Procesul bugetar la nivel local

Procesul bugetar la nivel local

Definitie :

este un proces de decizie, ce consta in alocarea resurselor bugetare limitate necesare finantarii obiectivelor publice;

este un proces predominant politic, deoarece deciziile de alocare a resurselor bugetare mobilizate nu sunt determinate de fortele pietei, ci au la baza obiectivele programului de guvernare, fixate de partidele ce detin majoritatea parlamentara;

este un proces complex, realizat prin participarea unui mare numar de participanti - institutii publice, administratii publice, organizatii politice si sindicale;

este un proces ciclic, care se desfasoara intr-o ordine bine precizata, potrivit principiilor anualitatii si publicitatii bugetare.

Etapele procesului bugetar

elaborarea proiectului de buget;

aprobarea proiectului de buget;

executia bugetelor;

aprobarea contului anual de executie si controlul bugetar.

1. Elaborarea proiectului de buget

Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale (primarii si pre­sedintii consiliilor judetene si al Consiliului general al capitalei) vor stabili actiunile ce vor fi finantate din bugetele locale, pe baza de programe care vor fi intocmite de catre institutiile si serviciile publice de interes local, in scopul finantarii unor activitati, obiective, proiecte, care vor constitui anexe la bugetul local.

In elaborarea proiectului de buget este obligatoriu ca prezentarea proiectelor echilibrate la Directiile Generale ale Finantelor Publice sa se faca pana in data de 15 mai a anului anterior executiei bugetului. Acestia cumuleaza bugetele tuturor unitatilor administrativ teritoriale intocmind un buget al judetului pe care il trimit la Ministerul Finantelor Publice pana la data de 1 iunie. In intervalul cuprins 15 mai -1 iunie Ministerul Finantelor Publice va comunica nivelul maxim al sumelor defalcate si transferurilor aferente fiecarui judet. Pana la 20 iulie primariile si consiliul judetean vor depune la Directiile Generale ale Finantelor Publice un proiect de buget nou ce respecta sumele si transferurile alocate. Pana la 1 august Directiile Generale ale Finantelor Publice intocmesc noul proiect al bugetului local la nivelul judetului si il depun la minister.  Persoanele implicate in elaborarea bugetelor locale sunt primarii si presedintele consiliului judetean.

Ministerul Finantelor Publice preia proiectele de buget local pe judet de la Directiile Generale ale Finantelor Publice pentru a le corela cu bugetul de stat si bugetele altor ministere.

Indicatorii macroeconomici si sociali pentru anul bugetar pentru care se intocmeste bugetul, cat si pentru urmatorii 3 ani,

Politicile fiscale si bugetare la nivel national si nivel local

Prevederile memorandumurilor, acordurilor internationale de finantare

Politicile si strategiile sectoriale la nivel national si nivel local

Prioritatile formulate de ordonatorii de credite

Propunerile de variante de cheltuieli ale ordonatorilor de credite

Programele ordonatorilor

Propunerile de sume defalcate si de transferuri de la bugetul de stat la bugetele locale

Programe si actiuni de dezvoltare locala ce se doresc a fi realizate de o autoritate locala in anul bugetar.

2. Aprobarea proiectului de buget

a) Publicarea proiectelor de buget pentru a fi cunoscute de locuitori si a se aduce anumite modificari.

b) Rezolvarea eventualelor contestatii aparute in termen de 15 zile de la publicarea proiectului de buget in presa locala.

→ Aprobarea proiectului de buget local de consiliile competente in baza raportului intocmit de primar sau presedintele consiliului judetean se face prin Hotarare de consiliu pe baza votului a cel putin doua treimi din numarul celor alesi. Dupa aprobarea bugetelor, se depun la Directiile Generale ale Finantelor Publice care le trimit la minister repartizate pe trimestre.

→ Proiectele bugetelor locale elaborate in conditiile expuse mai sus, se prezinta spre aprobare consiliilor locale, judetene si Consiliului local al municipiului Bucuresti, in termen de 30 zile de ia intrarea in vigoare a legii anuale a bugetului de stat.

→ Pe baza bugetelor locale aprobate de consiliile locale si judetene, Directiile Generale ale Finantelor Publice Judetene intocmesc si transmit Ministerului Finantelor Publice bugetele pe ansamblul fiecarui judet, cu repartizarea pe trimestre a veniturilor si cheltuielilor, grupate pe comune, orase, municipii si sectoare ale municipiului Bucuresti si bugetul propriu al consiliului judetean, pe structura clasificatiei bugetare stabilita de Ministerul Finantelor Publice.

Veniturile si cheltuielile prevazute in bugetele locale se repartizeaza pe trimestre, in functie de termenele legale de plata a veniturilor si de perioada in care este necesara efectuarea cheltuielilor potrivit programelor intocmite de institutiile si serviciile publice locale, si se aproba de catre:

	pentru sumele defalcate din veniturile bugetului de stat si pentru transferurile de la acest buget, pe baza propu­nerilor ordonatorilor principali de credite, transmise de Directiile Generale ale Finantelor Publice Judetene la Ministerul Finantelor Publice, in termen de 20 zile de la intrarea in vigoare a legii bugetului de stat

- Ministerul    

Finantelor

Publice;

pentru bugetele proprii si bugetele institutiilor si serviciilor publice subordonate, in termen de 15 zile de la aprobarea sumelor repartizate de Ministerul Finantelor Publice.

de catre

ordonatorii

principali

de credite

Urmatoarea etapa o constituie repartizarea creditelor bugetare, aprobate prin bugetele locale, de catre ordonatorii principali de credite pe unitatile ierarhic inferioare potrivit sarcinilor ce revin acestora si aprobarea efectuarii cheltuielilor din bugetele proprii, respectiv ordonatorilor secundari.

La randul sau ordonatorii secundari de credite repartizeaza creditele bugetare aprobate pe unitati ierarhic inferioare ai caror conducatori au calitatea de ordonatori tertiari de credite

3. Executia bugetelor locale

Definitie :

Retinem: Executia cheltuielilor se bazeaza pe procedeul creditelor bugetare, ocazie cu care se verifica incadrarea in limita creditelor bugetare aprobate prin bugetele locale si potrivit destinatiei stabilite in aport cu gradul de folosire a sumelor puse la dispozitie anterior si respectarea dispozitiilor legale care reglementeaza efectuarea cheltuie­lilor respective.

o Asezarea impozitului, reprezinta identificarea si dimensionarea (stabilirea) materiei impozabile de care dispune o persoana juridica sau fizica si care este supusa impozitarii potrivit legilor fiscale specifice naturii sursei de venit.

o Lichidarea consta in determinarea cuantumului impozitului datorat de o persoana fizica si juridica in functie de marimea (volumul) materiei impozabile, de cotele de impozit si alte conditii prevazuta de actul normativ care reglementeaza fiecare impozit in parte.

o Emiterea titlului de percepere a impozitului, operatiune prin care se inscriu intr-un document (dispozitie) in baza caruia se autorizeaza perce­perea impozitului ca venit si care reprezinta titlul executoriu de incasare prin procedurile specifice executarii silite, in cazul in care contribuabilul nu isi achita din proprie initiativa obligatia fata de buget.

o Perceperea impozitului ce consta in incasarea efectiva a acestuia in cuantumul si termenele stabilite, operatiune prin care se sting obligatiile fiecarui contribuabil fata de buget, incasarea realizandu-se de catre unitatile trezoreriei statului.

De gradul de executie al bugetului raspund:

primarii si presedintele consiliului judetean

- ordonatorii

principali de credite

conducatorii institutiilor cu personalitate juridica

- ordonatorii

secundari si

tertiari de credite

Angajarea cheltuielilor bugetare reprezinta asumarea deciziei de angajare, de catre un ordonator de credite (conducatorii institutiilor publice) asupra cheltuielilor bugetare si care genereaza obligatia unei insti­tutii publice de a efectua plati pe seama creditelor deschise clin Bugetul de stat pentru livrarea de bunuri, executarea de lucrari sau prestari servicii. Angajarea cheltuielilor si efectuarea platilor nu pot avea loc daca acestea nu rezulta dintr-un act legal - contracte, comenzi, facturi prin care sunt stabilite obligatiile furnizorilor si ale beneficiarului si fara a purta viza de control financiar preventiv a sefului compartimentului financiar contabil sau a inlocuitorului acestuia.

Lichidarea reprezinta operatiunea prin care se verifica si se con­stata realizarea furnizarii bunurilor, a executiei lucrarilor si/sau a serviciilor prestate in urma receptiilor efectuate, in functie de care se stabileste cuantumul sumelor ce urmeaza a fi achitate din creditul bugetar aprobat. Fiind o operatiune posterioara realizarii livrarilor de marfuri, lucrarilor executate si/sau serviciilor prestate catre o institutie de stat angajatoare a cheltuielilor bugetare, lichidarea trebuie sa aiba la baza acte justificative - facturi, avize de insotire, procese verbale de receptie, situatii de lucrari, etc. - prin care se determina cuantumul (nivelul) platilor ce urmeaza a se efectua de catre institutia publica beneficiara.

Ordonantarea constituie actul de emitere, de catre institutia publica, a ordinului de plata, prin care, pe baza evaluarii realizate prin lichidare, se dispune plata unei sume de bani din alocatia bugetara in favoarea unui tert, operatiune care va fi de asemeni vizata de controlul financiar preventiv.

Document online: Metode financiare de evaluare a proiectelor de investitii Referat: Somajul

Plata reprezinta achitarea efectiva de catre institutia publica a sumei datorate catre furnizori sau creditori pentru stingerea obligatiilor banesti fata de acestia pentru livrarile de marfuri, executarea de lucrari si/sau serviciile prestate.

Executia bugetului local pe tot parcursul anului bugetar, este urmarita si analizata periodic de catre consiliile locale prin comisiile buget-finante, ordonatorii principali (primarii) intocmind conturile anuale de executie a bugetelor locale, pe care le supun spre aprobarea consiliilor locale pana 31 mai a anului urmator, in urmatoarea structura:

a) la venituri:

1. prevederi bugetare aprobate initial,

2. prevederi bugetare definitive,

3. incasari realizate.

b) la cheltuieli:

1. credite aprobate initial,

2. credite definitive,

3. plati efectuate.

Executia de casa a bugetelor locale se efectueaza prin unitatile teritoriale ale trezoreriei statului unde se evidentiaza in conturi distincte: 1. veniturile bugetare pe structura clasificatiei bugetare; 2. cheltuielile in limita creditelor bugetare aprobate si a desti­natiei stabilite; 3. alte operatiuni financiare ale ordonatorilor de credite buge­tare dispuse de acestia; 4. veniturile extrabugetare si cheltuielile dispuse de acestia.

Pe baza acestor date se stabileste rezultatul executiei.

Excedentul anual al bugetului local rezultat in urma regularizarii in limita transferurilor din bugetul de stat, se utilizeaza in ordine pentru:

• rambursarea eventualelor imprumuturi restante, plata dobanzilor si comisioanelor aferente;
• constituirea fondului de rulment.

Fondul de rulment functioneaza la nivelul fiecarei unitati administrativ teritoriale si este folosit pentru:

acoperirea golurilor de casa in trezorerii,

pentru acoperirea definitiva a eventualului deficit bugetar rezultat la sfarsitul exercitiului bugetar

pentru finantarea de investitii de interes local, cu aprobarea organelor locale.

Acoperirea golurilor temporare de casa se efectueaza din:

fondul de rulment

imprumuturi fara dobanda din disponibilitatile din contul general al trezoreriei statului (5% din totalul veniturilor estimate a se incasa pe durata anului fiscal in care se face imprumutul).

Raportarea executiei bugetelor locale se face trimestrial prin intermediul darilor de seama contabile ce se depun la Directiile Generale ale Finantelor Publice care le centralizeaza si intocmeste darea de seama contabila privind executia bugetului local la nivelul judetului.

Intocmirea Darilor de seama contabile, unde sunt reflectate detaliat reali­zarea veniturilor pe sursele de venituri fata de prevederi si nivelul cheltu­ielilor si platilor nete de casa pe destinatii, capitole, subcapitole, articole si alineate fata de creditele definitive aprobate.

Darile de seama contabile, semnate de ordonatorii principali de cre­dite si compartimentul financiar contabil dupa ce in prealabil au fost vizate de trezoreriile teritoriale, se depun la Directiile Generale ale Finantelor Publice Judetene, care le centralizeaza si intocmeste darea de seama pe ansamblul judetului si o trimite la Ministerul Finantelor Publice.

4. Aprobarea contului anual de executie

Se efectueaza de catre consiliile locale judetene si a municipiului Bucuresti pana in 31 mai a anului urmator. Se urmareste incadrarea veniturilor si a cheltuielilor in prevederile bugetare emitandu-se o Hotarare de consiliu prin care se aproba contul anual de executie.

La venituri, contul de executie cuprinde:

prevederi initiale

prevederi definitive

incasari realizate.

La cheltuieli, contul de executie cuprinde:

credite aprobate initial,

credite definitive

plati efectuate.

5. Controlul bugetar

In functie de momentul efectuarii avem control preventiv ce se face inaintea efectuarii platii sau incasarii veniturilor, control concomitent efectuat in momentul derularii operatiilor si control ulterior dupa ce operatia a avut loc. Controlul ulterior este efectuat de Curtea de Conturi.

Controlul preventiv cade in sarcina contabilului sef si a auditului intern in cadrul creditelor bugetare. Controlul concomitent este efectuat atat de compartimentul contabil cat si de Trezoreria Statului. Prin actul de control se urmareste realitatea intocmirii bugetului si executia acestuia in conditii de eficienta si eficacitate maxima.

Aplicatii in alegerea investitiilor publice locale:

Analiza cost-beneficiu are la baza evaluarea proiectelor de investitii pe baza raportului care exista intre costurile efectuate pentru realizarea investitiei si beneficiile estimate a se realiza.

Instrumentele folosite in aplicarea analizei cost-beneficiu sunt:[1]

1) valoarea prezenta: reprezinta valoarea avantajelor estimate a se obtine actualizata in momentul realizarii proiectului.

, unde:

Se aleg proiectele care au o valoare prezenta mai mare decat cheltuielile ocazionate de investitie.

2) valoarea prezenta neta: reprezinta valoarea beneficiilor realizate pe intreaga durata de viata a proiectului, tinand cont de investitia initiala, de veniturile si cheltuielile care apar pe parcursul vietii proiectului, precum si de actualizarea la momentul realizarii proiectului.

, unde:

Se aleg proiectele care au o valoare prezenta neta pozitiva.

3) rata interna de rentabilitate: reprezinta rentabilitatea la care valoarea prezenta neta a investitiei este 0.

Calculul ratei interne de rentabilitate se realizeaza prin interpolare. Se pleaca de la o rata interna de rentabilitate pentru care VPN este negativa (RIR_max) si de la o rata interna de rentabilitate pentru care VPN este pozitiva (RIR_min).

, unde:

Se aleg proiectele cu RIR maxim.

4) indicele de profitabilitate: reprezinta raportul dintre beneficiile nete actualizate si investitia initiala.

Se aleg proiectele care au indicele de profitabilitate maxim si mai mare de 1.

5) randamentul investitiei

Se alege proiectul cu randamentul maxim.

6) termenul de recuperare: reprezinta perioada de timp in care este amortizata investitia.

, unde:

Beneficiul mediu anual poate fi determinat in doua moduri, in functie de modalitatea de calcul.

 sau

Se urmareste realizarea proiectelor care au un termen de recuperare cat mai mic si situat sub durata de viata a investitiei.

Desigur, aplicarea acestor instrumente in selectarea proiectelor de investitii poate duce la aparitia unor situatii in care pentru aceleasi proiecte intrate in concurs pozitionarea sa fie diferita in functie de criteriul ales. Se va urmari in primul rand obtinerea unei valori nete prezente pozitive, iar in functie de situatia concreta se poate da intaietate unuia sau altuia dintre celelalte criterii.

Pentru exemplificare vom alege exemplul[2] unui ordonator de credite care se confrunta cu urmatoarea situatie: se pot efectua 3 proiecte de investitii independente, cu o durata de viata de 4 ani, avand la dispozitie un buget de 1000 de milioane de lei. Considerand costul capitalului de 15% si datele din tabelul de mai jos informatii despre cele 3 proiecte (valorile sunt in milioane de lei), se cere sa se afle care ar fi alegerea rationala a ordonatorului, stiindu-se ca rata inflatiei este de 11%.

Deoarece intervine inflatia, costul real al capitalului = (1 + 0,15)/(1 + 0,11) = 0,1036036. Costul real al capitalului = 10,36%, factorul de actualizare = 1,036036.

Se va determina VAN-ul pentru fiecare proiect si apoi, in limita bugetului disponibil va fi aleasa combinatia de proiecte care asigura VAN maxim posibil. Proiectele sunt independente in sensul cunoscut si anume acela ca realizarea unuia nu depinde de realizarea altuia.

VAN (1) = -200 + (0 - 10 - 200)/1,036036 + (200 - 50)/1,0733705 + (300 -40)/1,1120504 + (400 - 50)/1,1521242 = 274

VAN (2) = -500 + (100 - 10)/1,036036 + (200 - 20)/1,0733705 + (350 - 40)/1,1120504 + (400 - 50)/1,1521242 = 337

VAN (3) = -300 + (0 - 10 - 200)/1,036036 + (250 - 30)/1,0733705 + (400 - 40)/1,1120504 + (500 - 20)/1,1521242 = 442

Rezulta ca vor fi alese proiectele 2 si 3 care necesita o investitie de 1000 milioane incadrandu-se in limita bugetara si asigurand VAN maxim posibil.

TEST DE EVALUARE

1. Caracterizati procesul bugetar la nivel local.

Raspuns:

Trasaturile procesului bugetar la nivel local se caracterizeaza prin:

este un proces de decizie, ce consta in alocarea resurselor bugetare limitate necesare finantarii obiectivelor publice;

este un proces predominant politic, deoarece deciziile de alocare a resurselor bugetare mobilizate nu sunt determinate de fortele pietei, ci au la baza obiectivele programului de guvernare, fixate de partidele ce detin majoritatea parlamentara;

este un proces complex, realizat prin participarea unui mare numar de participanti - institutii publice, administratii publice, organizatii politice si sindicale;

este un proces ciclic, care se desfasoara intr-o ordine bine precizata, potrivit principiilor anualitatii si publicitatii bugetare.

2. Enumerati elementele care se iau in considerare la elaborarea proiectului bugetului local  si dezvoltati.

Raspuns:

Exercitii

Exemplu rezolvat:

1. Bugetele locale au la baza, in elaborare, aprobare si executie urmatoarele cinci principii:

a) unitatii;

b) autonomiei locale;                                        

c) echilibrului;

d) realitatii;

e) anualitatii;

f) publicitatii.

A) b, c, d, e, f; B) a, b, c, d, e; C) a, c, d, e, f; D) a, b, d, e, f;

Rezolvare           O O  O

De rezolvat:

Veniturile si cheltuielile prevazute in bugetele locale (varianta falsa):

a)     se repartizeaza pe semestre, in functie de termenele legale de plata a veniturilor si de perioada in care este necesara efectuarea cheltuielilor potrivit programelor intocmite de institutiile si serviciile publice locale

b)     se aproba de catre Ministerul Finantelor Publice pentru sumele defalcate din veniturile bugetului de stat si pentru transferurile de la acest buget

c)      se aproba de catre ordonatorii principali de credite (primarii) ai bugetelor locale pentru bugetele proprii si bugetele institutiilor si serviciilor publice subordonate

d)     se repartizeaza pe trimestre, in functie de termenele legale de plata a veniturilor si de perioada in care este necesara efectuarea cheltuielilor potrivit programelor intocmite de institutiile si serviciile publice locale

O O O O

3. Dintre urmatoarele enunturi care nu reprezinta o veriga a bugetului general consolidat?

a. bugetul asigurarilor sociale de stat

b. bugetul de stat

c. bugetele locale

d. bugetele societatilor de asigurari si reasigurari

e. bugetele fondurilor speciale

O O O O O

REZUMATUL TEMEI

Comunitatile locale reprezinta colectivitati umane delimitate teritorial din punct de vedere politic si administrativ, care au autoritati publice diferite de cele ale statului. Autonomia financiara a acestora este absolut necesara, deoarece autonomia administrativa nu ar fi posibila fara autonomia financiara, care-i asigura suportul material al functionarii. Exista si un alt argument puternic, si anume acela, conform caruia comunitatile locale isi cunosc posibilitatile proprii privind resursele banesti de provenienta publica si, mai ales, nevoile privind cheltuielile ce trebuie acoperite pentru producerea de servicii publice pe plan local.

In statele democratice, administratia locala se bazeaza pe principiile descentralizarii si autonomiei locale. Aceasta necesita un cadru legislativ si mecanisme necesare adecvate privind finantele administratiilor locale. Prin asemenea reglementari se urmareste: delimitarea patrimoniului public aflat in proprietatea primariilor, de cel aflat in proprietatea statului; crearea instrumentelor administrative necesare autoritatilor locale pentru asumarea responsabilitatii privind dezvoltarea locala.

Prin buget local se intelege bugetul unitatii administrativ-teritoriale.

Bugetele locale si bugetele institutiilor si serviciilor publice de interes local se aproba astfel:

1. bugetele locale, de catre consiliile locale, consiliile judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti, dupa caz;

2. bugetele institutiilor si serviciilor publice, finantate integral sau partial din bugetele locale, de catre consiliile mentionate la pct. 1, in functie de subordonarea acestora;

3. bugetele institutiilor si serviciilor publice, finantate integral din venituri extrabugetare, de catre organul de conducere a acestora, cu avizul ordonatorului principal de credite.

Fiecare comuna, oras, municipiu, sector al municipiului Bucuresti, judet, respectiv municipiul Bucuresti, intocmeste bugetul local, in conditii de autonomie, potrivit legii. Intre aceste bugete nu exista relatii de subordonare.

Ordonatorii principali de credite elaboreaza si prezinta, odata cu proiectul anual al bugetului local, o prognoza a acestuia pe urmatorii 3 ani, precum si programul de investitii publice, detaliat pe obiective si pe ani de executie.

Institutiile publice cuprind autoritatile unitatilor administrativ-teritoriale, institutiile publice si serviciile publice de interes local, cu personalitate juridica, indiferent de modul de finantare a activitatii acestora.

Veniturile si cheltuielile publice locale se grupeaza conform clasificatiei indicatorilor privind finantele publice, elaborata de Ministerul Finantelor Publice.

Clasificatia indicatorilor privind finantele publice cuprinde la venituri - capitole si subcapitole, iar la cheltuieli - parti, capitole, subcapitole, titluri si articole, precum si alineate, dupa caz.

Fiecare comuna, oras, municipiu, sector al Municipiului Bucuresti, intocmeste buget propriu, in conditii de autonomie; intre bugetele consiliilor locale si bugetele consiliilor judetene nu exista relatii de subordonare.

Resursele financiare ale unitatilor administrativ-teritoriale se constituie din impozite, taxe si alte venituri ale bugetului de stat, cote aditionale la unele venituri ale bugetului de stat si ale bugetelor locale, transferuri cu destinatie speciala de la bugetul de stat si venituri cu destinatie sociala.

Competentele si raspunderea autoritatilor administratiei publice locale, in ceea ce priveste finantele publice locale, se refera la:

v    elaborarea si aprobarea bugetelor locale la termenele stabilite;

v    stabilirea, incasarea si urmarirea impozitelor si taxelor locale, in conditiile legii;

v    urmarirea executiei bugetelor locale si rectificarea acestora pe parcursul intregului an bugetar, in conditii de echilibru bugetar;

v    stabilirea si urmarirea modului de prestare a serviciilor publice locale, inclusiv optiunea trecerii sau nu a acestor servicii in raspunderea unor agenti economici specializati sau servicii publice locale, in vederea eficientizarii acestora in beneficiul cetatenilor;

v    angajarea de imprumuturi pe termen scurt, mediu si lung si urmarirea achitarii la scadenta a obligatiilor de plata rezultate din acestea;

v    organizarea si urmarirea efectuarii controlului financiar de gestiune asupra gestiunilor proprii, a gestiunilor institutiilor si serviciilor publice din subordinea consiliilor locale.

Procesul bugetar este definit ca un ansamblu de activitati si operatiuni referitoare la elaborarea proiectului de buget si la aprobarea acestuia, la executia bugetului, la incheierea si aprobarea contului de executie bugetara, precum si la controlul bugetar.

Activitatile procesului bugetar se desfasoara intr-un cadru constitutional si administrativ, care prezinta particularitati de la o tara la alta, determinate de evolutia istorica, dar si trasaturi comune:

este un proces de decizie, ce consta in alocarea resurselor bugetare limitate necesare finantarii obiectivelor publice;

este un proces predominant politic, deoarece deciziile de alocare a resurselor bugetare mobilizate nu sunt determinate de fortele pietei, ci au la baza obiectivele programului de guvernare, fixate de partidele ce detin majoritatea parlamentara;

este un proces complex, realizat prin participarea unui mare numar de participanti - institutii publice, administratii publice, organizatii politice si sindicale;

este un proces ciclic, care se desfasoara intr-o ordine bine precizata, potrivit principiilor anualitatii si publicitatii bugetare.

Proiectele bugetelor locale se elaboreaza pe baza proiectelor de bugete proprii ale administratiei publice locale, ale institutiilor si serviciilor publice de subordonare locala.

Elaborarea bugetelor locale este de competenta primarilor, in ceea ce priveste bugetele comunale si orasenesti si a presedintilor consiliilor judetene, in ceea ce priveste bugetele judetelor. In exercitarea acestor atributii, primarii comunelor si oraselor, precum si presedintii consiliilor judetene sunt ajutati de functionarii de specialitate financiar - contabila din comune si de serviciile de buget din circumscriptiile si administratiile financiare ale oraselor si municipiilor, sau judetelor, dupa caz.

Proiectul bugetului local se publica in presa locala sau se afiseaza la sediul primariei, dupa care, in termen de 15 zile, este supus aprobarii consiliului local, judetean si Consiliului General al Municipiului Bucuresti, dupa caz.

Proiectul bugetului local este insotit de raportul primarului, al presedintelui consiliului judetean sau al primarului general al municipiului Bucuresti, dupa caz, precum si de contestatiile depuse de catre locuitori, in termen de 15 zile de la data publicarii sau afisarii proiectului.

Consiliul local, judetean si Consiliul General al Municipiului Bucuresti, dupa caz, se pronunta asupra contestatiilor si adopta proiectul bugetului local, dupa ce acesta a fost votat pe capitole, subcapitole, articole si anexe.

Subordonata acestor cerinte, elaborarea proiectelor de bugete locale, incepe in etapele prevazute de normele metodologice ale Ministerului Finantelor Publice, concomitent pentru fiecare unitate administrativ - teritoriala, precum si pentru fiecare institutie si serviciu de interes local, aflat in relatie de finantare cu bugetul localitatii in care isi are sediul.

Pe baza bugetelor locale aprobate, in conditiile legii, de consiliile locale, judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti, dupa caz, directiile generale ale Finantelor Publice si controlului financiar de stat intocmesc si transmit Ministerului Finantelor Publice bugetele pe ansamblul fiecarui judet, respectiv al municipiului Bucuresti, cu repartizarea pe trimestre a veniturilor si cheltuielilor, grupate in cadrul fiecarui judet si ale municipiului Bucuresti pe comune, orase, municipii, sectoare ale municipiului Bucuresti si bugetul propriu, pe structura clasificatiei bugetare stabilita de Ministerul Finantelor Publice.

Veniturile si cheltuielile prevazute in bugetele locale se repartizeaza pe trimestre, in functie de termenele legale de incasare a veniturilor si de perioada in care este necesara efectuarea cheltuielilor, si se aproba de catre:

1. Ministerul Finantelor Publice, pentru sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si pentru transferurile de la acest buget, pe baza propunerilor ordonatorilor principali de credite ai bugetelor locale, transmise de directiile generale ale Finantelor Publice si controlului financiar de stat, in termen de 20 de zile de la intrarea in vigoare a legii bugetului de stat;

2. Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale, pentru bugetele proprii si bugetele institutiilor si serviciilor publice subordonate, in termen de 15 zile de la aprobarea sumelor.

Fundamentarea veniturilor bugetelor locale se realizeaza cu ajutorul datelor colectate de catre consiliile comunale si serviciile de impozite si taxe din cadrul circumscriptiilor si administratiilor financiare orasenesti si municipale, respectiv, de directiile judetene ale Finantelor Publice si controlul financiar de stat. Respectivele organe fiscale stabilesc cuantumul banesc preliminat pentru anul urmator al fiecaruia dintre impozitele, taxele si celelalte venituri ordinare ale proiectului bugetului local, in comparatie cu bugetul anterior. Veniturile bugetelor locale se formeaza din impozite, taxe si alte venituri stabilite de Legea bugetara anuala.

Aceasta categorie de impozite fiscale, cu ce mai mare pondere in cuprinsul bugetului local se achita trimestrial, avand patru termene de plata: 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie si 15 decembrie ale anului fiscal curent. Ca urmare aceste termene de plata, reprezinta, totodata, si puncte culminate ale incasarilor la bugetul local, desi cheltuielile administratiei publice locale sunt regulate, iar cele de investitii sunt programate, de regula, pentru ultimele sase luni ale anului fiscal.