Reglementari ale BNR privind gestionarea riscului de credit

Reglementari ale BNR privind gestionarea riscului de credit

Avand in vedere importanta limitarii riscului de credit, BNR emite regulamente si norme privind modul de gestionare a acestui risc.

Regulamentul nr. 5/22.07.200220[1], se aplica bancilor, persoane juridice romane, si reglementeaza:

- clasificarea creditelor acordate clientilor din sectorul nebancar

- clasificarea creditelor acordate altor baci si a plasamentelor constituite la acestea

- constituirea, regularizarea si utilizarea provizioanelor specifice de risc de credit

Conform acestui regulamnet, creditele si plasamentele se clasifica in urmatoarele categorii:

standard

in observatie (numai pentru creditele acordate clientelei din sectorul nebancar)

substandard (numai pentru creditele acordate clientelei din sectorul nebancar)

indoielnic (numai pentru creditele acordate clientelei din sectorul nebancar)

pierdere

Clasificarea creditelor si plasamentelor se face prin aplicarea simultana a urmatoarelor criterii:

serviciul datoriei (capacitatea debitorului de a-si onora datoria la scadenta, exprimata ca numar de zile de intarziere la plata de la data scadentei)

performanta financiara ( reflectarea potentialului economic si soliditatii financiare a entitatii economice, obtinuta in urma anaizarii unui ansamblu de factori cantitativi si calitativi)

initiere de proceduri judiciare (cel putin una din masuri luate in scopul recuperarii creantelor : 1. darea de catre instanta a hotararii de deschidere a procedurii falimentului; 2. declansarea procedurii de executare silita fata de persoanele fizice sau juridice )

Evaluarea performantei financiare a unui agent economic din sectorul nebancar va conduce la incadrarea acesteia intr-una din cele cinci categorii de performanta financiara. Aceasta evaluare se va realize potrivit normelor interne ale bancilor aprobate la nivelul Consiliului de administratie al acestora, pe baza de punctaj atribuit unor factori cantitativi si calitativi. Punctajul se va stabili luand in considerare factori calitativi care se vor referi in principal la indicatorii de lichiditate, solvabilitate, risc si profitabilitate, factorii calitativi urmand a fi in principal la aspecte legate de modul de administrare a firmei, de calitatea actionariatului si a managementului, de garantiile primate si de conditiile de piata in care acesta isi desfasoara activitatea.

In cazul in care bancile se gasesc in imposibilitatea de a evalua performanta financiara a unui client din sectorul nebancar, aceasta va fi incadrata in categoria E

Normele interne ale bancilor privind evaluarea performantei financiare trebuie aprobate de BNR- Directia de Supraveghere

Reglementarile Bancii Nationale a Romaniei specifice activitatii de creditare

La finele anului 2005, BNR a emis noi acte normative care vizeaza gestionarea riscului de credit si masuri de limitare a creditarii in valuta, aparute in Monitorul Oficial Nr. 840 / 16 septembrie 2005.

A fost aprobat Regulamnetul pentru modificarea Regulamentului Bancii Nationale a Romaniei nr. 5/ 2002 privind clasificarea creditelor si plasamentelor, precum si constituirea, regularizarea si utilizarea provizioanelor specifice de risc de credit, cu modificarile si completarile ulterioare. Modificarile introduce prin noul Regulament BNR nr. 8 /2005 vizeaza aplicarea criteriului performantei financiare in cazul creditelor acordate persoanelor fizice.

Astfel, performanta financiara a persoanelor fizice urmeaza sa fie incadrata in categorii de la A la E, in ordinea descrescatoare a calitatii acesteia, potrivit criteriilor stabilite de institutiile de credit prin norme interne. Performanta financiara a persoanelor fizice nu va putea fi incadrata in categoria A decat daca, pentru oricare dintre imprumuturile luate, persoanele respective dispun de venituri carte cu character de permanenta, exprimate in aceeasi moneda ca cea a imprumutului, al caror nivel, in urma deducerii tututror celorlalte obligatii de plata, sa permita rambursarea la termen a fiecarei rate ( principal si dobanda). In orice alta situatie in care nu este indeplinita aceasta conditie, performanta financiara va fi incadrata cel mult in categoria B.In cazul clientelei din sectorul institutiilor de credit performanta financiara va fi incadrata in categoria A.

Normele BNR nr.11 din 8 septembrie 2005 privind limitarea gradului de concentrare a expunerilor din credite in valuta.

Potrivit prevederilor normei,expunerea unei institutii de credit (persoana juridical romana sau sucursala a unei institutii de credit straine, autorizata sa functioneze in Romania) din credite in valuta acordate persoanelor fizice si juridice, altele decat institutiile de credit, inainte de deducerea provizioanelor specifice de risc de credit, nu poate depasi 300% fata de fondurile proprii, in cazul institutiilor de credit, personae juridice romane, sau fata de capitalul initial, in cazul sucursalelor institutiilor de credit straine, determinate pentru luna anterioara celei pentru care se efectueaza raportarea.

Document online: Unificarea paneuropeana azi Document online: Economia bunastarii si rolul statului in economie - reglementarea preturilor

Aceasta limita trebuie respectata atat la nivel individual, cat si la nivel consolidate, corespunzator activitatii desfasurate pe teritoriul Rimaniei. La determinarea expunerii unei institutii de credit nu se vor lua in calcul expunerile din credite in valuta acordate acelor personae juridice si fizice care sunt acoperite in mod natural la riscul valutar (hedged borrowers) care induce risc de credit institutiilor finantatoare. Se considera ca o persoana este acoperita in mod natural la riscul valutar in cazul in care aceasta genereaza fluxuri de numerar nete positive in valutat cotata, care sa permita rambursarea la fiecare termen a ratei de credit. Intrarile de numerar vor fi ajustate in functie de gradul de certitudine si de caracterul de permanenta al acestora.

In urma intrarii in vigoare a acestor norme, institutiile de credit au urmatoarele obligatii:

institutiile de credit bancar care, la data intrarii in vigoare a acestor norme inregistreaza depasiri ale pragului de 300%, urmeaza sa se incadreze in aceasta limita intr-o perioada stabilita de BNR, pe parcursul careia le este interzis sa acorde noi credite in valuta, cu exceptia celor orientate catre personae juridice si fizice acoperite in mod natural de riscul valutar

in termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a noilor norme, institutiile de credit bancar trebuie sa transmita Directiei de supraveghere planul de actiuni care sa duca la respectarea limitei de creditare, plan ce va fi aprobat de BNR

institutiile de credit vor raporta lunar, in termen de cel mult 17 zile calendaristice de la finele lunii pentru care se face raportarea, nivelul expunerilor din credite in valuta acordate, cu defalcare pe personae fizice si persoane juridice

depasirea procentului de 300 % se deduce din fondurile proprii/ capitalul initial aferente lunii pentru care se intocmeste raportarea.

In aplicarea dispozitiilor articolului 25 din Legea privind statutul Bancii Nationale nr. 101/199821[2], care autorizeaza BNR sa colecteze date si informatii privind incidentele de plati si riscurile bancare inregistrate in sistemul bancar din Romania, au fost infiintate doua structuri specializate: Centrala Riscurilor Bancare si Centrala Incidentelor de Plati.

Centrala Riscurilor Bancare (CRB) reprezinta o structura specializata in colectarea, stocarea si centralizarea informatiilor privind expunerea fiecarei banci din sistemul bancar romanesc fata de acei debitori care au beneficiat de credite al caror nivel depaseste suma limita de raportare. Actuala suma limita de raportare a fost stabilita prin Ordinul Guvernatorului nr. 27 din 18 ianuarie 2000 la nivelul de 20.000 lei.

Baza de date a Centralei Riscurilor Bancare este organizata in doua fisiere:

1. Registrul central al creditelor (RCC) si

2. Registrul creditelor restante (RCR)

Procedura de raportare a debitorilor este folosita in cazul raportarii pentru prima data la Centrala Riscurilor Bancare a unui debitor de catre banca respectiva sau in cazul in care datele de identificare a unor debitori raportati anterior de catre aceeasi banca declaranta au suferit modificari. Procedura de raportare a riscurilor individuale este folosita in cazul in care debitorul, raportat anterior la Centrala Riscurilor Bancare indeplineste conditia de risc de a fi raportat.

Procedura de stergere a riscurilor aferente unui debitor este folosita in cazul in care un risc raportat anterior nu mai este inregistrat in evidentele contabile ale bancii creditoare si debitorul respectiv indeplineste conditia de a fi raportat la Centrala Riscurilor Bancare. Procedura de stergere a unui debitor trebuie folosita in cazul in care un debitor raportat nu mai indeplineste conditia de a fi mentinut in baza de date RCC. Inscrierea in Registrul central al creditelor poate fi efectuata daca informatia de risc bancar transmisa in conditiile mentionate anterior de catre o banca creditoare declaranta indeplineste cumulativ urmatoarele conditii de validare: respecta standardele de continut si

modul de completare a formularelor prevazute in regulament; este in concordanta, conform criteriilor stabilite de Centrala Riscurilor Bancare in acest sens, cu informatia de risc bancar cuprinsa in raportarile anterioare. Centrala Riscurilor Bancare nu poate modifica din proprie initiativa informatia de risc bancar transmisa de catre persoanele declarante.

Registrul creditelor restante (RCR) contine informatii de risc bancar referitoare la abaterile de la graficele de rambursare a creditelor contractate de banci din cel mult ultimii sapte ani si este alimentat lunar de Registrul central al creditelor.

Informatiile de risc bancar vor fi mentinute in Registrul central al creditelor si in Registrul creditelor restante pe o perioada de 2 ani de la data inscrierii, dupa care vor fi arhivate. Utilizatorii informatiilor existente in baza de date a Centralei Riscurilor Bancare sunt bancile si Banca Nationala a Romaniei. Schimbul de informatii de risc bancar se realizeaza electronic prin Reteaua de Comunicatii Interbancara organizata la nivelul Bancii Nationale a Romaniei. Raportarile transmise de banci contin informatii despre datele de identificare a debitorilor fata de care banca inregistreaza o expunere mai mare sau egala cu limita de raportare, precum si informatii privind fiecare din creditele si angajamentele de care debitorul beneficiaza: tipul creditului, termenul de acordare, tipul garantiei, serviciul datoriei, data acordarii si data scadentei, suma acordata, suma datorata la momentul raportarii, suma restanta.

Difuzarea informatiilor de Centrala Riscurilor Bancare catre banci se face, pe de o parte, prin rapoarte lunare care cuprind informatii privind toti debitorii pe care banca i-a raportat in luna respectiva, cu toate informatiile disponibile la CRB referitoare la creditele si angajamentele de care acestia au beneficiat de la toate bancile, fara a se preciza identitatea bancilor creditoare. Rapoartele respective reflecta o situatie a riscului global a debitorilor raportati anterior de banca creditoare. Pe de alta parte difuzarea informatiilor se face ca raspuns la interogarile "on line" in care bancile pot solicita prin cereri de consultare doua tipuri de informatii: situatia riscului global si situatia creditelor restante,

aceasta din urma pe o perioada de 7 ani anteriori datei interogarii.

Sisteme similare de gestiune a informatiilor de credit functioneaza cu succes in tari dezvoltate ca: Austria, Belgia, Franta, Germania, Italia, Portugalia, Spania, etc.

Centrala Incidentelor de Plati (CIP este o structura de baze de date, un centru de intermediere care gestioneaza informatia specifica incidentelor de plati. In mod conventional incidentele de plata majore definesc acele incidente de plati care au fost determinate de aparitia in sistemul de decontare dintre doi parteneri a unor anomalii in cazul instrumentelor de plati cum sunt cecul, cambia sau biletul la ordin.

Prin incident de plata se intelege in mod conventional neindeplinirea intocmai si la timp a obligatiilor participantilor, inaintea sau in timpul procesului de decontare a unui instrument bancar de plata, obligatii rezultate prin efectul legii si/sau al contractului care le reglementeaza, a caror neindeplinire este adusa la cunostinta CIP de catre persoanele declarante, pentru apararea interesului public.

Structura bazei de date a Centralei Incidentelor de Plati se compune din doua fisiere de baza: fisierul national de incidente de plati (FNIP) si fisierul national al persoanelor cu risc (FNPR). Fisierul national de incidente de plati (FNIP) este structurat pe trei componente in functie de instrumentele bancare de plati ale caror incidente le gestioneaza: Fisierul national de cecuri (FNC); Fisierul national de cambii (FNCb); Fisierul national de bilete la ordin (FNBO). Fisierul national al persoanelor cu risc (FNPR) este un fisier alimentat automat de FNIP cu incidentele de plati majore inregistrate pe numele unei persoane fizice sau juridice, inclusiv al unei banci. Bazele de date aferente CIP se constituie din informatiile aferente incidentelor de plati. Aceste informatii au obligatia sa le transmita centralele bancilor comerciale, inclusive sucursalele bancilor straine. Ele raspund pentru veridicitatea si integritatea tuturor informatiilor adresabile direct CIP, colectate de la titularii lor de cont sau de la cei

apartinand unitatilor bancare proprii, precum si de la alte persoane fizice sau juridice. Unitatile teritoriale ale bancilor transmit si raspund pentru toate informatiile adresabile direct CIP, in cazul in care acestea au capacitatea tehnica necesara, iar conducerea bancii le-a imputernicit sa acceseze CIP. In caz contrar, acestea transmit informatiile prin intermediul propriilor centrale.

Informatiile transmise de unitatile bancare sunt, de fapt, informatii colectate de la titularii lor de cont sau de la cei apartinand altor unitati bancare, sau ca urmare a angajamentelor, intelegerilor sau conventiilor bilaterale intervenite intre banci in apararea interesului public si pentru mentinerea increderii clientilor in comertul facut de banci cu instrumente de plata.

Informatiile din baza de date a Centralei Incidentelor de Plati sunt gestionate prin intermediul celor doua fisiere mentionate, respectiv Fisierul national de incidente de plati (FNIP) si Fisierul national al persoanelor cu risc (FNPR). Organizarea si gestionarea celor doua fisiere de date se realizeaza astfel incat acestea sa permita evidentierea si valorificarea operativa a informatiei privind: refuzul la plata al cecurilor, cambiilor si biletelor la ordin; declararea cecurilor, cambiilor si biletelor la ordin, ca pierdute, furate, distruse sau anulate; persoanele fizice sau juridice aflate in interdictie bancara de a emite cecuri.

Ca si in cazul informatiilor din Centrala Riscurilor Bancare, CIP nu poate anula sau modifica din proprie initiativa informatiile privind incidentele de plati, o data primite de la persoanele declarante. Anularea informatiilor privind incidentele de plati inregistrate in FNIP si in FNPR se poate face numai de persoanele declarante, din proprie initiativa sau la solicitarea instantelor judecatoresti.

In baza informatiilor receptionate de la persoanele declarante, Centrala Incidentelor de Plati are obligatia sa transmita catre centralele bancilor comerciale Declaratia privind interdictia bancara instituita asupra titular de cont de a emite cecuri. La randul lor centralele bancilor au obligatia sa distribuie aceasta informatie in propriul sistem intrabancar. Transmiterea unei Declaratii de pierdere/furt/distrugere/anulare a instrumentelor catre centrala bancii platitoare, pentru a preveni decontarea unui astfel de Bazele de date ale CIP sunt alimentate si cu informatii colectate de la Banca Nationala a Romaniei si de la sistemele de transfer de fonduri autorizate de Banca Nationala a Romaniei .

Consultarea bazei de date se poate face de catre un comerciant, prin intermediul unei banci, inainte de a primi un cec de la clientul sau in schimbul marfurilor vandute. In acest caz, comerciantul poate afla daca seria si numarul cecului pe care ar urma sa-l primeasca face parte dintr-un set de instrumente de plata avizate de B.N.R. sau daca cecul a fost declarat anterior la CIP ca pierdut/furat/distrus sau retras din circulatie.

Biroul de credit

Informatiile de risc bancar oferite de Centrala Riscurilor Bancare si de Centrala Incidentelor de Plati sunt utilizate de bancile comerciale in procesul de analiza a solicitarilor de credit din partea clientilor. Una din limitele acestor doua structuri ale sistemului bancar romanesc este aceea ca ele administreaza si furnizeaza doar informatii despre clientii bancilor comerciale. Ele nu dispun de date referitoare la persoane fizice sau juridice care si-au derulat anterior sau care au in curs de rambursare credite prin intermediul altor entitati din afara sistemului bancar cum ar fi cooperativele de credit, retelele de magazine care vand marfuri cu plata in rate. In plus, reteaua Centralei Riscurilor Bancare opereaza doar cu date referitoare la credite in valoare de peste 20.000 lei. In aceste conditii se impune completarea informatiilor specifice de risc de credit, una dintre solutii fiind biroul de credit. Necesitatea infiintarii unui birou de credit in tara noastra a facut obiectul preocuparilor presei de specialitate, a comunitatii bancare romanesti si a organelor judiciare dupa inceperea negocierilor de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana..

S-a decis ca acest organism sa functioneze pe principiile unei societati comerciale, ca o agentie de monitorizare a utilizatorilor de credite, persoane fizice si persoane fizice autorizate care practica profesii liberale. Baza de date necesara monitorizarii, care va fi disponibila tuturor bancilor, se va baza pe principiul bunei credinte, presupunand ca toate informatiile furnizate biroului sunt corecte.

Biroul Roman de Credit transmite raportari frecvente Bancii Nationale a Romaniei, respectiv Centralei Riscurilor Bancare. In acest mod se realizeaza dezideratul unei complementaritati intre cele doua structuri de management al riscului de credit cu indeplinirea unor conditii suplimentare. La Biroul Roman de Credit tebuie se evidentiaza si creditele bancare neonorate la termen cu o valoare mai mica de 20.000 lei, tinand cont de faptul ca, asa cum s-a prezentat anterior, in prezent, CRB colecteaza si monitorizeaza informatiile privind expunerile bancilor care depasesc 200 milioane lei

pentru fiecare debitor. Baza de date a Biroului Roman de Credit primeste informatii inclusiv de la societati de leasing, credit ipotecar, firme de asigurari si chiar de la furnizorii de utilitati, urmand ca acest organism sa puna la dispozitie atat informatii privind creditele restante, cat si informatii privind gradul de indatorare.