Studiu aplicativ privind bugetul local al municipiului odorheiu secuiesc

STUDIU APLICATIV PRIVIND BUGETUL LOCAL AL MUNICIPIULUI ODORHEIU SECUIESC

1. Scurt istoric despre municipiul Odorheiu Secuiesc

Odorheiu Secuiesc (in maghiara Székelyudvarhely, in germana Oderhellen alternativ Hofmarkt, in latina Areopolis) este un municipiu din judetul Harghita Transilvania Romania Municipiul Odorheiu Secuiesc este al doilea oras ca marime si numar de populatie din judetul Harghita. Este un punct important de intalnire a celor trei artere rutiere:

Soseaua DN 13 A, care vine dinspre Sovata, Targu Mures ( vechiul drum al sarii )

Soseaua DN 13 A, care vine dinspre Miercurea Ciuc

Soseaua DJ 137, care vine dinspre Sighisoara

Datorita acestor drumuri circulatia de tranzit, care este importanta in viata orasului, este corespunzatoare. Suprafata orasului este de 4779 hectare, din care: intravilanul este de 1098 hectare. Cladirile ocupa o suprafata de 532 hectare, iar pietele si parcurile 120 de hectare. Strazile orasului, in total 156 de strazi, insumeaza circa 70 hectare, lungimea hotarului impreuna cu satele din imprejurimi fiind de 40 km.

Odorheiu Secuiesc se intinde in partea de sud-est a depresiunii Transilvaniei, in partea superioara a cursului Tarnavei Mari, la o altitudine de 477 m. Este inconjurat de colinele Piatra Tarcii, Dealul Mare, Csicser si Budvár. Datorita caracteristicilor geografice aceasta regiune a fost favorabila cladirii unui asezamant. Marturie statornica stau ruinele unui castru roman din sec. al II.-lea descoperit in locul unde astazi se regasesc ruinele Cetatii Secuiesti "Székely Támadt" (textual, 'a atacat secuiul'). Prima marturie scrisa despre secuii din zona Odorhei dateaza din anul 1224, iar numele orasului, sub forma de Uduorhel, apare in anul 1333 in lista dijmelor papale. In anul 1485 este numit oras de campie (Opido Wdvarhel) de catre voievodul Transilvaniei Báthori István si in 1557 primeste de la regina Izabella scrisoarea de privilegiu prin care orasul este scutit de biruri. Din anul 1558 are dreptul de a folosi sigiliul propriu cu stema orasului. Inscriptia de pe sigiliu: Sigillum Oppidi Siculicalis Udvarhely.

In epoca principatelor doua fenomene importante au influentat dezvoltarea orasului: in domeniul economic infiintarea si dezvoltarea rapida a breslelor, in domeniul cultural-educational instituirea a doua importante institutii de invatamant: Scoala Iezuita - infiintata in anul 1593 de catre renumitul scriitor si orator Meszáros Gergely, devenita Gimnaziu Romano-catolic si Colegiul Reformat - infiintat in anul 1670 de catre Bethlen János, cancelarul principelui Apafi Mihály. La sfarsitul sec. XVII orasul avea o retea stradala dezvoltata.

Acest ritm alert este oprit de razboaiele, epidemia de ciuma si foametea de la inceputul sec. XVIII. Dupa scurt timp viata economica prospera din nou. Aceasta prosperitate este oglindita si de cladirile in stil baroc ale orasului, Manastirea Franciscana si majoritatea bisericilor. In 1879, 13 % din locuitorii orasului erau mici intreprinzatori. La data de 15 martie 1888 s-a deschis ruta feroviara Odorheiu Secuiesc - Vanatori si apar primele intreprinderi de tip "fabrica". "Cercul de lectura a cetatenilor", "Societatea de lectura a tinerilor negustori", "Societatea corala", "Ansamblul simfonic cetatenesc" au fost infiintate in anul 1827. Primul ziar, "Udvarhely", editat de  Szombathy Ignác apare in anul 1872.

Conform datelor rencensamintului din anul 2002 municipiul are o populatie de 36.926 locuitori, dintre care 35.357 (95,75%) sunt maghiari, 1.077 romani (2,91%) si 429 romi

2. Analiza veniturilor

In analiza veniturilor bugetului municipiului Odorheiu Secuiesc, voi porni de la analiza de ansamblu a veniturilor in perioada 2005-2007, iar apoi voi efectua o analiza a structurii veniturilor bugetului local, a componentelor, a dinamicii acestora, a unora din cauzele care au determinat evolutia respectiva.

Veniturile totale. Veniturile totale ale bugetelor locale sunt formate din: venituri curente, venituri din capital si subventii.

Analizand datele, putem observa ca venitul total al bugetului local al municipiului Odorheiu-Secuiesc, a avut o evolutie crescatoate pe parcursul celor 3 ani studiati (vezi grafic nr. 1). Astfel fata de anul 2005, in care incasarile realizate au fost de 33.89673 mii lei, incasarile au crescut la suma de 56.852.525 mii lei in anul 2007, reprezentand o crestere de 1,67 ori. Daca analizam indicii cu baza in lant, se observa faptul ca cresterea cea mai semnificativa a fost in anul 2006 fata de anul 2005, acesta fiind de 1,33 ori in comparatie cu anul 2007 fata de anul 2006 in care cresterea a fost de doar 1,25 ori (vezi grafic nr. 2). Aceasta crestere se datoreaza in principal majorarii veniturilor curente care au crescut in acelasi ritm ca veniturile totale, reprezentand o crestere de 1,52 ori in perioada 2005-2007. Acesta crestere a veniturilor totale datorita cresterii veniturilor curente este posibila datorita faptului ca veniturile curente detin cea mai mare pondere in veniturile totale care sunt de 95,22% in anul 2005, 99,37% in anul 2006 si 86,45% in anul 2007 in timp ce veniturile din capital detin o pondere nesemnificativa de sub 1% in perioada 2005-2007. Aceasta fluctuatie a ponderii veniturilor curente in total venituri se datoreaza veniturilor fiscale care au inregistrat o scadere in anul 2007.

Gradul de realizare a veniturilor totale planificate, are o evolutie descendenta, unde in anul 2005 de la un grad de realizare de 122,82%  a scazut la 100,4% in anul 2007 (vezi grafic nr. 3). Cresterea gradului de realizare in anul 2007 a subventiilor s-a datorat faptului ca de la suma de 139.000 mii lei care urmau a fi incasate s-au incasat 7.676.466 mii lei.

Venituri proprii. Acestea sunt formate din venituri curente, sume defalcate din TVA si venituri din capital.

Veniturile proprii, au o evolutie ascendenta in perioada 2005-2007 de la suma de 12.299.706 mii lei in anul 2005 la suma de 21.668.669 mii lei in anul 2007, reprezentand o crestere de 1,76 ori (vezi grafic nr.1). Aceasta evolutie a veniturilor proprii nu se abate foarte mult de la evolutia veniturilor totale, fapt ce ne arata si indicele cu baza in lant. In 2006 fata de 2005 veniturile proprii au crescut de 1,34 ori iar in anul 2007 fata de 2006 de 1,31 ori.

Cresterea constanta a veniturilor proprii  este asigurata de cresterea simultana a veniturilor curente fata de sumele defalcate din TVA. Datorita faptului ca veniturile proprii reprezinta diferenta dintre veniturile curente si sumele defalcate din TVA, pentru a inregistra cresteri, veniturile din suma defalcata din TVA nu trebuie sa depaseasca veniturile curente.

Analizand gradul de realizare a veniturilor proprii observam, si aici la fel ca la veniturile totale, o scadere de la 100,3% in anul 2005 la 82,42% in anul 2007. Aceasta scadere se datoreaza faptului ca incasarile realizate in perioada 2006-2007 au fost mai mici decat prevederile bugetare initiale. Gradul de realizare in 2005 pentru veniturile proprii a fost de 100% scazand la 82,42% in anul 2007 datorita faptului ca din suma de 26.289.000 mii lei venituri proprii care urmau a fi incasate s-au incasat doar 21.668.669 mii lei cu, 18% mai putin ( vezi grafic nr. 3).

Veniturile curente. Acestea sunt formate din venituri fiscale si venituri nefiscale (vezi grafic nr. 4). Veniturile curente, ca si componenta principala a veniturilor totale, in sume absolute au crescut de la suma de 32.27306 mii lei in anul 2005 la suma de 49.146.819 mii lei in anul 2007, acesta reprezentand o crestere de 1,52 ori (vezi grafic nr. 1). De la un an la altul veniturile curente cresc cel mai mult in anul 2006 fata de anul 2005 de 1,39 de ori, in timp ce in anul 2007 fata de anul 2006 de 1,09 ori (vezi grafic nr 2).

In ce priveste gradul de realizare observam ca aceasta a cunoscut fluctuatii in perioada 2005-2007, astfel: in perioada 2005-2006 a crescut de la 116,95% la 125,11%, urmand ca in perioada 2006-2007 aceasta sa scada de la 125,11% la 93,69% in anul 2007.(vezi grafic nr. 3) Aceasta scadere se datoreaza atat veniturilor fiscale cat si celor nefiscale care in anul 2007 au inregistrat o scadere a incasarilor realizate fata de prevederile bugetare. In procente aceste scaderi se prezinta sub forma: o scadere de 49% la veniturile nefiscale si 4% la veniturile fiscale. Cea mai mare pondere a veniturilor curente in veniturile totale s-a realizat in anul 2006, aceasta fiind de 99,37%, urmand o scadere a ponderii in anul 2007 la 86,45% datorita scaderii veniturilor fiscale. Evolutia veniturilor curente este determinata de evolutia veniturilor fiscale si a veniturilor nefiscale.

Veniturile fiscale sunt formate din: impozite pe venit, profit si castiguri din capital, impozite si taxe pe proprietate si impozite si taxe pe bunuri si servicii. Acestea, ca sursa de venituri ale bugetului local detin ponderea cea mai mare in totalul veniturilor curente reprezentand peste 90% din veniturile curente si de fapt ele alcatuiesc veniturile curente (vezi grafic nr. 6). In suma absoluta veniturile fiscale au o evolutie ascendenta, acestea cresc din anul 2005 de la suma de 31.605.005 mii lei la suma de 47.582.561 mii lei in anul 2007, reprezentand o crestere de 1,5 ori (vezi grafic nr.7). Analizand defalcate pe ani se observa ca veniturile fiscale cresc de 1,36 ori in anul 2006 fata de anul 2005 si de 1,10 ori in anul 2007 fata de anul 2006. Gradul de realizare este asemanatoare cu cel al veniturilor curente si anume creste de la 118% din anul 2005 la 127.53% in anul 2006, apoi scade la 96,24% in anul 2007.

Aceasta scadere din anul 2007 fata de anul 2006 se datoreaza scaderii sumelor incasate fata de cele prevazute ale impozitelor si taxelor pe proprietate de la suma de 8.096.999 mii lei la suma de 5.96034 mii lei.

Impozitele pe venit, profit si castiguri din capital. Element component al veniturilor fiscale care sunt formate din: impozit pe venit, profit si castiguri din capital de la persoane juridice, impozite pe venit, profit si castiguri din capital de la persoane fizice si alte impozite pe venituri, profit si castiguri din capital (vezi grafic nr. 10). Ca sursa de venit ele detin locul al doilea in cadrul veniturilor fiscale cu o pondere de 20,19% in anul 2005, 21,11% in anul 2006 si 21,22% in anul 2007 (vezi grafic nr.8). Evolutia acestor venituri in suma absoluta este ascendenta, pornind de la suma de 6.842.245 in anul 2005 si ajungand la 12.248.483 in anul 2007, reprezentand o crestere de 1,79 de ori. Aceasta crestere se datoreaza in prealabil veniturilor din impozit pe venit, profit si castiguri din capital de la persoane fizice care detin o pondere de 20,19% in anul 2005, 20,11% in anul 2006 respectiv 19% in anul 2007. Gradul de realizare se situeaza in jurul valorii de 100% prezentand o usoara scadere in anul 2007 fata de anii precedenti cu 0.05% (vezi grafic nr.9). Rar se intampla ca ancasarile realizate sa coincida atat de mult cu prevederile bugetare initiale.

Impozitele pe venit, profit si castiguri din capital de la persoane juridice. Acestea lipsesc in anul 2005 iar pe parcursul celor 3 ani cresc de la suma de 2.370 mii lei in anul 2006 la suma de 383.614 mii lei in anul 2007, reprezentand o crestere de 161 ori (vezi grafic nr.10). Datorita acestor cresteri, aceste venituri ajung sa detina o pondere de 3% din impozitul pe venit, profit si castiguri din capital. Gradul de realizare este foarte ridicat an anul 2007 datorita prevederilor bugetare foarte scazute in comparatie cu incasarile realizate. Acest grad este de 191% in anul 2007.

Document online: Metode financiare de evaluare a proiectelor de investitii Referat: Somajul

Impozitele pe venit, profit si castiguri din capital de la persoane fizice detin ponderea cea mai mare in totalul impozitelor pe venit, profit si castiguri din capital, fiind de 20,19% in anul 2005, 20,10% in anul 2006 si 19,98% in anul 2007. Acestea la randul lor sunt alcatuite din: cote si sume defalcate din impozitul pe venit precum si sume alocate de consiliul judetean pentru echilibrarea bugetelor locale. Cotele si sumele defalcate din impozitul pe venit au o evolutie ascendenta pornind de la suma de 6.525.659 mii lei in anul 2005 si ajungand la suma de 11.049.191 in anul 1007, acesta reprezentand o crestere de 1,69 ori (vezi grafic nr.10). Sumele alocate de consiliul judetean pentru echilibrarea bugetelor locale au evolutia gradului de realizare crescator si se prezinta in felul urmator: 109,59% in anul 2005, 130% in anul 2006 si 149,57% in anul 2007.

Impozitele si taxele pe proprietate. Acestea din punct de vedere al veniturilor pe care le genereaza au cea mai mica pondere in veniturile fiscale respectiv de: 12.89% in anul 2005, 10% in 2006 si 10,49 in anul 2007 (vezi grafic nr.8). Impozitele si taxele la randul lor sunt formate din: impozite si taxe pe cladiri, impozite si taxe pe teren, taxe judiciare de timbru si alte taxe de timbru si alte impozite si taxe pe proprietate. In suma absoluta aceste venituri cresc de la suma de 367.604 mii lei in 2005 la 5.96034 mii lei in anul 2007. Prezinta o crestere de 1,36 de ori. Analizand indicii cu baza in lant, observam ca de la un an la altul impozitele si taxele pe proprietate cresc cel mai mult in anul 2007 fata de 2006 de 1,31 de ori, datorita cresterii impozitelor si taxelor pe cladiri de 1,8 ori Gradul de realizare a veniturilor este descendent, scazand de la 103,83% la 73,6% in anul 2007 (vezi grafic nr.9). Aceasta evolutie nefavorabila a gradului de realizare se datoreaza evolutiei nefavorabile a gradului de realizare a elementelor componente ale veniturilor si anume taxelor judiciare de timbru care sunt de 73% in anul 2005, 54,6% in anul 2006 respectiv 19,4% in 2007.

Impozitele si taxele pe cladiri sunt componenta de baza a impozitelor si taxelor pe proprietate care genereaza cele mai mari venituri. Acestea detin o pondere de 8,3% in veniturile fiscale in anul 2005, 7,2% in anul 2006 si 10% in anul 2007. Daca analizam si ponderea in impozitele si taxele pe proprietate putem observa ca detin peste jumatate din acestea si anume: 60% in 2005, 69% in 2006 respectiv 80% in anul 2007 fapt care determina in mare masura evolutia impozitelor si taxelor pe proprietate. Acestea inregistreaza o crestere de-a lungul celor 3 ani pornind de la suma de 2.640.422 mii lei in anul 2005 si ajungand la suma de 808.779 mii lei in anul 2007, reprezentand o crestere de 1,8 ori (vezi grafic nr.11). Cea mai insemnata crestere a fost in 2007 fata de 2006 de 1,5 ori.

Impozitele si taxele pe teren detin o pondere mai mica in impozitele si taxele pe proprietate care in suma absoluta cresc de la 533.214 mii lei in 2005 la suma de 862.543 mii lei in 2007, crescand de 1,6 ori. Gradul de realizare este scazut si fluctueaza intre valorile de 114% si 60% inregistrand gradul cel mai scazut in 2006 cand prevederile bugetare au fost stabilite la suma de 952.910 mii lei si s-au incasat doar 572.502 mii lei (vezi grafic nr.11).

Taxe judiciare de timbru si alte taxe de timbru au o evolutie descendenta scazand de la suma de 99661 mii lei in anul 2005 la suma de 290.906 mii lei in anul 2007, reprezentand o scadere de 3,4 ori. Acest element duce la scaderea gradului de realizare al impozitelor pe taxe si proprietate datorita faptului ca prevederile bugetare sunt mult mai mari decat incasarile realizate. Are cel mai scazut grad de realizare si anume: 73% in anul 2005, 54,9% in 2006 respectiv 19% in anul 2007.

Impozitele si taxele pe bunuri si servicii reprezinta sursa principala a veniturilor fiscale care genereaza cel mai mare venit in cadrul acestora si astfel in veniturile curente. Este formata din: suma defalcata din TVA, taxe hoteliere, impozite pe spectacole, impozite pe mijloace de transport si taxe si tarife pentru eliberari de licente, autorizatii de functionare. In suma absoluta acestea cresc de la suma de 20.395.156 mii lei in anul 2005 la suma de 29.369.044 mii lei in anul 2007, reprezentand o crestere de 1,4 ori (vezi grafic nr. 7). Aceasta crestere se datoreaza in cea mai mare parte sumelor defalcate din TVA. Gradul de realizare este peste 100% in fiecare an, dar inregistrarea gradului cel mai mare are loc in anul 2006 care este de 154% datorita faptului ca incasarile au fost de 29.147.632 mii lei fata de prevederile bugetare in suma de 18.826.610 mii lei. Dupa cum am mentionat mai sus, aceste venituri detin cea mai mare pondere in veniturile fiscale de-a lungul celor 3 ani si anume: 64% in anul 2005, 67% in 2006 si 61% in 2007 (vezi grafic nr. 8).

Sume defalcate din TVA reprezinta principala sursa de venit a impozitelor si taxelor pe bunuri si servicii, detinand o pondere de 97% in anul 2005, 97% in anul 2006 si 93% in anul 2007. Analizand si ponderea in veniturile fiscale, observam ca reprezinta mai mult de jumatate din acestea si anume: 63% in 2005, 66% in 2006 si 57% in anul 2007. Evolutia in suma absoluta prezinta fluctuatii in perioada 2005-2007 de la suma de 19.986.967 mii lei in anul 2005 se ridica la 28.566.210 mii lei in 2006 apoi scade la suma de 27.507.790 mii lei in 2007 (vezi grafic nr.12). Indicii cu baza in lant ne arata cresterea cea mai semnificativa care a fost inregistrata in anul 2006 fata de 2005 si care este de 1,4 ori. La fel ca evolutia in suma absoluta, si gradul de realizare prezinta fluctuatii si anume gradul cel mai ridicat s-a realizat in anul 2006 de 157% care apoi a scazut la 104% in anul 2007. Taxele hoteliere impreuna cu impozitele pe spectacole detin o pondere nesemnificativa in impozitele si taxele pe bunuri si servicii precum si in veniturile fiscale care sunt mai mici de 1%.

Impozitele pe mijloacele de transport mai genereaza un venit de luat in considerare in cadrul impozitelor si taxelor pe bunuri si servicii. Acestea detin o pondere de 1,6% in 2005, 1,5% in 2006 si 4,8% in 2007 crescand de la suma de 362.042 mii lei in 2005 la 1.458.228 mii lei in 2007, reprezentand o crestere de 4 ori datorita cresterii bruste a acestora din 2007 fata de 2006 (vezi grafic nr.12). In comparatie cu cresterea ascendenta a sumelor absolute, gradul de realizare a scazut de la 100% in anul 2005 la 70% in 2006 apoi a crescut la 73% in anul 2007.

Venituri nefiscale. In comparatie cu veniturile fiscale, acestea genereaza un venit nesemnificativ in perioada 2005-2007 in cadrul veniturilor curente. Datorita acestui fapt, ajung sa detina o pondere scazuta in veniturile curente si anume: 2% in anul 2005, 3,9% in 2006 si 3,1% in anul 2007 (vezi grafic nr. 6). Veniturile fiscale sunt formate din urmatoarele venituri: venituri din proprietate si vanzari de bunuri si servicii. In suma absoluta acestea inregistreaza fluctuatii in perioada 2005-2007 de la suma de 669.301 mii lei in anul 2005 cresc la suma de 1.779.791 mii lei in 2006 apoi scad la suma de 1.56258 mii lei in 2007 (vezi grafic nr.4). Cu ajutorul indicilor cu baza in lant putem observa mai clar cresterile defalcate pe ani. Astfel in 2006 fata de 2005 s-a inregistrat o crestere a veniturilor nefiscale de 2,6 ori in comparatie cu anul 2007 fata de 2006 cand s-a inregistrat o scadere de 0,8 ori. Aceasta fluctuatie se datoreaza evolutiei vanzarilor de bunuri si servicii.

Gradul de realizare in perioada studiata este sub 100% datorita incasarilor realizate foarte scazute in comparatie cu prevederile bugetare. Acestea se prezinta astfel: 81% in anul 2005 crescand la 85% in anul 2006 si apoi scazand la 51% in anul 2007.

Venituri din proprietate. Acestea in functie de ponderea veniturilor pe care le genereaza in veniturile nefiscale sunt pe locul doi cu o pondere de 44% in anul 2005, 30% in anul 2006 respectiv 45% in anul 2007 (vezi grafic nr. 14). Analizand si ponderea in veniturile curente se observa ca detin o pondere nesemnificativa de: 0,9% in anul 2005, 1,2% in anul 2006 si 1,4% in anul 2007. Acestea sunt formate din: restituiri de fonduri din bugetul local al anilor precedenti, venituri din concesiuni si inchirieri respectiv venituri din dobanzi. In suma absoluta au o evolutie crescatoare de la suma de 298.357 mii lei in anul 2005 la 719.173 mii lei in anul 2007, reprezentand o crestere de 2,4 ori (vezi grafic nr. 13), datorat veniturilor din concesiuni si inchirieri care detin ponderea cea mai mare in acestea respectiv de: 98% in anul 2005, 75% in anul 2006 si 98% in anul 2007. Veniturile din dobanzi datorita faptului ca sunt 0 nu influenteaza evolutia veniturilor din proprietate. Gradul de realizare la fel ca la veniturile nefiscale este sub 100% si de la un an la altul au o evolutie descendenta de: 97,4% in anul 2005, 88% in anul 2006 respectiv de 83% in anul 2007.

Vanzari de bunuri si servicii reprezinta al 2-lea element al veniturilor nefiscale, dar ca si venit pe care-l genereaza reprezinta peste jumatate din acestea  astfel: 56% in anul 2005, 69% in anul 2006 si 54% in anul 2007 (vezi grafic nr. 14). Analizand si ponderea lor in veniturile curente observam ca acestea detin peste 1% si anume: 1,1% in 2005, 2,7% in 2006 si 1,5% in anul 2007. Ca si suma absoluta prezinta fluctuatii pe parcursul celor 3 ani si anume: cresc de la suma de 370.944 mii lei in 2005 la 1.23787 mii lei in anul 2006 ca apoi sa scada la suma de 845.085 mii lei in anul 2007 (vezi grafic nr. 13). Aceasta scadere se datoreaza scaderii veniturilor din taxe administrative, eliberari permise precum si din diverse venituri. Gradul de realizare a vanzarilor de bunuri si servicii urmareste in linii mari evolutia gradului de realizare a veniturilor nefiscale care sunt sub 100% astfel: 72% in anul 2005, 84% in anul 2006 si 39% in anul 2007. Aceasta fluctuatie a gradului de realizare se datoreaza veniturilor din prestari de servicii, venituri din taxe administrative, eliberari permise, amenzi, penalitati si confiscari precum si diverse venituri.

Veniturile din capital reprezinta venituri din valorificarea unor bunuri ale statului. Ca sursa de venit la bugetul local sunt foarte nesemnificative, detinand cea mai mica pondere din veniturile totale si anume: 4% in anul 2005, respectiv 5% in anul 2006 si 2007. Aceste venituri la randul lor sunt formate din: venituri din vanzarea de locuinte construite din fondurile statului si venituri din privatizare. In perioada 2005-2007 aceste venituri au o evolutie crescatoare de la suma de 12.367 mii lei la 29.640 mii lei, reprezentand o crestere de 2,4 ori (vezi grafic nr.1). Aceasta crestere se datoreaza exclusiv veniturilor din vanzarea locuintelor construite din fondurile statului care detine o pondere de 100% in veniturile de capital, datorita faptului ca veniturile din privatizare sunt 0. Gradul de realizare are o evolutie crescatoare in perioada 2005-2007 dar sub gradul de 100% (vezi grafic nr. 3). In anul 2005 este 0, in anul 2006 este extrem de scazut datorita faptului ca prevederile bugetare au fost extrem de ridicate fata de incasarile realizate si anume de: 1.013.110 mii lei fata de 2795 mii lei. Aceasta se datoreaza in mare masura veniturilor din privatizare care nu au generat nici un fel de venit si a caror prevedere bugetara a fost extrem de ridicat, 1.000.000 mii lei in anul 2006.

Subventiile sunt formate in exclusivitate din subventii primite de la bugetul de stat. Subventiile au o evolutie foarte oscilanta: scad de la suma de 1.608.000 mii lei in 2005 la suma de 260.208 mii lei in anul 2006 iar apoi inregistreaza o crestere spectaculoasa la suma de 7.676.466 mii lei in anul 2007 (vezi grafic nr.1). Aceasta oscilatie este foarte bine redata de indicii cu baza in lant si anume: scad de 6 ori in 2006 fata de 2005 si cresc de 29 ori in 2007 fata de 2006. Cresterea spectaculoasa in 2007 se datoreaza atat subventiilor de capital cat si a celor curente care au crescut brusc in aceasi masura. Ponderea subventiilor in veniturile totale este urmatoarea: 4,7% in anul 2005, 0,57% in anul 2006 respectiv 13,55 in anul 2007. Deasemenea analizand ponderea subventiilor de capital in total subventii, observam ca detin peste jumatate din acestea astfel: 100% in anul 2005, 54% in anul 2006 respectiv 67% in anul 2007 (vezi grafic nr.17). In perioada 2006-2007 apar si veniturile curente in cadrul subventiilor care cresc de la suma de 120.000 mii lei la suma de 2.503.593 mii lei, reprezentand o crestere de 20 ori.

3. Analiza cheltuielilor

Cheltuielile totale ale bugetului local al municipiului Odorheiu Secuiesc in perioada 2005-2007 sunt formate din cheltuieli pentru: servicii publice generale, aparare, ordine publica si siguranta nationala, cheltuieli social-culturale, cheltuieli pentru servicii de dezvoltare publica, locuinta, mediu precum si din cheltuieli pentru actiuni economice.

Acestea in perioada analizata au o evolutie ascendenta a sumelor in valori absolute, de la suma de 33.737.117 mii lei in anul 2005 la 56.840.339 mii lei in anul 2007, reprezentand o crestere de 1,68 ori, crestere ce ne arata faptul ca nevoile publice locale se afla in continua crestere (vezi grafic nr.18). Analizand indicii cu baza in lant observam faptul ca cresterea cea mai semnificativa s-a realizat in 2006 fata de 2005 de 1,34 ori iar in 2007 fata de 2006 cresterea a fost de 1,25 ori. Aceasta crestere s-a datorat in special cheltuielilor social-culturale care detin cea mai mare pondere in cheltuielile totale si anume: 69% in anul 2005, 65% in anul 2006 respectiv 66% in anul 2007 si care au o evolutie crescatoare pe perioada 2005-2007 crescand in acelasi ritm de la an la an si anume de 1,26 ori in 2006 fata de 2005 si de 1,27 ori in anul 2007 fata de 2006. Singurul element care are o evolutie descendenta in cheltuielile totale este serviciul si dezvoltarea publica, locuinte, mediu care scad de 2,5 ori din 2005 fata de anul 2007.

Gradul de realizare are o evolutie descendenta de la 123% in anul 2005 la 100% in anul 2007, datorita scaderii gradului de realizare a elementelor din cheltuielile totale. Aceasta scadere a gradului de realizare se datoreaza faptului ca platile efectuate sunt mai mari decat creditele bugetare initiale.

Cheltuielile pentru serviciile publice generale este primul element din cheltuielile bugetului local care este format din: autoritati executive, alte servicii publice generale, tranzactii privind datoria publica si imprumuturile precum si transferuri cu caracter general intre diferite nivele ale administratiei. In suma  absoluta prezinta o crestere de la suma de 2.207.149 mii lei in anul 2005 la suma de 833.354 mii lei in anul 2007, reprezentand o crestere de 2,2 ori (vezi grafic nr.18). Indicii cu baza in lant ai serviciilor publice generale ne arata evolutia cheltuielilor astfel: cresc de 2,1 ori in 2006 fata de 2005 apoi in 2007 fata de 2006 cresc de doar 1,03 ori. Aceasta crestere se datoreaza cresterii cheltuielilor cu autoritatile executive care detin o pondere de peste jumatate din cheltuielile cu serviciile publice generale astfel: 97% in anul 2005, 78% in anul 2006 respectiv 74% in anul 2007. Gradul de realizare are o evolutie descendenta de la un grad de realizare de 157% in anul 2005 scade la 84% in anul 2007 (vezi grafic nr.20).

Autoritatile executive reprezinta asa cum am prezentat anterior peste 80% din serviciile publice generale, fiind principala cheltuiala din cadrul acestora. In suma absoluta cresc de la suma de 2.148.694 mii lei in anul 2005 la suma de 3.577.458 mii lei in anul 2007, reprezentand o crestere de 1,66 ori. Cea mai mare crestere s-a inregistrat in anul 2006 fata de 2005 de 1,69 ori in comparatie cu anul 2007 fata de 2006 cand a crescut de 0,97 ori. Analizand si ponderea in cheltuielile totale observam ca detin o pondere destul de semnificativa de: 6,37% in anul 2005, 8% in anul 2006 respectiv 6,29% in anul 2007. Gradul de realizare scade la fel ca cel al serviciilor publice generale si este de: 153% in anul 2005, 96% in anul 2006 respectiv 84% in anul 2007.

Cheltuielile pentru alte servicii publice generale cresc de la suma de 58.455 mii lei in anul 2005 la suma de 1.100.612 mii lei in anul 2007, reprezentand o crestere de 18 ori. Ponderea lor in serviciile publice generale se prezinta astfel: 3% in anul 2005, 19% in anul 2006 respectiv 23% in anul 2007. Gradul de realizare este crescator dar se situeaza sub 100% astfel: 0% in anul 2005, 87% in anul 2006 respectiv 88% in anul 2007. Tranzactiile privind datoria publica si imprumuturile apar in anul 2006 si sunt in suma de 99.622 mii lei crescand la suma de 111.100 mii lei in anul 2007, reprezentand o crestere de 1,1 ori. Ponderea lor in serviciile publice generale este de: 0% in 2005, 2% in anul 2006 respectiv 2,3% in anul 2007. Gradul de realizare fluctueaza in perioada 2005-2007 astfel: 0% in anul 2005, 87% in anul 2006 si 55% in anul 2007.

Aparare, ordine publica si siguranta nationala ca si cheltuiala a bugetului local detine o pondere nesemnificativa in cheltuielile totale astfel: 0% in anul 2005, 0,19% in anul 2006 respectiv 0,16% in anul 2007. Acesta este reprezentat de cheltuieli cu protectia civila si protectia contra incendiilor care apar doar in anul 2006 si in suma absoluta cresc de la 85.559 mii lei in anul 2006 la 88.709 mii lei, reprezntand o crestere de 1,03 ori (vezi grafic nr.18). Datorita faptului ca creditele bugetare s-au stabilit la sume mult mai mari decat au fost platile efectuate, gradul de realizare este sub 100% si se prezinta astfel: 0% in anul 2005, 72% in anul 2006 respectiv 46% in anul 2007.

Cheltuielile social-culturale reprezinta principala cheltuiala a bugetului local care are cea mai mare pondere in totalul cheltuielilor. Acesta la randul sau este format din: cheltuieli pentru invatamant, cheltuieli pentru sanatate, cheltuieli pentru cultura, recreere, religie precum si cheltuieli pentru asigurari si asistenta sociala. In suma absoluta cresc in perioada analizata de la suma de 23.535.602 mii lei in anul 2005 la suma de 38.030.163 mii lei in anul 2007, ceea ce reprezinta o crestere de 1,6 ori (vezi grafic nr. 18). Cea mai mare crestere analizand indicii cu baza in lant se inregistreaza in anul 2007 fata de anul 2006 de 1,27 ori. Ponderea din totalul cheltuielilor a cheltuielilor social-culturale in perioada 2005-2007 este cea mai mare, dupa cum am mentionat anterior. Daca in anul 2005 ponderea era de 69%, in anul 2006 scade la 65% ca apoi sa creasca la 67% in anul 2007. Evolutia cheltuielilor social-culturale este determinata in mare parte de evolutia cheltuielilor pentru invatamant deoarece acestea detin peste 80% din acestea respectiv: 83% in anul 2005, 82% in anul 2006 si 80% in anul 2007. Gradul de realizare oscileaza pe parcursul perioadei 2005-2007 datorita diferentei dintre creditele bugetare initiale si platile efectuate astfel: 111% in anul 2005, 116% in anul 2006 respectiv 99% in anul 2007 (vezi grafic nr.20).

Cheltuielile pentru invatamant sunt formate din cheltuieli pentru invatamant prescolar si primar respectiv cheltuieli pentru invatamant secundar. Reprezinta principala si cea mai importanta cheltuiala din cadrul cheltuielilor social-culturale care in suma absoluta evolueaza ascendent de la suma de 19.747.816 mii lei in anul 2005 la suma de 30.367.238 mii lei in anul 2007, reprezentand o crestere de 1,5 ori (vezi grafic nr.21). Aceasta crestere se datoreaza in principal cheltuielilor pentru invatamant secundar care cresc de 2,2 ori in perioada 2005-2007, de la suma de 9.226.345 mii lei la 21.091.331 mii lei, in comparatie cu cheltuielile pentru invatamant prescolar si primar care scade in anul 2007 fata de 2006 de 0,13 ori (vezi grafic nr 24). Ponderea cheltuielilor pentru invatamant in cheltuielile social-culturale dupa cum am prezentat anterior reprezinta peste 80% si anume: 83% in anul 2005, 82% in anul 2006 si 80% in anul 2007 (vezi grafic nr. 22). Aceasta se datoreaza in mare masura cheltuielilor pentru invatamant secundar care detin o pondere de: 46% in anul 2005, 63% in anul 2006 respectiv 69% in anul 2007 in cheltuielile pentru invatamant (vezi grafic nr.25). Analizand ponderea cheltuielilor pentru invatamant in cadrul cheltuielilor totale, observam ca acestea detin peste jumatate din acestea astfel: 58% in anul 2005, 54% in anul 2006 respectiv 53% in anul 2007, ceea ce inseamna ca peste jumatate din resursele bugetului municipiului Odorheiu Secuiesc sunt alocate doar pentru invatamant. Gradul de realizare oscileaza in perioada analizata astfel incat in 2005 gradul de realizare este de 112% crescand la 126% in anul 2006 ca apoi sa scada la 106% in anul 2007 (vezi grafic nr.23).

Cheltuielile pentru sanatate sunt cele mai reduse din cadrul cheltuielilor social-culturale si astfel detin o pondere de doar 2,4% in anul 2005, 1,2% in anul 2006 respectiv 1,8% in anul 2007. Analizand ponderea lor si in cheltuielile totale observam ca detin o pondere nesemnificativa de: 1,69% in anul 2005, 0,78% in anul 2006 si 1,24% in anul 2007. In suma absoluta oscileaza in perioada 2005-2007 astfel: in 2006 fata de 2005 scade de la suma de 571.809 mii lei la suma de  351.625 mii lei, iar apoi creste la suma de 71510 mii lei in anul 2007 (vezi grafic nr.21). Aceasta crestere se datoreaza exclusiv cheltuielilor pentru spitale generale care cresc de 2 ori in 2007 fata de 2006 deoarece reprezinta unica cheltuiala in cadrul cheltuielilor pentru sanatate, datorita faptului ca cheltuielile pentru alte institutii si actiuni sanitare sunt 0 in perioada 2006-2007. Gradul de realizare oscileaza in perioada analizata si a fost indeplinit in proportii de: 143% in anul 2005, 41% in anul 2006 respectiv 87% in anul 2007.

Cheltuielile pentru cultura, recreere si religie ocupa locul doi ca si pondere in cheltuielile social-culturale dupa cheltuielile pentru invatamant astfel: 6,7% in anul 2005, 9,1% in anul 2006 si 10% in anul 2007 (vezi grafic nr.22), respectiv o pondere de 4,6% in anul 2005, 6% in anul 2006 si 7,3% in anul 2007 in cheltuielile totale. Acestea in suma absoluta cresc de la suma de 1.576.320 mii lei in anul 2005 la suma de 16511 mii lei in anul 2007, reprezentand o crestere de 2,6 ori (vezi grafic nr.21). Aceasta crestere se datoreaza cheltuielilor pentru servicii culturale care sunt cele mai importante in cadrul acestui tip de cheltuieli si care detin o pondere de 89% in anul 2005, 72% in anul 2006 si 65% in anul 2007 (vezi grafic nr.28).

Pe langa cheltuielile pentru servicii culturale mai avem cheltuieli pentru servicii recreative si sportive, cheltuieli pentru servicii religioase precum si cheltuieli cu alte servicii in domeniul culturii, recreerii si religiei.

Gradul de realizare a fost indeplinit 100% doar in anul 2005, urmand sa scada in urmatorii, avand valori cuprinse intre: 95% in anul 2006 respectiv 75% in anul 2007(vezi grafic nr. 23).

Cheltuieli pentru servicii culturale. Acestea dupa cum am prezentat anterior detin cea mai mare pondere in cheltuielile social-culturale ( 89% in 2005, 72% in 2006 si 65% in anul 2007), cunoscand o evolutie ascendenta de la suma de 1.411.340 mii lei in anul 2005 la suma de 2.70532 mii lei in anul 2007, reprezentand o crestere de 1,9 ori (vezi grafic nr. 27). Aceasta crestere se datoreaza tuturor cheltuielilor care compun serviciile culturale deoarece toate au avut o evolutie ascendenta si toate au ponderi relativ egale pornind de la 0% si ajungand pana la 30% din acestea. Aceste cheltuieli sunt pentru: biblioteci, muzee, institutii publice de spectacole si concerte, casa de cultura, consolidarea si restaurarea monumentelor istorice precum si alte servicii culturale. Cheltuielile pentru biblioteci publice in perioada 2005-2007 sunt cuprinse intre 319.999 mii lei si 380.167 mii lei, asemanator cu cheltuielile pentru muzee care cresc de la suma de 372.721 mii lei la suma de 470.000 mii lei detinand o pondere de aproximativ 18%. Cheltuielile pentru institutii publice de spectacole si concerte sunt cuprinse intre 438.600 mii lei in anul 2005 si 530.000 mii lei in anul 2007, detinand o pondere de aproximativ 20%. Cheltuielile cu casa de cultura sunt mai reduse fiind de 280.000 mii lei in anul 2005 si crescand la suma de 480.000 mii lei in anul 2007. Cheltuielile cu restituirea si consolidarea monumentelor istorice apar doar in anul 2007 si sunt de 52365 mii lei.

Gradul de realizare este sub 100% si are o evolutie descendenta reprezentata astfel: 96% in anul 2005, 93% in anul 2006 si 74% in anul 2007.

Cheltuielile cu serviciile recreative si sportive reprezinta cheltuieli pentru: sport, tineret si intretinerea gradinii publice, parcuri, zone verzi, baze sportive. Au o evolutie ascendenta de la suma de 90.000 mii lei in anul 2005 la 1.291.360 mii lei in anul 2007, reprezentand o crestere de 14 ori (vezi grafic nr. 27). Indicii cu baza in lant ne arata faptul ca in anul 2006 fata de anul 2005 aceste cheltuieli au crescut de 5 ori in comparatie cu anul 2007 fata de anul 2006 cand s-a inregistrat o crestere de doar 2 ori (vezi grafic nr. 29). Ponderea acestor cheltuieli in cheltuielile pentru cultura, recreere si religie sunt de: 5% in anul 2005, 19% in anul 2006 respectiv 31% in anul 2007 (vezi grafic nr. 28). Se observa ca ponderea are o evolutie ascendenta datorita faptului ca cheltuielile pentru sport cresc de la suma de 90.000 mii lei la 640.000 mii lei, avand cea mai mare pondere in cheltuielile cu serviciile recreative si sportive astfel: 100% in anul 2005, 56% in anul 2006 si 50% in anul 2007. La fel si cheltuielile pentru intretinerea gradinii publice, parcurilor, zonelor verzi cresc de la suma de 226.877 mii lei in anul 2006 la 608.917 mii lei in anul 2007, lipsind in anul 2005. Cheltuielile pentru tineret apar doar in anul 2007 si au o pondere nesemnificativa de 3% in cheltuielile pentru servicii recreative si sportive.

Cheltuielile pentru servicii religioase au o evolutie descendenta de la suma de 55.000 mii lei in anul 2005 la suma de 9.000 mii lei in anul 2007, scazand de 6 ori (vezi grafic nr. 27). Prezinta cea mai mica pondere in cheltuielile pentru cultura, recreere si religie si anume: 3% in anul 2005, 1,3% in anul 2006 respectiv 0,27% in anul 2007 (vezi grafic nr. 28). Inregistreaza cel mai inalt grad de realizare si anume: 275% in anul 2005 apoi scade treptat la 76% in anul 2006 respectiv 15% in anul 2007.

Asigurari si asistenta sociala reprezinta ultimul tip de cheltuiala din cadrul cheltuielilor social-culturale. In suma absoluta evolueaza de la suma de 1.639.657 mii lei in anul 2005 la suma de 2.783.904 mii lei in anul 2007, reprezentand o crestere de 1,69 ori fiind cele mai importante cheltuieli dupa cheltuielile pentru invatamant (vezi grafic nr.21). Ponderea lor in cheltuielile social-culturale sunt de: 6,9% in anul 2005, 7,3% in anul 2006 si 2007 (vezi grafic nr. 22). Analizand ponderea lor si in cheltuielile totale observam ca ele sunt de: 4,8% in anul 2005 si 2006 respectiv de 4,9% in anul 2007. Cheltuielile pentru asigurare si asistenta sociala au gradul de realizare sub 100% ceea ce reflecta faptul ca platile efectuate pe parcursul celor 3 ani au fost mai reduse decat creditele bugetare initiale (vezi grfic nr. 23). Aceste cheltuieli sunt formate la randul lor din cheltuieli pentru: asistenta acordata persoanelor in varsta, asistenta sociala in caz de invaliditate, asigurari sociale pentru familii, copii, crese, prevenirea excluderii sociale precum si alte cheltuieli in domeniul asigurarilor (vezi grafic nr. 30). In cadrul acestor cheltuieli ponderea cea mai mare o au cheltuielile pentru prevenirea excluderii sociale care de la suma de 52.750 mii lei in anul 2005 creste la suma de 902.051 mii lei in anul 2007, detinand o pondere de: 3% in anul 2005, 29% in anul 2006 si 32% in anul 2007. La fel si cheltuielile pentru asistenta in caz de invaliditate, cresc de la suma de 603.865 mii lei in anul 2006 la 816.914 mii lei in anul 2007 lipsind in anul 2005, detinand o pondere de: 0% in anul 2005, 27% in anul 2006 si 29% in anul 2007.

Asistenta acordata persoanelor in varsta reprezinta ponderea cea mai mica in cadrul cheltuielilor pentru asigurari si asistenta sociala. Acestea lipsesc in anul 2005 si sunt in suma nesemnificativa in perioada 2006-2007. Cheltuieli pentru crese lipsesc in anul 2005 dar in anul 2006 cresc de la suma de 35040 mii lei la 406.871 mii lei in anul 2007. In ceea ce priveste alte cheltuieli in domeniul asigurarilor, acestea sunt de 1.471.541 mii lei in anul 2005 scazand la suma de 496.440 mii lei in anul 2007, reprezentand o scadere de 2,9 ori.

Gradul de realizare a cheltuielilor pentru asigurari si asistenta sociala sunt sub 100% si au o evolutie descendenta astfel: 95% in anul 2005, 88% in anul 2006 si 2007 (vezi grafic nr. 23).

Cheltuielile pentru servicii si dezvoltare publica, locuinte, mediu sunt formate din: cheltuieli pentru locuinte, servicii de dezvoltare publica si cheltuieli pentru protectia mediului.Analizand ponderea lor in cheltuielile totale observam ca acestea au o evolutie descendenta detinand o pondere relativ scazuta de: 15,5% in anul 2005, 3,7% in anul 2006 respectiv 3,6% in anul 2007. In suma absoluta acestea prezinta fluctuatii in perioada analizata astfel: scad de la suma de 5.241.237 mii lei in anul 2005 la suma de 1.712.963 mii lei in anul 2006 iar apoi cresc in anul 2007 la suma de 2.083.492 mii lei (vezi grafic nr. 18). Aceasta fluctuatie se datoreaza in mare parte cheltuielilor pentru locuinte, servicii de dezvoltare publica datorita faptului ca detin cea mai mare pondere in cadrul acestora astfel: 81% in anul 2005, 73% in anul 2006 respectiv 72% in anul 2007 (vezi grafic nr. 32).

Cheltuielile pentru locuinte, servicii de dezvoltare publica sunt alcatuite la randul lor din cheltuieli pentru: dezvoltarea sistemului de locuinte, iluminat public si electrificari rurale precum si alte servicii in domeniul locuintelor. Acestea in suma absoluta scad de la suma de 25454 mii lei in anul 2005 la suma de 1.509.718 mii lei in anul 2007 reprezentand o scadere de 2,8 ori (vezi grafic nr. 31).

Cheltuielile pentru protectia mediului la fel ca si celelalte cheltuieli au o evolutie descendenta de la suma de 986.783 mii lei in anul 2005 la suma de 573.774 mii lei in anul 2007 (vezi grafic nr. 31). Ponderea lor in cheltuielile pentru servicii si dezvoltarea publica, locuinte, mediu se prezinta astfel: 19% in anul 2005, 27% in anul 2006 respectiv 28% in anul 2007 (vezi grafic nr. 32). Cea mai mare pondere in cadrul cheltuielilor pentru protectia mediului o au cheltuielile pentru salubritate si gestiunea deseurilor urmate de cheltuieli pentru canalizare si tratarea apelor reziduale.

Gradul de realizare a cheltuielilor pentru servicii si dezvoltare publica, locuinte, mediu prezinta fluctuatii in perioada 2005-2007 astfel: de la gradul de 153% in anul 2005 scade la 73% in anul 2006 apoi in anul 2007 creste iar peste gradul de 100% vezi grafic nr. 20).

Cheltuielile pentru actiuni economice reprezinta ultimul tip de cheltuiala din cadrul cheltuielilor bugetelor locale care in suma absoluta cresc de la 2.753.129 mii lei in anul 2005 la suma de 11.80621 mii lei in anul 2007 reprezentand o crestere de 4,3 ori (vezi grafic nr.18), cea mai mare crestere, analizand indicii cu baza in lant, se inregistreaza in anul 2006 fata de anul 2005 de 3,2 ori. Ponderea lor in cheltuielile totale inregistreaza o evolutie crescatoare de la ponderea de 8,1% in anul 2005 creste la 20,7% in anul 2007. Acesta la randul sau este compus din mai multe cheltuieli si anume: prevenirea si combaterea inundatiilor si a inghetului, cheltuieli pentru energia termica, cheltuieli pentru drumuri si poduri, cheltuieli pentru stazi, alte cheltuieli in domeniul transporturilor precum si alte actiuni economice. Dintre aceste cheltuieli cele mai importante sunt cele pentru energia termica si pentru strazi. Cheltuielile pentru energia termica lipsesc in anul 2005 dar detin o pondere insemnata in perioada 2006-2007 in cheltuielile pentru actiuni economice astfel: 53% in anul 2006 si 2007 (vezi grafic nr. 37), crescand de la suma de 781.844 mii lei in anul 2006 la suma de 6.293.252 mii lei in anul 2007. Cheltuielile pentru strazi au o evolutie crescatoare de la suma de 1.637.189 mii lei in anul 2005 la suma de 443.708 mii lei in anul 2007 reprezentand o crestere de 2,7 ori (vezi grafic nr. 35). Ponderea acestor cheltuieli in cheltuielile pentru actiuni economice este de: 59% in anul 2005, 41% in anul 2006 respectiv 37% in anul 2007. Gradul de realizare a cheltuielilor pentru actiuni economice este foarte ridicat in primii doi ani, acesta fiind de 205% in anul 2005 si 224% in anul 2006 datorita creditelor bugetare initiale reduse fata de platile efectuate. In anul 2007 acesta este de 109% (vezi graficul nr.20).

Concluzii

Lucrarea de fata a avut ca problematica "Bugetul local - componenta a bugetului general consolidat, cu aplicatie la Odorheiu Secuiesc", pe care am abordat-o in temeiul legislatiei actuale si a bibliografiei prezentate.

Problematica lucrarii de diploma este de o mare importanta si de actualitate daca avem in vedere ca viata publica al unui oras depinde intr-o foarte mare masura de bugetul alocat si folosit in zona administrativ teritoriala.

Am considerat ca este important ca in primul capitol sa ma refer la "Sistemul bugetelor in Romania". Astfel am abordat subiecte in legatura cu cadrul legal al bugetelor, cu conceptul de buget general consolidat. Am incercat sa arat importanta bugetului si am prezentat structura sistemului bugetar.

In capitolul doi am inceput sa dezvolt aspectele legate de bugetele locale.

Cu aceasta ocazie am abordat notiunea de buget local, principiile bugetului local, procesul bugetar, executia bugetului local, proiectarea si adoptarea bugetelor locale.

In general, am insistat asupra urmatoarelor aspecte:

• definirea bugetului;
• importanta bugetului din punct de vedere economico-politic;
• definirea bugetului local
• elaborarea bugetelor locale
• etapele de aprobare si adoptare a bugetelor locale
• veniturile si cheltuielile ce alcatuiesc bugetul local
• executia bugetelor locale.

In capitolul patru m-au preocupat aspectele practice ale problemelor tratate anterior. Intr-o prima faza, din motivul ca studiul aplicativ este facut la municipiul Odorheiu Secuiesc, am prezentat un scurt istoric al municipiului, date geografice si demografice.

Apoi am analizat veniturile si cheltuielile bugetului Odorheiu Secuiesc si am constatat ca bugetul municipiului Odorheiu Secuiesc a crescut in anul 2007 de 1,68 ori fata de anul 2005. Dupa analizele efectuate s-a vazut ca de exemplu ponderea ceea mai mare in totalul cheltuielilor o au cheltuielile social-culturale.

O administratie locala democratica si eficienta este una dintre cerintele definitorii pentru o economie europeana. Prin rolul pe care il indeplineste, administratia publica este cea care poate sa imprime societatii un anumit ritm de dezvoltare. Cadrul legal si institutional este un element principal pe care il implica descentralizarea. O masura a reformei administratiei publice a fost descentralizarea care impune intarirea puterii si rolului administratiei publice locale in gestionarea serviciilor publice locale.

Dupa anul 2000 s-au facut progrese mari in descentralizarea serviciilor publice. A existat o deschidere si din partea autoritatilor centrale de a gasi impreuna cu administratia publica locala, solutii pentru continuarea descentralizarii si eliminarea neajunsurilor constatate pe parcursul procesului. O parte din reglementarile emise pana in anul 2000 au fost modificate si completate in vederea imbunatatirii cadrului de reglementare si cresterea competentelor si responsabilitatilor autoritatilor publice in deservirea comunitatii. Transferul de responsabilitati catre administratia publica locala nu a fost insotit intotdeauna si de transferul resurselor financiare necesare finantarii acestora. Administratia publica locala nu a actionat intotdeauna asa cum se impunea. Totusi, administratia publica locala a fost intr-o continua transformare inregistrand in timp progrese in ceea ce priveste imbunatatirea managementului public. Progresul inregistrat difera insa de la o unitate administrativ - teritoriala la alta.

In conditiile actuale, in care se pune un accent deosebit pe descentralizare si autonomie locala, alesii fiecarei comunitati trebuie sa identifice cele mai bune practici de gestionare a resurselor locale. Cresterea competentelor si responsabilitatilor organelor deliberative si executive ale administratiei publice locale impune acestora trecerea de la viziunile pe termen scurt la viziunile pe termen mediu si lung in ceea ce priveste furnizarea serviciilor publice locale. Prin intermediul bugetului se realizeaza anual imobilizarea de fonduri banesti la dispozitia unitatilor administrativ teritoriale si repartizarea acestora pentru satisfacerea nevoilor colective ale cetatenilor.

Rolul bugetului local a crescut pe masura ce au fost atribuite noi responsabilitati autoritatilor locale, acestea fiind nevoite sa actioneze pentru cresterea veniturilor, identificarea si utilizarea unor noi surse de finantare pentru a face fata cerintelor in crestere. O importanta sursa atrasa pentru finantarea serviciilor publice locale o reprezinta si fondurile structurale. Capacitatea de absorbtie de catre administratia publica locala a fondurilor structurale este identificata totusi ca o problema. Acest lucru impune o actiune atat din partea administratiei centrale care trebuie sa identifice si sa elaboreze politici publice care sa solutioneze aceasta problema dar si din partea administratiei publice locale care trebuie sa aiba vointa de a se pregati si actiona pentru accesarea acestor surse.

Cresterea capacitatii financiare a fiecarei unitati administrativ-teritoriale depinde in egala masura atat de managementul alesilor locali dar si de deschiderea administratiei publice centrale de a continua reforma privind descentralizarea cu respectarea principiilor statuate prin reglementarile legale inclusiv a celor stipulate in Carta Europeana a Autonomiei Locale ratificata de Romania prin Legea 199/1997.

BIBLIOGRAFIE

Dracea, M., et al, (1999), Finante publice, Editura Universitaria, Craiova

Inceu, A. M., lazar, D. T., (2006), Finante si bugete publice Editura Accent, Cluj Napoca

Mosteanu, T., Vuta, M., Campeanu, E.,(2003), Buget si Trezorerie Publica, Editura Universitara

• Popescu, N. D., (2002), Finante - Bugete - Fiscalitate, Editura Economica, Bucuresti
• Roman, D. P., (2004), Dreptul Finantelor Publice, Editura Tribuna, Sibiu
• Saguna, D. D., (2001), Tratat de Drept Financiar si Fiscal, Editura All Beck, Bucuresti
• Talpos, I., (1995), Finantele Romaniei, Editura Sedona, Timisoara
• Tulai, C. I., (2003), Finantele publice si fiscalitatea, Editura Casa cartii de stiinta, Cluj Napoca

Vacarel, I., Bistriceanu, Gh. D., Anghelache, G., (2003), Finante Publice, Editura didactica si pedagogica, Bucuresti

• Legea administratiei publice locale (Legea 215 din 23 aprilie 2001, republicata)
• Legea finantelor publice (Legea 500 din 11 iulie 2002, cu modificarile ulterioare)
• Legea finantelor publice locale (Legea nr.273 din 21 iunie 2006)
• Legea privind contenciosul administrativ (Legea nr.554 din 2 decembrie 2004)
• Legea privind taxele si impozitele locale (Legea 571 din 22 decembrie 2003, republicata)