Programul PHARE - asistenta financiara nerambursabila prin Programul PHARE

A fost un program de asistenta destinat, initial, doar Poloniei si Ungariei. De aici si denumirea: Poland and Hungary Assistence for the Restructure of the Economy (PHARE). A fost infiintat, in 1989, pentru a ajuta cele doua tari in procesul de tranzitie de la regimul comunist la democratie. Ulterior, programul a fost extins si spre alte tari din Europa Centrala si de Est, aflate in tranzitia spre economia de piata si care si-au exprimat optiunea de a adera la Uniunea Europeana.

Romania a intrat in circuitul asistentei nerambursabile acordate de Comisia Europeana si tarile membre inca din ianuarie 1990. Dar, primul Acord-cadru intre Comisia Europeana si Guvernul Romaniei s-a semnat la 12 martie 1991. Acest Acord stabileste conditiile tehnice, legale si administrative pentru implementarea unor masuri in domeniul cooperarii tehnice si financiare.

Intre 1990 - 1992, asistenta PHARE s-a acordat, in mod deosebit, pentru ajutoare umanitare de urgenta (medicamente si alimente).

Dupa 1992, Programul PHARE s-a concentrat pe proiecte de ajutor pentru dezvoltare, in sectoare precum: transporturile (reabilitare de drumuri), agricultura, invatamant, energie, restructurare - privatizare, IMM-uri, sanatate si protectia copilului, societate civila.

In perioada 1990 - 1997, solicitarea de fonduri s-a bazat pe filosofia "finantarii la cerere" (demand driven), in sensul ca proiectele propuse erau stabilite de guvern, dupa care erau aprobate si finantate de Comisia Europeana. In aceasta perioada, asistenta financiara nerambursabila acordata Romaniei prin Programul PHARE s-a ridicat la 812 milioane ECU. Gestionarea acestor fonduri s-a realizat intr-un sistem centralizat, Comisia Europeana jucand rolul esential in programarea, licitarea, contractarea si plata proiectelor de asistenta.

In Romania, implementarea tehnica a acestora se realiza prin PMU-rile (Project Management Unit) din cadrul ministerelor si agentiilor guvernamentale beneficiare. Programarea se realiza prin directia de specialitate din cadrul Departamentului pentru Integrare Europeana. Seful Departamentului indeplinea si functia de Coordonator National al asistentei financiare nerambursabile oferite de Comisia Europeana si statele membre.

Marele castig al acestei perioade a fost domeniul resurselor umane, prin numeroasele proiecte, inclusiv Tempus, de formare profesionala a functionarilor publici, cercetatorilor si intreprinzatorilor.

Dupa 1998, asistenta financiara nerambursabila prin Programul PHARE a avut ca obiectiv sprijinirea Romaniei in procesul de pregatire a aderarii, in conformitate cu prioritatile stabilite prin Parteneriatele de Aderare. In aceasta etapa denumita "finantare pentru aderare" (accession driven), Comisia Europeana si Guvernul stabileau, anual, de comun acord domeniile prioritare pentru care se alocau fondurile, in conformitate cu obiectivele de pregatire a Romaniei pentru aderarea la UE.

Punerea in aplicare a masurilor se facea pe baza unui "Acord-cadru" semnat de Comisie cu Guvernul si a unui "Memorandum de finantare" pentru fiecare masura sau set de masuri, in parte. Alocarea fondurilor PHARE se facea anual, prilej cu care se semna unul sau mai multe memorandum-uri de finantare.

Pentru fiecare proiect, se elabora o fisa detaliata, cu datele tehnice ale proiectului, dupa care fisele erau aprobate de Comisia Europeana.

In Romania a fost creat, inca din 1999, cadrul juridic, precum si structurile administrative si bugetare necesare coordonarii si implementarii proiectelor finantate de Comisia Europeana si anume:

Coordonatorul national al asistentei, care este Ministerul Integrarii Europene;

Responsabilul national cu autorizarea finantarii: Ministerul Finantelor Publice;

Fondul National - directie din Ministerul Finantelor cu rol de trezorerie centrala, prin intermediul careia fondurile sunt transferate catre Guvernul Romaniei;

Oficiul de Plati si Contractare PHARE (OPCP) - responsabil cu organizarea si desfasurarea licitatiilor, a contractarilor si efectuarea platilor in cadrul proiectelor de dezvoltare institutionala;

Agentii de implementare din cadrul Guvernului - organisme responsabile cu organizarea si desfasurarea licitatiilor, a contractarilor si efectuarea platilor, precum si cu implementarea tehnica in cazul proiectelor de investitii;

Responsabili cu autorizarea programului;

Autoritati de implementare - institutii care beneficiaza de asistenta tehnica si care au responsabilitatea tehnica a implementarii proiectelor.

In anul 2000 au fost create structuri mixte de monitorizare a implementarii proiectelor, formate din reprezentanti ai autoritatilor romane si ai Comisiei Europene. In Romania exista 9 subcomitete de monitorizare.

Analiza: Metode financiare de evaluare a proiectelor de investitii Proiect: Procesul politico-juridic in Uniunea Europeana

Programele PHARE se deruleaza in sistem de implementare descentralizata (DIS).

Obiectivul general al Programului PHARE este de a sprijini Romania sa se pregateasca in vederea aderarii la UE, indeosebi pentru indeplinirea criteriilor de la Copenhaga. De asemenea, se urmareste consolidarea capacitatii administrative.

Intre 1990 si 2000, Uniunea Europeana a acordat Romaniei, prin programul PHARE, o asistenta de 1.440 milioane Euro. Contractele incheiate au atins o valoare de 917 milioane Euro, iar platile efective au fost de 785 milioane Euro.

In aceasta perioada, principalele probleme decurgand din punerea in aplicare a programelor PHARE au privit: procesul de selectie, contractarea, monitorizarea, implementarea si managementul financiar. Ca probleme specifice, pot fi mentionate:

Ghidul pentru aplicatii si cererea de finantare au continut exprimari neclare;

Termenul de semnare a contractelor a fost mult intarziat, ceea ce a scurtat durata de implementare;

Scurtarea duratei de implementare a proiectelor a dus la nefinalizarea proiectelor in perioada contractata, lipsa de pregatire a personalului;;

Insuficienta resurselor umane;

Procedurile de raportare finala au fost modificate prea des pe parcursul implementarii proiectelor,

Se considera ca Romania a acumulat, deja, o experienta importanta in elaborarea unor proiecte PHARE mai complexe, incepand mai ales cu anul 2000. Intre aceste proiecte de inscriu: parcuri industriale, centre de afaceri, centre expozitionale si de marketing, modernizarea aeroporturilor, poduri, drumuri nationale, proiecte turistice, reabilitarea cladirilor istorice sau de mediu, modernizarea instalatiilor de ape uzate.

In strategia pentru perioada 2000 - 2006, sprijinul PHARE se concentreaza pe doua prioritati:

Constructia institutionala (30% din program);

Investitii pentru dezvoltarea infrastructurii de reglementare si investitii in coeziunea economica si sociala (70% din program).

Implementarea programelor PHARE cuprinde doua dimensiuni:

Tehnica, se realizeaza la nivelul institutiilor de implementare, prin intermediul unitatilor de implementare a proiectelor;

Financiara, se realizeaza prin agentiile de implementare.

Concomitent cu monitorizarea programelor, pe parcursul derularii proiectelor, se desfasoara evaluarea intermediara pe baza rapoartelor de evaluare semestriale intocmite de autoritatile de implementare. Concluziile rezultate in urma acestor evaluari au in vedere imbunatatirea modului in care se pun in aplicare proiectele respective.

La expirarea perioadei pentru contractare si efectuarea platilor se desfasoara o evaluare ex-post cu scopul de a analiza impactul social si economic al programelor, beneficiile obtinute si eficienta.

In perioada 2000 - 2004, asistenta financiara nerambursabila, anuala, pentru Romania prin Programul PHARE s-a ridicat la 270 - 280 mil. euro.

Un loc aparte, in cadrul programelor PHARE, l-a ocupat cooperarea transfrontaliera cu Ungaria si Bulgaria, care a avut in vedere finantarea unor proiecte in judetele de la granita cu cele doua tari, pe baza unor prioritati stabilite in comun:

Dezvoltarea economica si protectia mediului;

Imbunatatirea infrastructurilor locale si transnationale, inclusiv pentru trecerea frontierei.

Incepand cu anul 2004, in programarea fondurilor PHARE s-a trecut la o abordare multianuala, in care proiectele au fost elaborate pe baza unor planuri strategice sectoriale pe mai multi ani.

Consiliul European de la Copenhaga din 2003 a stabilit, prin Road-map-ul pentru Romania, o crestere a fondurilor pe perioada 2004 - 2006 la cca 2,8 miliarde euro.

Prin Programul PHARE s-au finantat si proiecte de infratire institutionala (twinning) cu state membre din UE.

Aceste proiecte prevad ca, in institutia beneficiara (minister, agentie guvernamentala) sa fie trimisi pe o perioada de 1 - 2 ani functionari publici din administratia statelor membre. Rolul acestora este sa sprijine institutia respectiva in preluarea, intr-un mod eficient, a aqcuis-ului comunitar si sa participe la dezvoltarea institutiei pentru a functiona la un nivel comparabil cu institutia similara din statele membre.

In randul tinerilor, a societatii civile se bucura de un mare interes programele comunitare, finantate prin Programul National PHARE si care ofera posibilitatea unor schimburi profesionale, educative si culturale intre cetatenii Romaniei si cetatenii tarilor membre ale UE.

In vederea participarii la aceste programe, Romania trebuie sa plateasca anual, sub forma unui tichet de participare, o contributie financiara stabilita prin decizia Consiliului de Asociere. In general, aceasta contributie de plateste in proportie de 50% din fonduri de la bugetul national si 50% din bugetul Programului National PHARE. Pe aceasta baza, Romania a participat si participa la numeroase programe comunitare, intre care:

Socrates I;

Leonardo da Vinci II;

Tineret;

Cultura;

Vama;

Egalitatea de sanse;

Combaterea discriminarii;

Combaterea excluziunii sociale;

Viata;

Euratom;

Fiscalis;

Programul multianual pentru Intreprinderi si Antreprenoriat.

Distinct de programele comunitare, Romania participa si la Agentia Europeana de Mediu.