principiului egalitatii de sanse in toate domeniile vietii sociale deoarece este nevoie de ambele puncte de vedere pentru a initia politici publice

Obiectivul 4: Sustinerea masurilor de prevenire si combatere a traficului de femei

Lupta impotriva traficului de persoane in scopul exploatarii sexuale trebuie  directionata inspre: masuri de prevenire, asistenta si protectie a victimelor si anihilarea retelelor de traficanti.

Obiectivul 5: Sustinerea masurilor de prevenire si combatere a violentei de gen

Violenta de gen constituie o incalcare a drepturilor fundamentale ale omului. In acelasi timp constituie o manifestare a relatiilor traditionale de putere dintre femei si barbati, care au condus la dominarea si discriminarea femeilor si au impiedicat dezvoltarea si participarea femeilor in societate. Violenta de gen este viziblila la nivelul tuturor claselor sociale si este indreptata catre toate femeile, indiferent de varsta sau conditie sociala.

Obiectivul 6: Prevenirea hartuirii sexuale

Hartuirea sexuala continua sa fie o problema majora a societatii romanesti. Este necesar sa se acorde o mai mare atentie acestui tip de violenta, iar prevederile legislative si sanctiunile trebuie sa aiba un mai mare impact.

4.2.5. Roluri si stereotipuri de gen

Acest sector vizeaza stereotipurile de gen si necesitatea modificarii comportamentelor, atitudinilor, normelor si valorilor, tinand cont de evolutia rolurilor pe care il au femeile si barbatii in societate. Actiunile prevazute in aceasta directie se refera la inlocuirea modelelor culturale, care reflecta stereotipuri sexiste la nivelul societatii, si la integrarea principului egalitatii intre femei si barbati,  mai ales in politicile privitoare la educatie, stiinta, mass -media, tineret si sport.

Politica egalitatii de sanse intre femei si barbati in educatie, cultura si mass-media se structureaza dupa trei obiective:

Obiectivul 1: Abordarea integratoare a perspectivei de gen (gender mainstreaming) in programarea, elaborarea, implementarea si evaluarea tuturor politicilor publice

Pentru indepl inirea acestui obiectiv se va avea in vedere, in primul rand, operarea cu indicatori si instrumente care sa permita integrarea perspectivei de gen in politicile publice. La nivelul resurselor umane, se va urmari includerea modulelor de gen in cursurile de formare a tuturor persoanelor care intervin in gestionarea si derularea de politici publice.

Obiectivul 2: Combaterea stereotipurilor si rolurilor sexiste din sistemul de invatamant

Educatia trebuie sa fie una dintre caile fundamentale de corectare a inegalitatilor sociale si, desigur, a celor care au loc din motive de sex, contribuind astfel la construirea unei societati libere si democratice. Schimbarea politicii de gen in educatie este un proces continuu, actiunile privind modificarea unor componente ale pregatirii cadrelor didactice si ale continutului programelor si manualelor scolare, punandu-se in practica treptat.

In privinta politicilor referitoare la personalul didactic, se va insista asupra echilibrarii de gen a managementului educational, asupra pregatirii invatatorilor si profesorilor pentru strategii emancipatoare in privinta genurilor, urmarindu-se, totodata si echilibrarea de gen a corpului profesoral. Pe de alta parte, politicile curriculare se vor axa pe schimbarea programelor disciplinelor de invatamant, prin introducerea de elemente care sa vizeze educatia parteneriala de gen, si pe modificarea modelelor culturale care reflecta stereotipuri sexiste in manualele scolare, la toate nivelurile de invata mant. Totodata, aceste politici vor incuraja principiul acordarii de sanse egale pentru barbati si femei in ceea ce priveste accesul la toate formele de educatie, profesie si viata publica, avand permanent in vedere eliminarea discriminarilor latente, a practicilor si a abordarilor cu potential sexist in procesul educativ-formativ si promovarea educatiei parteneriale pentru viata privata. Dar nu toate inegalitatile din educatie isi au originea la nivelul sistemului insusi. Multe din ele se datoreaza sistemului social in general, mai exact, modului in care sunt tratate femeile si barbatii, la randul lor, in mass-media. Pentru obtinerea unei egalitati reale, se impune, astfel, adoptarea de masuri care sa combata stereotipurile si rolurile sexiste transmise de publicitate si de mass-media in general.

Obiectivul 3: Promovarea principiului egalitatii de sanse intre femei si barbati in cultura si mass-media

Acest obiectiv se poate realiza prin implicarea mass-media in ceea ce priveste sensibilizarea societatii, cu privire la principiile cestau la baza Strategiei nationale pentru egalitate de sanse intre femei si barbati, in scopul respectarii demnitatii umane in prezentarea imaginii femeilor si barbatilor, si prin incurajarea folosirii unui limbaj nonsexist si nediscriminatoriu. Prin diverse emisiuni sau actiuni culturale, se va urmari punerea in evidenta a rolurilor si contributiilor femeilor din istoria si cultura romana. In acelasi timp, la nivelul formarii profesionale a specialistilor din domeniul culturii si mass-media, se va avea in vedere sensibilizarea la perspectiva de gen, si dotarea cu instrumentele necesare pentru integrarea acestui principiu in activitatea lor cotidiana.

4.2.6. Monitorizarea si evaluarea  Planului General de Actiuni in implemetarea Strategiei pentru Egalitatea de Sanse intre Femei si Barbati

„Orientarea pe rezultate constituie o prioritate a Agentiei Nationale pentru Egalitatea de Sanse intre Femei si Barbati. In acest sens, au fost introduse mecanismele de monitorizare si evaluare a Strategiei si a Planului general de Actiuni.

Monitorizarea implementarii Strategiei pentru Egalitatea  de Sanse intre Femei si Barbati si a Planului General de Actiuni, precum si evaluarea acestora va fi realizata de catre Agentia Nationala pentru Egalitatea de Sanse intre Femei si Barbati.

Obiectivul 1:Crearea unui set de indicatori de evaluare

Agentia Nationala pentru Egalitatea de Sanse intre Femei si Barbati va elabora pana la sfarsitul anului 2006, un set de indicatori cu caracter general si specific pentru evaluarea actiunilor cuprinse in Planul General de Actiuni pentru implementarea Strategiei pentru  Egalitatea de Sanse intre Femei si Barbati (2006-2009).

Indicatorii  vor fi utilizati pe parcursul evaluarii si vor masura gradul de atingere a obiectivelor de baza. Pe parcursul implementarii Strategiei pentru  Egalitatea de Sanse intre Femei si Barbati si a Planului General de Actiuni, indicatorii vor fi revazuti si imbunatatiti in scopul unei mai bune evaluari a rezultatelor.

Obiectivul 2: Raportarea anuala a stadiul indeplinirii actiunilor cuprinse in Planul General de Actiuni pentru implementarea Strategiei pentru Egalitatea de Sanse intre Femei si Barbati de catre fiecare autoritate sau institutie publica responsabila

Fiecare autoritate sau institutie publica responsabila cu implementarea actiunilor cuprinse in Planul General de Actiuni pentru implementarea Strategiei pentru Egalitatea de Sanse intre Femei si Barbati, va elabora si transmite anual, pana la sfarsitul lunii octombrie, un raport privind stadiul indeplinirii actiunilor, pe baza  unui model de raport care va fi comunicat de catre Agentia Nationala pentru Egalitatea de Sanse intre Femei si Barbati.

Obiectivul 3: Evaluarea stadiului implementarii actiunilor cuprinse in Planului General de Actiuni pentru implementarea Strategiei pentru egalitatea de sanse intre femei si barbati

Evaluarea progresului in implementarea Strategiei se va realiza anual de catre Agentia Nationala pentru Egalitatea de Sanse intre Femei si Barbati si va fi comunicata si celorlalte autoritati si institutii publice responsabile de implementarea acesteia.

Evaluarea va lua in considerare atat termenele prevazute pentru fiecare actiune in parte, cat si indicatorii de evaluare identificati de catre Agentia Nationala pentru Egalitatea de Sanse intre Femei si Barbati.

Obiectivul 4:Recomandari privind implementarea Planului General  de actiuni pentru implementarea Strategiei pentru  egalitatea  de sanse intre femei si barbati

Pe baza evaluarii anuale, Agentia Nationala pentru Egalitatea de Sanse intre Femei si Barbati va face recomandari privind imbunatatirea procesului de implementare a Strategiei pentru Egalitatea de Sanse intre Femei si Barbati si a Planului  General de Actiuni.

Obiectivul 5: Evaluarea finala a Planului General de Actiuni pentru implementarea Strategiei pentru  Egalitatea  de Sanse intre Femei si Barbati

Agentia Nationala pentru Egalitatea de Sanse intre Femei si Barbati va elabora o analiza referitoare la Evaluarea finala a indeplinirii obiectivelor si actiunilor cuprinse in Planului General de Actiuni pentru implementarea Strategiei pentru  Egalitatea de Sanse intre Femei si Barbati in septembrie 2009.

Agentia Nationala pentru Egalitatea de Sanse intre Femei si Barbati va comunica si celorlalte autoritati si institutii publice responsabile de implementarea Strategiei, rezultatele evaluarii finale a indeplinirii obiectivelor propuse.

4.2.7.. Finantare

Initierea, dezvoltarea si aplicarea Strategiei Nationale pentru  Egalitatea  de Sanse intre Femei si Barbati implica asigurarea resurselor financiare care sa garanteze realizarea obiectivelor propuse in acest document.

1. fonduri de la bugetul de stat prin bugetele ministerelor si institutiilor responsabile, cu atributii in domeniu

2. venituri proprii, potrivit legislatiei in vigoare;

3. fonduri externe rambursabile si nerambursabile, in conditiile legii

4. donatii si sponsorizari, cu respectarea dispozitiilor legale.

Implementarea obiectivelor strategice stabilite prin acest document necesita un suport financiar consistent. Prin urmare, toate autoritatile si institutiile publice implicate in implementarea Planului General de Actiuni vor include in fundamentarea propriilor planuri de actiune principalele aspecte strategice structurate in domeniul egalitatii de sanse.

Se asteapta ca odata cu cresterea economica prognozata, sa creasca si finantarea publica pentru actiunile care au drept scop asigurarea egalitatii de sanse intre femei si barbati in toate domeniile sferei publice si private.”[7]