Piata creditului pe termen scurt si lung

Promovarea imprumuturilor nu este, in mod clar, un scop in sine. Imprumuturile contractate de autoritatile locale cu scopul de a finanta deficitul contului curent, maresc datoriile care vor trebui platite de viitorii contribuabili, fara a spori productivitatea si mijloacele de rambursare. Imprumutarea prematura, contractata inainte ca autoritatea locala sa isi fi evaluat solvabilitatea sau sa isi fi identificat in mod clar prioritatile investitionale, va duce aproape sigur la epuizarea resurselor bugetare locale si la marirea riscului la nivelul sistemului fiscal.

Scopul primar al dezvoltarii pietei creditului municipal este de a mari volumul investitiilor pentru sustinerea serviciilor municipale esentiale. Intr-o perioada in care, in intreaga tara, autoritatile de la toate nivelele se confrunta cu constrangeri bugetare majore, imprumuturile prudente ar putea mari capacitatea investitionala. Programele de investitii bine structurate conduc la realizarea unor infrastructuri necesare azi, finantarea datoriilor facandu-se insa mai tarziu , fie din veniturilor viitoare generate de obiectivele respective de investitii, fie prin intermediul tarifelor percepute de la utilizatori, fie pe baza economiilor realizate la costul de furnizare a serviciilor respective.

Pentru moment, Romania are avantajul ca nu a avut inca loc o "explozie" a creditelor acordate administratiilor locale. Multe alte tari s-au confruntat intai cu situatia unui numar mare de autoritati locale cu datorii contractate, si abia apoi s-au trezit obligate sa incerce sa reconstruiasca ex post facto un cadru legal care sa fie potrivit cu interesul tuturor factorilor implicati de a se dezvolta portofoliul de credite sanatoase si de a se limita practicile abuzive si excesive. Romania are astfel posibilitatea de a dezvolta intai cadrul de reglementare, si de fapt a facut deja pasi importanti in aceasta directie, anticipand dezvoltarea viitoarei piete. Romania poate, de asemenea, sa traga invataminte din riscurile care au aparut in alte tari. De la cazul Braziliei si pana la cel al Rusiei, apelarea excesiva la imprumuturi din partea autoritatilor locale sau contractarea datoriilor in lipsa unui cadru legal adecvat (care sa clarifice probleme critice precum statutul garantiilor sau care sunt remediile aflate la dispozitia creditorilor in caz de neplata din partea municipalitatilor) a marit crizele economice nationale. Potentialul benefic al unei piete de credit municipal asezate pe baze sanatoase este foarte mare, insa la fel de mare este si riscul asociat unor imprumuturi insuficient pregatite. Este in interesul tuturor factorilor implicati (autoritatile locale, guvernul, bancile si investitorii interesati de piata de credit municipal) ca aspectele legate de politicile privind dezvoltarea pietei creditului municipal sa fie bine intelese iar cadrul legal corespunzator sa fie definit inainte ca piata sa inceapa sa functioneze.

Rolul primar al descentralizarii fiscale si al cadrului legislativ pentru imbunatatirea credibilitatii financiare a APL. Punerea dezvoltarii pietei de credit municipal pe agenda de prioritati necesita in prealabil un angajament din partea guvernului de a descentraliza segmente importante ale serviciilor publice, impreuna cu finantarea unor asemenea servicii si infrastructura necesara pentru asigurarea lor. Intr-un sistem descentralizat in mod eficient, autoritatile locale vor putea alege intr-o anumita masura tipul precum si gradul de acoperire al serviciilor publice pe care le asigura la nivel local. Autoritatilor locale le va reveni cel putin partial responsabilitatea pentru acoperirea costului furnizarii serviciului la nivel local, prin impozite sau tarife.

Administratiile vor trebui sa finanteze din resursele proprii cel putin o parte din costurile de capital necesare pentru repararea sau extinderea retelelor de infrastructura, probabil in colaborare cu autoritatile centrale, care contribuie prin transferuri pentru investitii, fie prin alte forme de co-finantare. In final, pentru ca descentralizarea sa devina realitate, autoritatile locale vor trebui sa aiba o anumita flexibilitate in ceea ce priveste stabilirea nivelului taxelor si impozitelor locale, astfel incat sa poata plati pentru nivelul investitiilor si serviciilor pe care l-au ales. Intr-un sistem descentralizat, contribuabilii au un cuvant important de spus in ceea ce priveste nivelul serviciilor publice pe care le asigura, avand tn vedere costurile asigurarii serviciului.

O piata a creditului municipal se potriveste cu un sistem al finantelor publice in care autoritatile locale au o putere de decizie si o responsabilitate financiara si fiscala semnificative.

In acest moment nu este inca suficient de clar cat de profund a fost si va fi procesul de descentralizare in Romania a APL si nici cat de rapid se va avansa in aceasta directie. Este clar ca o piata a creditului municipal trebuie vazuta ca un instrument care ajuta autoritatile locale sa joace un rol important in investitiile la nivel local. Romania ar face o greseala sa se grabeasca cu pregatirea procesului de imprumutare al APL, fara sa contruiasca in acelasi timp restul cadrului legal care mareste rolul APL si sursele veniturilor acestora, in limitele disciplinei fiscale si ale unor constrangeri bugetare severe.

Analiza: Metode financiare de evaluare a proiectelor de investitii Proiect: Procesul politico-juridic in Uniunea Europeana

In functie de durata lor, ciclurile economice sunt de mai multe tipuri care se suprapun si intrepatrund.

1. Ciclurile lungi "seculare" (Kontratiev) care au o durata de 40-60 de ani. In acest interval de timp, in economie este dominant un anumit mod tehnic de pro­ductie.

O perioada de timp (20-30 ani) modul tehnic de productie are un cadru adecvat de afirmare si capacitatea de a progresa. Dupa aceasta, el intra in conflict cu posibili­tatile oferite de resursele economice pe baza carora a fost edificat; apar semne de epuizare a capacitatii lui de afirmare si se manifesta o tendinta de scadere a eficientei economice.

Incepe o perioada de tranzitie spre un nou mod de productie, de 20-30 de ani, caracterizat printr-o eficienta economica mai mare in care elementele vechiului mod se perpetueaza datorita unor factori substantiali si se intrepatrund cu elementele noului sistem, care se extind.

In faza descendenta a ciclului economic are loc o criza structurala caracterizata prin:

modificari fundamentale in tehnicile si tehnologiile de fabricatie, in locul si rolul omului in activitatea economica, in special in productie;

declinul unor subramuri economice si produse legate de vechiul mod de pro­ductie;

ascensiunea unor subramuri economice si produse legate de noul mod de pro­ductie etc.

Generalizarea noului mod de productie incheie un ciclu de evolutie a econo­miei, marcand trecerea la un nou stadiu calitativ al factorilor de productie. Conform acestei logici, in evolutia oricarei economii mature se disting doua mari faze, una ascendenta si alta descendenta, fiecare cu o durata de 20-30 ani.

Faza ascendenta se caracterizeaza prin preponderenta anilor de prospe­ritate economica si ritmuri relativ inalte de crestere a venitului national, investitiilor, pro­ductiei, desfacerilor, implicit cresterea nivelului de trai.

In faza descendenta are loc incetinirea ritmurilor de sporire a productiei, investitiilor, veniturilor, inrautatirea gradului de ocupare etc. Cauza principala a ciclului secular consta in evolutia ciclica a cercetarii stiintifice si inovatiei tehnologice in legatura stransa cu ciclul schimbarilor structurale din economie. Sub influenta acestora are loc schimbarea la fiecare 40-60 de ani a modului tehnic de productie.

In faza ascendenta a ciclului lung are loc un proces investitional susti­nut, ceea ce determina cresterea productiei, venitului investitional si eficientei economice. Cer­cetarea stiintifica in faza ascendenta a ciclului lung nu se confrunta cu nevoi deosebit de presante, ceea ce determina un recul al marilor descoperiri si inventii. Daca totusi se inregistreaza, inovatiile tehnologice se aplica pe scara redusa, baza procesului investitional constituind-o stocul deja existent al realizarilor verificate de practica.

Oportunitatea competitiei intre imprumuturile bancare si obligatiunile municipale.

Exista mai multe instrumente de finantare prin credit la nivelul administratiei locale. .Un imprumut bancar acordat este diferit ca structura de o emisiune de obligatiuni municipale adresata fondurilor de pensii sau altor investitori. Cu toate acestea, cele doua forme de credit pot servi aceluiasi scop, al finantarii unei investitii pe termen mediu pentru o administratie locala. Istoric vorbind, pentru finantarea creditului municipal anumite parti ale lumii, ca de exemplu Europa de Vest, s-au bazat mult mai mult pe imprumuturi bancare decat pe obligatiuni vandute pe piata de capital , in vreme ce alte tari - ca SUA - s-au bazat mai mult pe obligatiuni municipale. Exista distinctii importante intre cele doua instrumente: o emisiune publica de obligatiuni municipale necesita publicarea unor informatii financiare , ceea ce o face mult mult mai transparenta decat un imprumut bancar. In cazul unui imprumut bancar, in mod normal, informatia este dezvaluita doar creditorilor. Oricum, o tara ca Romania, proaspat angajata pe calea dezvoltarii pietei de credit municipal, nu are nici un motiv ca prin intermediul sistemului de legi sa aleaga o forma de creditare in detrimentul celeilalte. Acelasi cadru legal de baza se poate si trebuie aplicat ambelor tipuri de instrumente de indatorare, fara discriminare intre ele. Competitia intre banci si piata obligatiunilor poate contribui la pastrarea costurilor de obtinere a capitalului cat mai jos posibil pentru autoritatile locale imprumutate.