"relatii internationale si programe europene" - fondul monetar international

ACADEMIA DE POLITIE "ALEXANDRU IOAN CUZA"

MASTER

"RELATII INTERNATIONALE SI PROGRAME EUROPENE"

REFERAT:   FONDUL MONETAR INTERNATIONAL

            FMI este o organizatie internationala care are 187 de tari membre, infiintata pentru a promova cooperarea monetara internationala, stabilitatea valutara si acorduri valutare sistematice, pentru a stimula cresterea economica si niveluri inalte de folosire a fortei de munca si pentru a acorda asistenta financiara temporara tarilor membre, in conditii adecvate, pentru a contribui la ajustarea balantei de plati.

            Organismele de conducere sunt:

Consiliul Guvernatorilor, Comitetul Financiar si Monetar International si Consiliul Director.

Directorul General al FMI este dl. Dominique Strauss-Kahn.

Directorul Departamentului Europa, care coordoneaza Biroul Regional pentru Romania si Bulgaria este dl. Antonio Borges. De la infiintare, in decembrie 1945, obiectivele FMI au ramas neschimbate dar operatiunile sale, care includ supravegherea si asistenta financiara si tehnica, au evoluat pentru a raspunde cerintelor economiei mondiale in schimbare.  

F.M.I., institutie specializata a O.N.U., supravegheaza buna functionare a sistemului. Alaturi de O.N.U. si G.A.T.T., este una dintre cele mai mari constructii institutionale concepute de Statele Unite si intr-o masura mai mica de Regatul Unit al Marii Britanii, la sfarsitul celui de al doilea razboi mondial.

            Scopul sau este clar: sa impiedice revenirea catastrofelor din anii '30 (scaderea brusca a activitatii economice, inchiderea frontierelor, manipularile monetare, venirea la putere a regimurilor dictatoriale), printr-un liberalism organizat, combinand, cu ajutorul statelor, respectul fata de disciplinele precise cu o cooperare internationala puternica, in scopul de a le ajuta pe cele care se afla in dificultate. Acesta este rolul F.M.I.-ului in domeniul monetar.

            "Sistemul ideal ar consta in mod sigur in fondarea unei banci supranationale care sa aiba cu toate bancile centrale nationale relatii asemanatoare celor care exista intre fiecare banca centrala si bancile sale subordonate".

            Acum 61 de ani, s-a petrecut intr-o mica localitate - Bretton Woods, (statul New Hamphire, S.U.A.) un eveniment care avea sa ramana intiparit in analele istoriei moderne a lumii. Aici s-au intalnit la 22 iulie 1944 reprezentantii a 44 de state care au reflectat asupra viitorului economic.           Dintre statele participante 8 reprezentau Africa, Asia, Orientul Mijlociu si mai putin de 30 erau tari in curs de dezvoltare.

            In anul 1944, omenirea se afla in fata necesitatii de a trage concluziile menite nu numai sa repare ranile a doua razboaie, ci si sa previna, printr-o cooperare stransa intre natiuni, aparitia unor noi conflicte armate. Toate statele doreau sa se realizeze o cooperare intre tarile lumii in vederea obtinerii unei stabilitati economice, financiare si monetare1).

            Pentru ca F.M.I. sa-si inceapa activitatea era nevoie de acordul unui unmar de tari ale caror cote de participare la capitalul F.M.I. sa insumeze cel putin 65% din acesta. Aceasta cerinta a fost realizata la 27 noiembrie 1945, cand statutul Fondului a fost semnat si ratificat de 29 de guverne totalizand 80% din cotele parti, ceea ce a permis intrarea in vigoare a acordului F.M.I.

            Activitatea oficiala a F.M.I. a inceput la 1 martie 1947 si primul sau exercitiu financiar s-a incheiat la 30 iunie 1947.

            Statele membre ii platesc F.M.I. in functie de anvergura lor economica o suma totala in aur, devize si moneda nationala. Aceste varsaminte le fixeaza cota-parte ce determina numarul de voturi in deliberarile Fondului, ca si importanta tragerilor la care pot participa in cadrul institutiei. Accesul la aceste trageri atrage masuri de supraveghere si control din partea F.M.I.

Obiectivele FMI sunt:

            Promovarea cooperarii pe plan financiar printr-o institutie care asigura  baza mecanismului pentru consultatie si colaborare in priviinta problemelor monetare internationale.

            Facilitarea expansiunii si cresterii echilibrate a comertului international,si contributia la mentinerea unui nivel cat mai scazut al ratei somajului, cresterea venitului net si dezvoltarea resurselor productive ca obiectiv principal al politicii economice aplicate in tarile membre.

            Promovarea stabilitatii ratelor de schimb si evitarea depreciarii monedelor datorata schimbului de natura concurentiala.

            Asistenta in stabilirea unui sistem multilateral de plata,care ar elimina anumite restrictii care incetinesc intensificarea comertului international.

            De a da incredere tarilor membre prin accesul temporar la resursele proprii, deci asigurandu-le sansa de a corecta neajunsurile existente in balanta de plati, fara ca fara ca statele acestea sa fie nevoite sa recurga la masuri disructive fata de proprietatea nationala si internationala.

            In concordanta cu cele mentionate mai sus sa micsoreze durata si gradul de dezechilibru in balanta de plati a statelor membre

Pentru realizarea acestor obiective FMI:

            Monitorizeaza  schimbarile si politicile economice si financiare in tarile membre si la nivel global,si asigura consultanta in acest domeniu tarilor membre, avand ca baza cei 50 de ani de experienta.Spre exemplu:

            Acorda imprumuturi tarilor membre care au probleme in ajustarea balantei de plati,nu doar pentru a acorda ajutor financiar temporar, dar pentru a sustine ajustarea si reformare politicii economice , actiune indreptata spre eliminarea defectelor si problemelor existente.Spre exemplu:

            In timpul crizei financiare din Asia(1997-1998) FMI actioneaza rapid pentru a ajuta Koreea sa-si reformeze economia printr-un imprumut de 21 miliarde $.

            Asigura guvernelor si bancilor centrale ale statelor membre asistenta tehnica si posibilitati de trainig in acest domeniu de expertiza.Spre exemplu:   

Document online: Metode financiare de evaluare a proiectelor de investitii Referat: Somajul

            Dupa colapsul Uniunii Sovietice,FMI ajuta bancile centrale ale statelor baltice, Rusia si ale altor foste state sovietice sa-si stabileasca un nou sistem de tezaurizare in trecerea la economia de piata.

Principala preocupare a FMI: politicile macroeconomice si de sector financiar

            In supravegherea politicilor economice ale statelor membre se observa faptul ca FMI este interesat in principal de performanta unei economii ca un tot - adesea referindu-se la performantele ei macroeconomice,acestea cuprinzand totalul cheltuielilor, veniturile, rata somajului, inflatia, rata somajului in statul respectiv, precum si balanta de plati a acestuia.

FMI isi concentreaza atentia in mod deosebit asupra politicilor macroeconomice - ceea ce inseamna strategii referitoare la bugetul guvernului,managementul banilor si creditului, si rata de schimb - si a politicilor de sector financiar, incluzand supravegherea bancilor si a altor institutii financiare.In plus FMI acorda atentie binemeritata politicilor structurale care sunt capabile sa afecteze in masura destul de mare performantele la nivel macroeconomic - ceea ce include politica statala fata de piata muncii, care afecteaza rata somajului si cresterea sau scaderea nivelului salariului de baza.

            FMI ofera consultanta fiecarui membru in ceea ce priveste modul de abordare a acestor arii mentionate mai sus, pentru a permite realizarea obiectivelor cu o eficienta crescuta  - obiective precum: inflatie si rata a somajului scazuta si crestere economica sustinuta.

De unde isi obtine FMI resursele financiare?

Resursele FMI vine in mare parte din capitalul subscris pe care statele il depun cand intra in aceasta organizatie, sau din revizuiri periodice ale acestor cote care pot fi marite.

Statele membre platesc 25% din capitalul subscris in (DSR) Drepturi Speciale de Tragere, sau monede de circulatie internationala cum ar fi dollarul american sau yenul japonez;in ceea ce priveste restul de 75% al sumei FMI poate cere statului respectiv sa il plateasca in moneda proprie.Aceste cote platite determina puterea votului detinuta de un stat in cadrul FMI, cantitatea de bani cu care acesta poate fi finantat in caz de nevoie, sau chiar procentul detinut in Drepturi Speciale de Tragere.

Astfel cota platita de noii membrii este proportionala cu marimea relativa a economiei statului  in cadrul economiei mondiale.Deci S.U.A avand cea mai puternica economie contribuie cu cea mai mare parte din totalul cotelor adica 17,6%.

Cine ia deciziile in cadrul FMI?

            Consiliul de Guvernare - in care fiecare tara membra este reprezentata, este cea mai mare autoritate in cadrul FMI, se intruneste annual odata cu Intalnirea Anuala a FMI si a Bancii Mondiale.Fiecare stat mambru stabileste un guvernator ( de obicei ministrul de finante sau presedintele Bancii Centrale)si un guvernator alternativ.Consiliul de Guvernare decide cum se procedeaza in cazul problemelor majore, lasand deciziile de zi cu zi Consiliului Executiv.

Probleme cheie cu privire la sistemul monetar international sunt luate in considerare de 2 ori pe an intr-un comitet al Guvernatorilor numit Comitetul Financiar Monetar International (CMFI).Un comitet comun  al Consiliului de Guvernator si al Bancii Mondiale raporteaza Guvernatorilor schimbarile de politica monetara si alte probleme ce privesc tarile in curs de dezvoltare.

            Consiliul Executiv este alcatuit din 24 de directori executivi, impreuna cu un director care prezideaza acest consiliu.Ei se intalnesc de obicei de 3 ori pe saptamana, in sesiuni ce au ca durata o zi intreaga,si chiar si mai des daca este necesar.Intalnirile au loc la sediul organizatiei in Washington D.C.Principalele state membre au reprezentanti in acest consiliu in mod permanent, celelalte 16 locuri fiind alese pe termen de 2 ani de grupuri de state.Spre deosebire de alte institutii de acest gen care folosesc principiul- fiecare stat are un vot - in cadrul FMI votul fiecarui stat este proportional cu marimea capitalului varsat.Astfel principalele membre au un loc permanent in acest Consiliu,celelalte 16 locuri fiind impartite intre restul statelor membre, dierctorii fiind alesi pentru perioade de 2 ani pe grupuri de tari.Consiliul executiv isi alege un presedinte si unul sau doua ajutoare directe pentru acesta dintre proprii membri.Acesta conduce afacerile FMI sub directivele intregului consiliu pe care il prezideaza.

Documentele care asigura baza deliberarilor facute de Consilul Executiv si cel de Guvernare sunt realizate de Staff-ul FMI care cuprinde peste 2800 de angajati civili din diferite state.

Instrumentele de imprumut ale FMI si evaluarea acestora:

            FMI asigura imprumuturi sub o varietate de facilitati care au evoluat de-a lungul anilor pentru a satisface complet nevoile statelor membre.Durata, termenul de plata al datoriei si conditiile de imprumut atasate acestor facilitati variaza reflectand tipul balantei de plati si circumstantele carora se adreseaza.

Acordurile Stand-by formeaza miezul politicii de imprumut al FMI.Un acord Stand-By asigura un stat membru ca poate sa obtin o cantitate de bani stabilita, de obicei in termen de 12-18 luni, pentru a rezolva probleme pe termen scurt in ceea ce priveste balanta de plati.

Facilitatea rezervei suplimentare.Furnizeaza finantare aditionala pe termen scurt tarilor membre care au dificultati la balanta platilor datorita unor neasteptate pierderi de incredere pe piata reflectate in scurgeri de capital.

Linii de credit contingente.Linii de precautie prin care membrii sunt antrenati sa atinga politici economice puternixe pentru a obtine finantarea FMI pe termen scurt cand sunt amenintati de pierderineasteptate de incredere datorita dificultatilor din alte tari.

Asistenta de urgenta. Introdusa in 1962 pentru a ajuta membrii sa se descurce cu probleme de plati datorita unor dezastre naturale, aceasta forma de asistenta a fost extinsa in 1995 pentru membrii care au " iesit" din conflicte militare cu capacitatea institutionala si administrativa precara.

            In prezent, imprumutatii de FMI sunt fie tari in curs de dezvoltare,tari in tranzitie de la planificarea centralizata la sistemul economiei de piata ori tari care se refac din crize financiare.Multe din aceste tari au acces limitat la pietele de capital internationale datorita dificultatilor economice.

Particularitati ale imprumuturilor facute de FMI

            FMI nu este o agentie de intrajutorare sau o banca de dezvoltare.Imprumuta pentru a-si ajuta membrii sa se descurce cu probleme la balanta de plati sau pentru a reface cresterea economica sustinuta.Spre deosebire de imprumuturile agentiilor de intrajutorare fondurile FMI nu sunt alocate pentru activitati sau proiecte particulare.

            Acordarea imprumuturilor FMI sunt conditionate de anumite politici: tara imprumutata trebuie sa adopte politici pentru a corecta balanta platilor.Astfel aceste conditii asigura ca tara respectiva nu va amana deciziile grele, sau nu va acumula in continuare datorii si va putea sa devina puternica si astfel va putea restitui creditul.Tara imprumutata si FMI trebuie sa se inteleaga in privinta politiclor economice ce sunt necesare.

            FMI aloca fondurile in transe legate de nevoile tarii respective in politicile economice adoptate.In tre 2000-2001 FMI s-a axat pe politicile economice la nivel macroeconomic fara a interveni in politica tarii respective.Imprumuturile FMI sunt temporare.In functie de facilitati, imprumuturile pot fi pe perioade de sase luni sau de maxim patru ani.Perioada de rambursare este intre 3 ¼ ani si 5 ani pentru imprumuturile pe termen scurt ( pentru acorduri stand-by) sau 4 ½  ani si 10 ani pentru imprumuturile pe termen mediu ( pentru acorduri extinse), dar in noiembrie 200 Consiliul Executiv a fost de acord sa introduca perspectiva unor durate de rambursare mai mici: intre 2 ¼ si 4 ani pentru acorduri stand-by si intre 4 ½ si 7 ani pentru acorduri extinse.

            FMI asteapta ca imprumutatii sai sa dea prioritate rambursarii imprumuturilor sale.Tara imprumutata trebuie sa rambueseze banii la data stabilita pentru ca fondul sa poata imprumuta si alte tari care au nevoie de fonduri.

            In majoritatea cazurilor cand FMI aproba acordarea imprumuturilor inseamna ca tara respectiva se afla pe drumul cel bun in politica economica si astfel sunt  incurajati investitorii straini sa investeasca in tara respectiva

Asistenta tehnica si instruire

            FMI este mai bine cunoscut pentru politica de consiliere si pentru cea de imprumut in cazul crizelor economice.Dar FMI se mai ocupa si cu asistenta tehnica si instruire intr-o arie larga de domenii cum ar fi: banca centrala, politici monetare si valutare, politici administrative si de taxe si statistici oficiale.Scopul este cel al imbunatatirii situatiei tarii in domeniul respective.

            FMI a inceput sa asigure asistenta tehnica pe la mijlocul anilor 60 cand multe tari independente au cerut ajutor in infiintarea bancilor centrale si a ministerelor financiare.De asemenea in anii 90 tarile din fosta Uniune sovietica (inclusive Romania ) au cerut ajutor in momentul trecerii de la sistemul economiei centralizate la cea de economie de piata.In present           FMI a trecut la un alt nivel de asistenta: cel de-a intari arhitectura sistemului financiar international.

            FMI a mai ajutat si tarile care au trebuit sa-si reinfiinteze institutiile guvernamentale ca urmare a unor razboaie sau revolutii civile.

            FMI asigura asitenta tehnica si instruire in domenii cum ar fi:

-Intarirea sectoarele monetare si financiare prin sfaturi in sistemul bancar,managemet valutar si in dezvoltarea bancilor centrale

-Suportarea politicilor fiscale puternice prin sfaturi cu privire la taxe, politici de consum, formularea bugetului si management al datoriilor interne si externe.

-Alcatuirea,managementul si raspandirea datelor statistice dar si imbunatatirea calitatii lor

-Proiectarea si revizuirea legislatiei economice si financiare

            FMI ofera cursuri de instruire pentru oficiali din guvern sau banci centrale la sediul central din Washington sau la centrele regionale din Abidjan, Brazilia, Singapore si Viena.

Se poate asigura asistenta tehnica prin vizitele personalului impreuna cu experti si consultanti.

Intarirea sistemului monetar si financiar extern

            Globalizarea a creat o noua incercare pentru FMI.Doua dintre cele mai importante si mai dificile incercari sunt: cum sa intaresti sistemul financiar global ( pentru a fi mai putin vulnerabil la crize financiare si cum sa se descurce cand crizele apar) si cum sa avansezi in lupta impotriva indatorarii tarilor slab dezvoltate.

            Globalizarea a demonstrat ca poate aduce mari beneficii pentru multe tari si persoane din lume.Pentru cresterea nivelului de trai tarile trebuie sa se integreze in economia globala.Dar globalizarea pe langa cresterea volumului si vitezei capitalurilor internationale a crescut si riscul unor crize financiare.Si in acelasi timp tarile slab dezvoltate care nu  beneficiaza din globalizare se pot "departa" si mai mult de nivelul celorlalte tari.

            In 1997-1998 a avut loc criza asiatica si ea nu a lovit doar in slabiciunile tarilor respective dar ea s-a propagat in tot sistemul financiar international si a avut 2 urmari majore:

-Investitorii se pot retrage rapid daca sesizeaza anomalii in politicile economice ale tarii respective, astfel se pierde increderea, si se declanseaza o criza

-O criza intr-o tara sau regiune se poate rapid raspandi si in alte tari datorita legaturilor dintre acele tari

            Pentru a reduce riscul aparitiei crizelor FMI a promovat masuri impreuna cu membrii guvernelor  dar si pentru a intari sistemul monetar si financiar international.O tara poate fi vulnerabila la o criza economica daca institutiile sale sunt insolvente sau au tendinta de-a deveni.

            Pentru a face un sistem mai robust, bancile si alte institutii financiare trebuie sa imbunatateasca controlul si managementul riscului pentru tara respectiva.

FMI si Banca Mondiala in 1999 au inceput sa aprecieze slabiciunile actuale si potentiale ale sistemului financiar international.Aceste aprecieri au fost prezentate tarilor ca un ghid pentru a le remedia.

            FMI mai lucreaza de asemenea cu guvernele nationale si alte institutii internationale pentru:

- A intari functionarea bancilor

-A reface minimul de capital necesar pentru banci si institutii financiare

-A crea un set de standarde de contabilitate international

-A finaliza un set de principii pentru o buna guvernare

Publicarea de date actualizate cu privire la situatia unei tari reprezinta o premisa necesara pentru incurajarea investitiilor.In 1996 dupa criza din Mexic FMI a creat o serie de masuri pentru a ajuta tarile care au nevoie de capital extern.Tarile care cereau fonduri au acceptat sa publice date  cu privire la situatia economica si financiara a lor.

            FMI prin politica sa deschisa de publicare a datelor cu privire la situatia unei tari incurajeaza progresul economic si investitiile.

            Cu toate ca transparenta FMI este in crestere, Consiliul executiv este constient ca fondul trebuie sa pastreze un rol de confident cu tarile membre.

            Daca crizele se produc programele FMI sunt asteptate ca in majoritatea cazurilor sa restabileasca stabilitatea prin finantarea sa si prin ajustarile de politica impuse de fond.

            FMI colaboreaza activ cu Banca Mondiala, bancile regionale de dezvoltarea, Organizatia Mondiala de Comert, cu agentiile Natiunilor Unire si cu alte institutii internationale pentru a asigura buna functionare a sistemului financiar international.

Reducerea indatorarii tarilor slab dezvoltate

            FMI este o institutie monetara, nu de dezvoltare, dar are un rol important in reducerea indatorarii membrilor sai prin: crestere economica durabila care este esentiala pentru scaderea indatorari si care necesita politici monetare macroeconomice.

            Timp de mai multi ani FMI a ajutat tarile slab dezvoltate sa-si implementeze politici economice pentru a creste nivelul de trai prin sfaturile prin  asistenta tehnica si suportul sau financiar.Intre 1986 si 1999 56 de tari cu o populatie de 3,2 miliarde au fost imprumutate cu credite cu dobanda redusa prin " facilitatea ajustarii structurale" pentru ca acesti membrii sa dobandeasca cresterea economica si o imbunatatire in balanta lor de plati.

            Aceste facilitati au adus contributii masive la dezvoltarea tarilor slab dezvoltate, dar in ciuda asistentei substantiale din partea FMI si a altor institutii internationale multe tari slab dezvoltate n-au reusit sa-si revina.

Relatia dintre Romania si FMI

            Romania a devenit membra FMI la 15 decembrie 1972. Participarea Romaniei la FMI se ridica la 1.030,2 milioane DST sau 0,48% din cota totala. Puterea de vot a Romaniei este de 10.552 voturi sau 0,49% din total.

             Romania a acceptat obligatiile prevazute in Articolul VIII ale Statutului FMI referitor la convertibilitatea de cont curent la 25 martie 1998.

            Guvernatorul Romaniei la FMI este Excelenta Sa, dl. Constantin Mugur Isarescu, Guvernator al Bancii Nationale a Romaniei; Guvernator Supleant este Excelenta Sa, dl. Enache Jiru, Secretar de stat, Ministerul Finantelor.