Finante
Organizarea si capitalul Bancii Centrale EuropeneOrganizarea si capitalul Bancii Centrale Europene Banca Centrala Europeana impreuna cu bancile centrale nationale ale statelor membre ale Uniunii Europene alcatuiesc Sistemul European al Bancilor Centrale, cu toate ca doar 12 tari au adoptat moneda euro. Banca Centrala Europeana (BCE) din Frankfurt este banca centrala a Uniunii Europene, cu functia de administrare a politicii monetare in cele 12 tari care folosesc euro ca moneda (Uniunea Monetara Europeana). In conformitate cu prevederile articolului 106 din Tratatul asupra Uniunii Europene, Banca Centrala Europeana are personalitate juridica, se bucura in statele membre de capacitate juridica, poate sa dobandeasca si sa instraineze bunuri mobile si imobile. Banca Centrala Europeana urmareste ca sarcinile incredintate Sistemului European al Bancilor Centrale sa fie indeplinite prin propriile activitati, in conformitate cu statutul sau, sau de bancile centrale nationale. Importanta Bancii Centrale Europene decurge din faptul ca, pentru prima data in istorie, apare un producator central european de moneda-simbol, care nu numai ca elibereaza statul de limitarile bugetare pe care fostul regim le impunea, dar, in acelasi timp, ii deschide noi cai de imbogatire, lui si grupurilor partizane, pe seama celorlalti cetateni. Acesta este adevaratul scop al Bancii Centrale Europene si aceasta este intentia creatorilor sai. Banca Centrala Europeana este cunoscuta cu initiale diferite in mai multe limbi: EZB: Europäische Zentralbank BCE: Banque Centrale Européenne, Banco Central Europeo, Banca Centrale Europea, Banco Central Europeu, Banca Centrala Europeana; ECB: European Central Bank, Europæiske Centralbank, Europese Centrale Bank, Europeiska Centralbanken; ΕΚΤ: Ευρωπαικη Κεντρικη Τραπεζα; EKP: Euroopan Keskuspankki; Banca Centrala Europeana si-a inceput activitatea in cea de a doua jumatate a anului 1998, odata cu trecerea la faza a treia a Uniunii Economice si Monetare. 1. Organizarea Bancii Centrale Europene Figura nr. 2 Organizarea Bancii Centrale Europene
Sursa: Voinea, Gheorghe, op. cit., Editura Sedcom Libris, Iasi, 2004, pag.277. Conducerea Bancii Centrale Europene este asigurata de un Consiliu al Guvernatorilor, ce stabileste orientarile generale si politicile monetare, si un Consiliu Director, compus din presedinte si vicepresedinte, insarcinati cu aplicarea masurilor decise de Consiliul Guvernatorilor.[1] Consiliul Guvernatorilor Este format din membrii Comitetului director si guvernatorii bancilor centrale. Se reuneste de cel putin 10 ori pe an pentru a decide asupra problemelor monetare.[2] Fiecare membru al Consiliului Guvernatorilor dispune de un vot, iar deciziile se adopta cu majoritate simpla. In caz de egalitate, votul presedintelui este preponderent. Consiliul Guvernatorilor poate sa voteze daca se intruneste cvorumul de doua treimi din membri. In vederea adoptarii unor decizii, voturile membrilor Consiliului Guvernatorilor sunt ponderate conform repartitiei capitalului subscris al Bancii Centrale Europene de bancile centrale nationale.
Consiliul Guvernatorilor adopta orientarile si deciziile necesare indeplinirii sarcinilor incredintate de Sistemul European al Bancilor Centrale. Consiliul Guvernatorilor stabileste politica monetara a Comunitatii, decide asupra obiectivelor monetare intermediare, ratele directoare ale dobanzilor si strucutra rezervelor valutare. Comitetul Director Este alcatuit din presedinte, vicepresedinte si alti patru membri. Presedintele, vicepresedintele si ceilalti membri ai Comitetului Director sunt numiti de comun acord de reprezentantii statelor membre, la recomandarea Consiliului European si dupa consultarea Parlamentului European si a Consiliului Guvernatorilor, dintre persoane a caror autoritate si experienta profesionala in domeniul monetar sau bancar sunt recunoscute. Mandatul lor are o durata de opt ani si nu poate fi reinnoit.[3] Membrii Comitetului Director sunt cetateni ai statelor membre, nu pot exercita alte profesii remunerate, iar in caz de egalitate, votul presedintelui este preponderent. Fiecare membru al Comitetului Director prezent la sedinte are dreptul sa voteze si dispune in acest scop de un vot. Comitetul Director implementeaza politica monetara in conformitate cu orientarile si deciziile adoptate de Consiliul Guvernatorilor si pregateste reuniunile acestuia. Presedintele prezideaza Consiliul Guvernatorilor, Comitetul Director al Bancii Centrale Europene si prezideaza banca in exterior. Consiliul General Se constituie din presedinte, vicepresedinte si guvernatorii bancilor centrale nationale. Ceilalti membri ai Comitetului Director pot participa fara drept de vot la reuniunile Consiliului General. Consiliul General are urmatoarele functii: Executa sarcinile tranzitorii; Sprijina indeplinirea functiilor consultative si colectarea informatiilor statistice; Elaboreaza rapoartele de activitate; Stabileste regulile necesare standardizarii procedurii contabile si informarii asupra operatiilor bancilor centrale nationale; Stabileste conditii de angajare a personalului Bancii Centrale Europene.[4] Comitetul Economic si Financiar In vederea coordonarii politicilor monetare ale statelor membre, acest organism are urmatoarele misiuni: 1. formularea avizelor, fie la cererea Consiliului European sau Comisiei, fie din proprie initiativa; 2. urmareste situatia economica si financiara a statelor membre ale Comunitatii si prezinta raport Consiliului European si Comisiei Europene in legatura cu acestea; 3. pregateste lucrarile Consiliului Guvernatorilor care se refera la anumite articole din tratat; 4. cel putin odata pe an examineaza circulatia capitalurilor si efectuarea platilor care rezulta din aplicare tratatului si din masurle aplicate de Consiliu, propune solutii de imbunatatire si prezinta un raport Comisiei si Consiliului in legatura cu rezultatele examinarii. 2. Capitalul Bancii Centrale Europene Capitalul Bancii Centrale Europene se cifreaza la 5 miliarde de euro si se poate majora prin decizia Consiliului Guvernatorilor care se adopta cu majoritate calificata. Voturile membrilor Consiliului Guvernatorilor sunt ponderate conform repartitiei capitalului subscris la Banca Centrala Europeana de catre bancile centrale nationale. O decizie privind majoritatea calificata se adopta daca voturile favorabile exprimate reprezinta cel putin doua treimi din capitalul subscris la Banca Centrala Europeana si cel putin jumatate din actionari.[5] Deasemenea, Consiliul Guvernatorilor hotaraste cu o majoritate calificata asupra cuantumului capitalului exigibil si a modalitatilor de varsare a capitalului. Bancile centrale nationale sunt singurele autorizate sa subscrie si sa detina capitalul Bancii Centrale Europene. Fiecare banca centrala detine o pondere in capitalul Bancii Centrale Europene care este egala cu suma urmatoarelor procente: 50% din cota pe care statul membru o reprezinta in cadrul populatiei Comunitatii in penultimul an dinaintea constituirii Sistemului European al Bancilor Centrale; 50% din cota pe care statul membru o detine din produsul intern brut al Comunitatii la preturile pietei, constatate in decursul celor cinci ani care au precedat penultimul an dinaintea constituirii Sistemului European al Bancilor Centrale. Dupa constituirea Sistemului European al Bancilor Centrale ponderile atribuite bancilor centrale nationale se revizuiesc din cinci in cinci ani. Bancile centrale nationale pun la dispozitia Bancii Centrale Europene rezerve valutare, altele decat monedele statelor membre, pozitii de rezerva la FMI si DST in valoare de pana la 50 de miliarde de euro. Consiliul Guvernatorilor decide asupra partii de rezerve care poate fi pretinsa de Banca Centrala Europeana dupa constituire si sumele ce se solicita ulterior. Banca Centrala Europeana este autorizata sa gestioneze rezervele si sa le utilizeze conform statutului. Contributia fiecarei banci centrale nationale la formarea rezervelor depinde de partea de capital subscrisa la Banca Centrala Europeana. In acest sens, Banca Centrala Europeana poate sa solicite rezerve suplimentare in limita fixata si poate sa gestioneze rezervele la FMI si DST. Bancile centrale nationale efectueaza operatii cu rezerve pentru indeplinirea obligatiilor ce le revin fata de organizatiile internationale. Operatiile privind rezervele valutare care revin bancilor centrale nationale dupa transferul catre Banca Centrala Europeana si tranzactiile efectuate de statele membre cu fondurile lor de rulment peste o limita fixata sunt supuse autorizarii Bancii Centrale Europene pentru a asigura coerenta in politica monetara si valutara a Uniunii Europene. Suma veniturilor monetare ale bancilor centrale se repartizeaza intre ele, proportional cu partile varsate la capitalul Bancii Centrale Europene. Profitul net al Bancii Centrale Europene se distribuie astfel: [6] O suma care urmeaza a fi determinata de Consiliul Guvernatorilor si care nu poate depasi 20% din beneficiul net se transfera fondului general de rezerva in limita a 100% din capital; Beneficiul net se distribuie detinatorilor partilor la Banca Centrala Europeana, proportional cu sumele varsate. In cazul in care Banca Centrala Europeana inregistreaza o pierdere, aceasta se acopera din fondul general de rezerva si daca este necesar din venitul monetar obtinut in cursul exercitiului financiar, pe baza deciziei Consiliului Guvernatorilor proportional cu si pana la concurenta sumelor alocate bancilor centrale nationale. In indeplinirea misiunilor incredintate, Banca Centrala Europeana poate sa deschida conturi la bancile centrale nationale, la organismele publice, sa accepte pentru imprumuturile acordate active si titluri drept garantii, poate sa intervina pe pietele de capital prin operatii de vanzare-cumparare, poate sa imprumute sume exprimate intr-o anumita moneda. Banca Centrala Europeana este singura abilitata sa autorizeze emisiunea bancnotelor. Bancnotele emise de Banca Centrala Europeana si de bancile centrale nationale sunt singurele mijloace de plata legale in interiorul Uniunii Europene. Statele membre pot emite monede metalice sub rezerva aprobarii emisiunii de catre Banca Centrala Europeana. Consiliul poate sa hotarasca, dupa consultarea Bancii Centrale Europene, asupra unor masuri pentru armonizarea valorilor unitare si a specificatiilor tehnice a tuturor monedelor metalice destinate circulatiei in vederea asigurarii unei bune circulatii in interiorul Uniunii Europene. [1] Dragos, Dacian Cosmin, Uniunea Europeana.Institutii.Mecanisme, Editura All Beck, Bucuresti, 2005, p.86. [3] Voinea, Gheorghe, op. cit., Editura Sedcom Libris, Iasi, 2004, pag.278. [4] Voinea, Gheorghe, op. cit. , Editura Sedcom Libris, Iasi, 2004, p.278. [5] Idem, p.281. [6] Voinea, Gheorghe, op. cit., Editura Sedcom Libris, Iasi,2004, p.282.
|