Integrarea europeana - politica externa si de securitate

Ideea de forta care a stat la baza dezvoltarii integrarii europene este pacea, stabilitatea si prosperitatea in Europa, care pot fi obtinute numai prin interdependenta economica crescanda a statelor europene si cooperarea acestora la realizarea unui proiect politic si economic de anvergura care este UE.

Integrarea europeana, se bazeaza, asa cum s-a mai aratat in capitolul 1, pe trei piloni importanti:

a)      Comunitatea Europeana

b)     Cooperarea in domeniul justitiei si al afacerilor interne

c)      Politica externa si de securitate

Motorul integrarii europene a fost si este integrarea economica, care presupune, in primul rand, inlaturarea barierelor de comert si introducerea liberei concurente a celor doi factori de productie, capitalul si forta de munca.

In sens mai larg integrarea economica europeana include si politicile comune in anumite domenii, cum sunt: stabilitatea economica, agricultura, asistenta financiara

pentru regiunile cu un nivel mai redus de dezvoltare etc.

Din punct de vedere al gradului de integrare au fost identificate 5 forme ale integrarii economice:

zona de comert liber;

uniunea vamala;

piata unica;

uniunea economica;

integrarea economica totala.

Forme Trasaturi

Miscarea libera a produselor si
serviciilor - eliminarea tarifelor
vamale si a restrictiilor cantitative
de comert intre statele membre.

Adaptarea de catre statele
membre a unui tarif vamal comun
fata de tarile terte.

Miscarea libera a factorilor de
productie - capitalul si forta de
munca

Coordonarea inclusiv armoni­
zarea politicilor economice

Politici economice unice

Tabelul 2.1 - Formele integrarii economice

Din punct de vedere al integrarii economice pana in prezent s-au realizat urmatoarele:

Uniunea Vamala (1 iulie 1968). Pana la aceasta data au fost eliminate tarifele
vamale si restrictiile cantitative in comertul dintre statele membre si s-a adoptat tariful
vamal unic.

Piata unica U.E. - a desfiintat frontierele economice interne (intre statele
membre) pentru miscarea produselor, serviciilor capitalului si persoanelor, incepand
cu 1 ianuarie 1993.

Uniunea Europeana si Monetara - 12 state ,din cele 15, au introdus moneda
unica incepand cu 1 ianuarie 1999, exceptie: Danemarca, Regatul Unit si Suedia.

2. 1. Uniunea vamala

Dupa cum integrarea economica este motorul integrarii europene, tot asa comertul este principala forta a integrarii economice, iar sistemul vamal la randul sau promoveaza si favorizeaza comertul.

Uniunea vamala a inceput in 1958 (odata cu intrarea in vigoare a Tratatului de la Roma), si a fost finalizat la 1 iulie 1968 cand cele doua criterii au fost indeplinite:

taxele vamale si restrictiile, in special cele cantitative, in comertul intre state
au fost eliminate;

statele membre practica un tarif vamal unic si o politica comerciala comuna in
relatiile cu tarile terte.

intre Uniunea vamala si Zona de comert liber este o mare deosebire in sensul ca in situatia zonelor de comert liber, tarile care fac parte din zonele de comert liber, fiecare tara are propriul sau tarif vamal fata de tarile terte.

Zonele de comert liber trebuie sa respecte doua principii:

sa stabileasca regulile pentru definirea produselor ce pot circula liber dintr-un
stat in altul; in general se aplica regula originii.

sa mentina procedurile vamale la frontierele intre statele membre pentru a
aplica regulile convenite. Ex. NAFTA (SUA, Canada, Mexic), Mercosur (intre tarile
latino-americane).

Uniunea vamala a fost pe deplin infaptuita pe 1 ianuarie 1993, prin trecerea la piata unica, cand a fost desfiintat controlul vamal de rutina dintre tarile membre, iar organele vamale au incetat sa mai colecteze TVA si accize. Controalele inopinate se mai fac pentru depistarea comertului cu droguri sau in situatia imigratiei..

Sistemul vamal al UE a depasit cu mult rolul traditional de colectare a taxei vamale contribuind direct la realizarea unui set larg de politici comune cum sunt: comertul, protectia sanatatii si a mediului, protejarea proprietatilor intelectuale, agricultura, competitia locala, probleme externe, etc.

Uniunea Europeana este cel mai mare bloc comercial din lume, ponderea exporturilor in exporturile mondiale a fost in 1998 de 19,6%, fata de USA care detinea 16,3% si Japonia 9,5%.

Sistemul vamal se realizeaza prin:

nivelul tarifului vamal (cotele procentuale) aplicabil la produsele importate
din tarile terte, exceptiile ca si restrictiile;

acorduri preferentiale incheiate cu grupuri de tari sau o anumita tara pe o
baza reciproca (de exemplu: Zona Economica Europeana Islanda, Norvegia,
Liechtenstein; Acordul liber de comert cu Elvetia sau Acordurile de comert
liber cu fiecare tara din Europa Centrala si de Est, inclusiv Romania);

acces preferential pe piata UE pentru tarile in curs de dezvoltare la niveluri
mici sau chiar zero, ale tarifelor vamale, fara a exista conditia reciprocitatii
(exemplu: Conventia Lome, Caraibe si Pacific) precum si acorduri cu alte
tari cu pondere semnificativa in comertul mondial (SUA, Canada, sa),
comert prin stabilirea unui echilibru corespunzator intre libertatea comertului
si responsabilitatea operatorilor de comert, pe de-o parte si necesitatea
controlului vamal, pe de alta parte.

Tariful vamal contine nivelul taxelor vamale, exceptiile de la aceste taxe, precum si restrictiile. in 1996, nivelul mediu al tarifelor vamale practicat de catre UE a fost de 5,2%.

Nomenclatorul comun al marfurilor este bazat pe clasificarea internationala, respectiv pe sistemul armonizat administrat de catre Organizatia Mondiala a Comertului. Acest nomenclator descrie in mod explicit marfurile si grupele de marfuri si are un rol esential in sistemul vamal.

Obiectivele sistemului vamal:

servicii vamale rapide, datorita cresterii volumului fizic de marfuri intre statele
membre si tarile terte, tranzit precum si extinderii comertului electronic (e-comert) si a
coletelor postale expres;

necesitatea unui control vamal mai eficient.

Sistemul vamal al UE, admite ca pe piata sa preturile produselor agricole sunt mai mari decat cele de pe piata mondiala, iar UE protejeaza fermierii din UE printr-o

serie de programe (FEOGA - SG), prin care se realizeaza politica agricola (FEDR) -dezvoltarea regionala sau (FES) - fondul european social.

Elementele sistemului vamal

Sistemul vamal este format din 15 sisteme vamale nationale cu cea 130.000 angajati. Prin eliminarea controlului vamal intre statele membre a crescut importanta controlului vamal la frontierele externe ale UE.

Sistemul vamal al UE este constituit din:

Codul vamal

Tariful vamal

Nomenclatorul marfurilor

Codul Vamal dateaza din 1994, cand integrarea legislatiei a fost consolidata intr-un singur text.

Dezideratul principal al codului vamal este ca procedurile vamale ar trebui sa evite intreruperea fluxurilor normale la frontierele tarilor membre prin eliminarea aceluia din interior. Din aceasta cauza cu ocazia primirii de noi membri se iau unele masuri asiguratorii.

2.2. Piata unica

Piata unica trebuie sa fie o zona fara frontiere interne, in care sa fie asigurata miscarea libera a produselor, serviciilor, capitalului si persoanelor. Mijloacele de realizare a acestui important deziderat sunt:

a)         uniunea vamala

b)        eliminarea controlului de rutina la frontierele interne

c)         renuntarea la barierele tehnice si fiscale

d)       imbunatatirea performantelor pietei unice
Gradul de integrare prin piata unica este apreciat ca:

ridicat - pentru produsele si serviciile aflate in comertul transfrontalier

mediu - pentru capital './

mic - pentru forta de munca

zero    pentru produsele si serviciile neaflate in comeitul transfrontalier.
Avantajele teoretice ale sistemului constau in trei concepte:

efectul de realocare (permite o mai eficienta folosire a factorilor de
productie, capital si forta de munca);

efectul de acumulare, prin stimularea investitiilor;

efectul de localizare. Piata unica, prin avantajele ei determina o alocare
geografica pentru cei doi factori de productie.

Consecinte:

adancirea specializarii,

marirea dimensiunilor afacerilor,

accentuarea competitiei, care inseamna o mai eficienta alocare a
factorilor de productie.

Este de subliniat ca din 1968 pana in 1985 integrarea economica europeana a cunoscut o perioada de stagnare si abia din anul 1985, prin adoptarea deciziei politice cu privire la realizarea pietei unice si in 1986 prin acceptarea principiului recunoasterii reciproce de catre statele membre a standardelor si reglementarilor nationale si adoptarea regulii majoritatii in locul unanimitatii in luarea deciziilor privind piata unica s-a revitalizat puternic procesul de integrare.

Piata unica presupune:

piata produselor

piata serviciilor

piata capitalului

piata fortei de munca