Rolullor cu finantare externa in dezvoltarea durabila a comunitatii locale

ROLUL PROIECTELOR CU FINANTARE EXTERNA IN DEZVOLTAREA DURABILA A COMUNITATII LOCALE

Consideratii generale

Armonizarea proceselor administrative cu cele din UE este unul din principalele obiective urmarite de catre orice autoritate administrativa locala.

Modelul de organizare si sistemul adoptarii deciziilor in administratia publica locala, trebuie sa se adapteze pricipiilor de gestiune urbana si de gandire ecosistemica, in spiritul impus de conceptul de dezvoltare durabila. Este unanim acceptat faptul ca problemelor cu care se confrunta comunitatea locala, trebuie sa li se opuna o viziune strategica unitara, exprimata in obiective specifice concretizate pe domenii de interes in cadrul unei strategii de dezvoltare durabila locala/regionala, care sa cuprinda strategii cu proiecte prioritare, cu responsabilitati clar definite, pentru a caror realizare este necesara functionarea diverselor parteneriate.

Strategiile de dezvoltare nationala au impact deosebit si asupra dezvoltarii serviciilor, aceasta fiind considerata din ce in ce mai mult ca o sarcina a administratiei locale.

Serviciile reprezinta «  un sistem de utilitati in care beneficiarul cumpara sau foloseste nu un produs, ci o utilitate, care ii confera anumite avantaje ori satisfactii neconcretizate, in majoritatea cazurilor intr-un bun material si destinate satisfacerii unei nevoi personale sau sociale.

Un Plan de Actiune elaborat pe asemenea coordonate, utilizeaza in egala masura planurile de dezvoltare, bugetare si operationale (estimate de administratie in functie de resursele disponobile pe un orizont de timp limitat) si propunerile membrilor comunitatii, legitim exprimate intr-un parteneriat.

Precizarea optiunilor de dezvoltare la nivel local, prin elaborarea listei prioritare, va facilita deschiderea pietei investitionale si extinderea oportunitatilor pentru investitorii interni si externi. In plus, se vor putea atrage in continuare fonduri de la UE prin instrumente deja operationale si la nivelul Romaniei (PHARE, ISPA, RICOP, SAPARD) sau de coeziune.

Institutiile administrative trebuie sa fie capabile sa conceapa, sa dezvolte si sa finalizeze asemenea proiecte in viitor, pregatind planuri de realizare viabile, cu identificarea surselor reale si potentiale de finantare. Atragerea unor investitori externi sau interni este dependenta nu numai de seriozitatea cu care sunt elaborate aceste planuri, ci si facilitatile oferite de municipalitate, susceptibile a crea interes si dorinta de participare ca donori. De asemenea, reconstructia institutiei administrative are implicatii majore pentru buget. Cheltuielile bugetare trebuie alcatuite in asa fel incat sa tina pasul cu schimbarile economice, realitatile sociale si ambientale, oferind modalitati noi, mai largi si neimpovaratoere pentru baza de impozitare.

Trebuie subliniat ca intarirea capacitatii administrative centrale pe o constructie institutionala necesita nu numai resurse adecvate, ci si o larga sustinere publica si un angajament pe masura din partea responsabililor politici locali, conditii care devenind accesibile , pot oferi sanse mari de succes oricarui demers, inclusiv aducerii la indeplinire a Planului Local de Actiune.

In acest sens, fiecare administratie locala trebuie sa-si intareasca capacitatea institutionala la toate nivelele de decizie si executie, aceasta actiune presupunand nu numai atragerea si furnizarea de resurse financiare suficiente, ci si mobilizarea resurselor umane, identificarea celor mai eficiente mecanisme de comunicare si, nu in ultimul rand, reanalizarea cadrului administrativ de alocare a responsabilitatilor in cadrul unor proiecte prioritare punctuale.

2 Surse de finantare externa

Programele oferite de UE pentru diverse tipuri de entitati, IMM, ONG sau institutii private, care pot solicita finantare in conditiile stabilite pentru fiecare program, sunt identificate ca « Fonduri », si au drept obiectiv principal implementarea unei politici regionale multi nationale prin investitii in sectoare prioritare pentru a imbunatati potentialul economic si social al celor opt regiuni de dezvoltare Aceasta forma de asistenta financiara reprezinta doar o parte din sprijinul acordat Romaniei de catre UE, care este impartit in urmatoarele trei tipuri de interventii :

A. FONDURI - pentru a avea acces la aceste fonduri trebuie parcurse urmatoarele etape :

lansarea publica a solicitarilor de propuneri prin care se stabilesc urmatoarele : grupuri tinta care pot beneficia de finantare ; termenul limita si locul unde se depun solicitarile

evaluarea proiectelor depuse - conform criteriilor publicate la lansarea solicitarii de propuneri

selectia celor mai bune proiecte

anuntarea publica a proiectelor selectate

semnarea contractelor de finantare

B. INVESTITII PUBLICE, care includ in principal proiecte vaste de infrastructura pentru transport si mediu. Prioritatile de finantare se stabilesc impreuna cu Guvernul Romaniei, iar proiectele sunt propuse autoritatilor locale/centrale, regiilor, care opereaza in acest sector. Accesul la fonduri pentru aceste proiecte se refera la contractarea de servicii necesare pentru implementarea proiectului si presupune urmatoarele etape :

anuntarea licitatiilor publice

evaluarea ofertelor pentru lucrari - servicii publice

selectarea celei mai bune oferte atat din punct de vedere tehnic, cat si financiar

semnarea contractului de prestare servicii/lucrari publice cu castigatorul licitatiei

Pentru asigurarea cu succes a transparentei si liberei concurente, normele metodologice de aplicare a legislatiei in domeniul investitiilor publice prevad proceduri de a se efectua o achizitie publica, de anuntare a organizarii licitatiei, de primire si de evaluare a ofertelor, precum si de contractare a achizitiilor respective.

Eseu: Globarizarea si vectorii globarizarii Document online: Procesul politico-juridic in Uniunea Europeana

C. SPRIJIN INSTITUTIONAL DIRECT - prioritatile de finantare sunt stabilite in urma unui proces de negociere intre Guvernul Romaniei si Comisia Europeana .

Sprijinul consta de obicei in Asistenta Tehnica si echipament oferit institutiilor publice.

In functie de problema care se doreste a fi rezolvata trebuie facuta o cercetare a pietei, in vederea gasirii surselor de finantare.

Tipurile de surse de finantare sunt :

1. Surse de finantare publice

proiecte guvernamentale la nivel local

proiecte guvernamentale la nivel regional

proiecte guvernamentale la nivel national

proiecte guvernamentale la nivel international

Surse de finantare private

a) fundatii ale comunitatii

b) fundatii la nivel national

c) fundatii cu scopuri speciale

d) banci comerciale

3. Surse de finantare externa

a) programe ale UE     - PHARE

- ISPA

- SAPARD

b) fonduri de la Banci Internationale - Banca Mondiala , BEI, BERD

c) programe comunitare

3 Programe ale U.E.

Programul PHARE este primul instrument financiar nerambursabil conceput de UE pentru a sprijini Europa Centrala si de Est in evolutia catre o societate democratica si o economie de piata. Infiintat la inceputul anului 1989 pentru Polonia si Ungaria, programul s-a extins treptat, incluzand in prezent 13 tari partenere din regiune.

Programul se concentreaza pe urmatoarele doua linii directoare :

dezvoltare institutionala, sprijinirea administratiilor candidate in adoptarea si aplicarea legislatiei comunitare( acquis comunitar)

investitii, sprijinirea tarilor candidate de a-si alinia industria si infrastructura la standardele UE , prin mobilizarea investitiilor solicitate .

Acest tip de asistenta include « fondurile ».

Comisia Europeana , dupa negocieri cu tarile candidate, elaboreaza un program national PHARE pentru fiecare tara, precum si programme multi-anuale si orizontale care includ proiectele ce vor fi realizate, supuse in prealabil aprobarii comitetului de gestiune a programului, compus din reprezentanti ai statelor membre.

Programul ISPA este cel de-al doilea instrument financiar nerambursabil, creat la 1 ianuarie 2000, conceput pentru sprijinirea tarilor candidate in procesul de aderare la UE. ISPA ofera sprijin financiar pentru investitii in domeniul protectiei mediului si al transportului, pentru a accelera procesul de armonizare a legislatiei tarilor candidate cu normele europene in aceste doua sectoare.

In domeniul transporturilor, se acoreda prioritate investitiilor destinate integrarii sistemului romanesc de transport in cel al UE, precum si in viitoarele Retele Trans Europene. De asemenea, se acorda o importanta deosebita imbunatatirii cu alte state candidate in domeniul transporturilor, precum si imbunatatirii sistemului national de transport prin eliminarea verigilor lipsa.

Principala prioritate a programului ISPA in domeniul protectiei mediului este sprijinirea Romaniei in procesul de adoptare a legislatiei europene in ceea ce priveste protectia mediului. O atentie speciala este acordata apei potabile, tratarii apelor uzate si evacuarii gunoiului menajer.

Programul SAPARD este cel de-al treilea instrument financiar nerambursabil conceput pentru a sprijini tarile candidate in abordarea reformei structurale in sectorul agricol si in alte domenii legate de dezvoltarea rurala, precum si in implementarea acquis-ului comunitar referitor la Politica Agricola Comuna si la legislatia aferenta.

SAPARD finanteaza proiecte majore din domeniul agricol si al dezvoltarii rurale. Romania a identificat patru masuri prioritare care urmeaza sa fie finantate in cadrul acestui program :

Imbunatatirea activitatilor de prelucrare si comercializare a produselor agricole si pescaresti ;

Dezvoltarea si imbunatatirea infrastructurii rurale ;

Dezvoltarea economiei rurale ( investitii in companiile cu profil agricol ;diversificare economica ; silvicultura )

Dezvoltarea resurselor umane ( imbunatatirea activitatii de instruire profesionale ; Asistenta tehnica, inclusiv studii menite sa sprijine pregatirea si monitorizarea programului, campanii de informare si publicitate )

4 Fonduri de la banci internationale

Banca Mondiala

Dupa al doilea razboi mondial , intr-o lume devastata de distrugerile razboiului, a aparut imperios necesar un efort colectiv, la nivel global, de a pune bazele unui sistem care sa creeze un echilibru si o disciplina financiara si sa permita dezvoltarea economica in paralel cu un mecanism care sa asigure finantarea unor proiecte cu scop productiv, care sa genereze dezvoltare economica.

Pentru a realiza aceste obiective ambitioase, printr-o initiativa a ONU, s-a organizat o conferinta lacare au fost invitati ministrii de fiinante din 44 de tari.

Aceasta conferinta s-a desfasurat in localitatea Bretton Woods din statul New Hamphire , SUA si a avut ca rezultat infiintarea Bancii Mondiale.

Banca Mondiala acorda tarilor in curs de dezvoltare imprumuturi pentru ca au nevoie de capital, asistenta tehnica si consultanta in materie de strategie. Banca acorda doua tipuri de imprumuturi . Primul tip se acorda tarilor in curs de dezvoltare care pot plati rate ale dobinzilor mai scazute, dar apropiate de cele practicate pe piata. Al doilea tip de imprumuturi se acorda celor mai sarce tari, cu un venit pe cap de locuitor mai redus, de aproximativ 1000 USD,carora de obicei nu li se acorda credite pe pietele financiare internationale si care nu au posibilitatea sa plateasca rate ale dobanzii apropiate de cele practicate pe piata.

Programul de imprumut al Bancii urmareste sa ajute Romania pentru a putea depasi problemele cu care se confrunta prin :

Reforma si privatizarea sectorului financiar ; privatizarea intreprinderilor de stat ; consolidarea mediului de afaceri din Romania ; dezvoltarea in contiuare a programelor de protectie sociala pentru lucratorii disponibilizati.

Restructurarea sectorului minier si atenuarea impactului social, servicii pentru agricultura, Proiectul de facilitare a comertului si transportului, Proiectul de reforma a sectorului de sanatate, Proiectul de finantare rurala, Imprumutul pentru dezvoltarea sectorului social.

Reabilitarea sistemului de irigatii, reducerea poluarii in agricultura, dezvoltarea sectorului silvic, dezvoltare rurala, dezvoltarea sectorului social, ajustarea sectorului privat, Fondul roman pentru eficienta energetica.

Imprumuturile sunt distribuite la nivel central. Unitatile de implementare  pentru investitii sunt reprezentate de diferite ministere dupa sectorul interventiei sau de agentiile nationale.

BERD ( Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare )

Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare ( BERD ) a fost infiintata pentru a incuraja tranzitia catre economia deschisa de piata in Europa Centrala si de Est si in fosta Uniune Sovietica, avand ca principal scop promovarea initiativelor private in aceste zone. Aceasta institutie financiara multilaterala reprezinta o combinatie fara precedent de « merchant bank « si banca de dezvoltare.

Banca si-a inceput activitatea in aprilie 1991, avand insa un start ceva mai dificil .

In 1998, fondurile BERD au fost alocate pentru : mari privatizari cu investitori strategici , investitii ale sectorului privat , privatizarea bancilor, finantarea unor proiecte de dezvoltare a infrastructurii ( telecomunicatii, autostrazi , energie ) din surse private si finantarea infrastructurii locale.

BERD este cel mai mare investitor international in Romania. Prioritatile Bancii acopera o gama larga de domenii care include :

infrastructuri mari ( Imprumuturi si investitii pentru cresterea productiei si cresterea standardelor de mediu )

finantare imprumuturi IMM

program facilitati in comert ( instrument de dezvoltare afaceri )

program TAM ( Turn Around Management ) - dezvoltare de Know- how comercial si tehnic la nivelul managerial al IMM prin consultanta industriala specifica adresata intreprinderilor ( Sprijin intreprinderi pentru a se adapta la standardele si directivele UE )

Program business advisory services ( dezvoltarea capacitatilor profesionale ale consultantilor locali care la randul lor trebuie sa ofere consultanta IMM- urilor )

BEI ( Banca Europeana de investitii )

Rolul Bancii Europene de Investitii este de a contribui la integrarea dezvoltarea echilibrata si coeziune economica si sociala a statelor membre.

Infiintata in temeiul Tratatului de la Roma in anul 1958, Banca Europeana de Investitii ( BEI ) este institutie financiara a Uniunii Europene. Fondurile sale finanteaza proiecte prin care se materializeaza obiectivele UE in cadrul Uniunii precum si in alte 120 de tari din intreaga lume.

BEI acorda imprumuturi pentru investitii productive care contribuie la atingerea obiectivelor prioritare ale Uniunii Europene : dezvoltare regionala, cresterea economica, competitivitate, ocuparea fortei de munca, crearea de intreprinderi, imbunatatirea mijloacelor de comunicare, protectia mediului inconjurator.