Finante
Mijloace imobilizate (imobilizari) - imobilizari necorporale, corporale, financiareCategorii de mijloace si resurse (surse de provenienta)(clasificarea si definirea acestora)
Imobilizarile sunt bunuri si valori pe care entitatile isi propun sa le detina si sa le exploateze pe termen lung (mai mare de un an) cu scopul generarii beneficiilor economice. Se caracterizeaza prin faptul ca nu se consuma la prima utilizare. Valoarea acestora se recupereaza, in general, pe calea amortizarii. 1. Imobilizari necorporale sunt valori si drepturi detinute de unitatea patrimoniala pe termen lung si care nu au o forma fizica, concreta: nu sunt tangibile. Normele contabile le definesc ca fiind valorile identificabile, nemonetare, fara suport material si detinute pentru utilizare in procesul de productie, furnizare de bunuri sau servicii, pentru a fi inchiriate tertilor sau pentru scopuri administrative. Imobilizarile necorporale cuprind: 1.1. Concesiuni, brevete, licente, marci comerciale si alte drepturi si valori asimilate. Se cuprinde aici valoarea bunurilor sau drepturilor dobandite de unitatea patrimoniala si pe care le va exploata pe termen lung, conform contractelor incheiate. Se amortizeaza conform legislatiei in vigoare, de regula, pe durata lor de exploatare. 1.2. Fondul comercial reprezinta partea din fondul de comert care nu se regaseste in celelalte elemente de patrimoniu, dar care concura la mentinerea si dezvoltarea potentialului unitatii, cum sunt: clientela, vadul comercial, reputatia si alte elemente necorporale. Din punct de vedere contabil, acesta se determina ca diferenta intre valoarea reala recunoscuta de parti in cadrul tranzactiilor directe si valoarea inregistrata in contabilitate pentru bunurile identificabile care au facut obiectul tranzactiei. 1.3. Alte imobilizari necorporale. Se incadreaza aici programele informatice create de unitate sau achizitionate de la terti, pentru nevoile de utilizare proprii. Desi memorate pe suporturi materiale, partea esentiala se refera la prestatia intelectuala de esenta necorporala, protejata sub forma unui drept de proprietate intelectuala. 1.4. Imobilizari necorporale in curs sunt imobilizarile care nu au fost inca terminate si date in functiune. Se asimileaza imobilizarilor necorporale doua categorii de cheltuieli care trebuie repartizate pe mai multe perioade (includerea lor in aceasta categorie are drept scop etalarea pe mai multe exercitii financiare): 1.5. Cheltuielile de constituire reprezinta cheltuielile cauzate de infiintarea intreprinderilor sau dezvoltarea acestora prin modificarea semnificativa a dimensiunilor ori activitatilor acestora: taxe si alte cheltuieli de inscriere si inmatriculare, cheltuieli privind emiterea de actiuni si obligatiuni, cheltuieli de prospectare a pietei si de publicitate si alte cheltuieli de aceasta natura legate de infiintarea sau modificarea activitatii entitatii. Valoarea lor se recupereaza prin mecanismul amortizarii in cadrul unei perioade de maximum 5 ani. 1.6. Cheltuielile de dezvoltare cuprind cheltuielile generate de aplicarea rezultatelor cercetarii sau a altor cunostinte, in scopul realizarii de produse sau servicii noi sau imbunatatite substantial, care se materializeaza in proiecte individuale pentru care se poate calcula un cost distinct, recuperabil prin amortizare (de regula, pe perioada contractului sau pe durata de utilizare, care poate depasi 5 ani). 2. Imobilizari corporale sunt bunuri concrete aflate in proprietatea unitatii patrimoniale si detinute sau exploatate pe termen lung. Se incadreaza aici: 2.1. Terenurile, inclusiv amenajarile de terenuri (investitiile efectuate pentru amenajarea lacurilor, baltilor, iazurilor si alte lucrari similare). Terenurile nu se amortizeaza (de regula), in timp ce amenajarile de terenuri sunt supuse amortizarii. 2.2. Constructii, instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii, mobilier, aparatura birotica, echipamante de protectie a valorilor umane si materiale si alte active corporale sunt bunuri sau complexe de bunuri care: sunt detinute de o entitate pentru a fi utilizate in productia de bunuri sau prestarea de servicii, pentru a fi inchiriate tertilor sau pentru a fi folosite in scopuri administrative; sunt utilizate pe parcursul unei perioade mai mari de un an. Specific imobilizarilor corporale (mai putin terenurilor) este faptul ca se amortizeaza (ca si alte imobilizari), pe baza unui plan de amortizare, de la data punerii in functiune a acestora si pana la recuperarea integrala a valorii lor de intrare, conform duratelor de utilizare economica si conditiilor de utilizare. 2.3. Imobilizari corporale in curs reprezinta investitiile neterminate efectuate cu forte proprii ori bunurile de natura imobilizarilor corporale achizitionate, dar care nu au fost inca puse in functiune definitiv. 3. Imobilizari financiare sunt titluri, valori sau alte drepturi de natura financiara detinute pe termen lung sau care au scadenta la termene de peste un an (rezultate ca urmare a imprumuturilor acordate). Acestea cuprind: 3.1. Actiuni detinute la entitatile afiliate sunt formate din actiuni si/sau parti sociale detinute pe termen lung si care permit exercitarea unui control sau a unei influente notabile asupra societatii emitente. Entitatile afiliate sunt cele cu care o firma are anumite legaturi de participatii. 3.2. Imobilizarile financiare sub forma de interese de participare si alte titluri imobilizate reprezinta actiuni, obligatiuni sau alte titluri de valoare pe care intreprinderea le detine pe termen lung, in scopul realizarii de profituri sau in alte scopuri si care nu-i permit interventia in gestiunea societatii emitente. 3.3. Creantele imobilizate sunt drepturile unitatii de a cere altor persoane sa-i plateasca sume de bani, ca urmare a imprumuturilor acordate sau sa-i presteze servicii ori sa-i livreze bunuri si a caror scadenta este mai indepartata (la un termen mai mare de un an). Se cuprind aici si garantiile depuse de unitatea patrimoniala la terti, care constau in sume de bani varsate in vederea garantarii bunei executii a unor obligatii. Mijloacele circulante sunt bunuri si valori care raman in cadrul entitatii pe termen scurt, de pana la un an, participand, de regula, la un singur ciclu de productie (chiar daca acesta depaseste anul). 4. Mijloacele circulante materiale (stocurile) reprezinta bunuri destinate utilizarii in procesul de productie sau vanzarii in aceeasi stare si care participa, de regula, la un singur ciclu de productie. 4.1. Materiile prime sunt bunuri care se consuma la prima utilizare, participa direct la obtinerea produsului finit si se regasesc in acesta, integral sau partial, in forma initiala sau transformate. 4.2. Materialele consumabile participa sau ajuta la procesul de fabricatie, se consuma si ele la prima utilizare si, de regula, nu se regasesc in produsul finit (materiale auxiliare, combustibili, materiale pentru ambalat, piese de schimb, seminte si materiale de plantat, furaje, alte materiale consumabile). 4.3. Materialele de natura obiectelor de inventar reprezinta bunurile care nu indeplinesc toate conditiile necesare pentru a fi considerate imobilizari corporale, precum si bunurile asimilate acestora (echipamentul de protectie, echipamentul de lucru etc.). 4.4. Productia in curs de executie este productia care nu a parcurs toate fazele procesului de fabricatie, urmand sa fie supusa in continuare unor prelucrari. Intra aici si produsele nesupuse probelor si receptiei tehnice sau necompletate in intregime. 4.5. Semifabricatele sunt produse care au parcurs doar o parte din fazele procesului de fabricatie, sunt receptionate ca atare (pe baza de documente justificative) si sunt destinate fie vanzarii ca atare, fie utilizarii in continuare in alta faza a procesului de productie. 4.6. Produsele finite sunt bunuri care au parcurs toate fazele procesului de fabricatie si nu mai au nevoie de prelucrari ulterioare in cadrul unitatii, sunt corespunzatoare din punct de vedere calitativ si au fost receptionate la magazia de produse pe baza de documente justificative. 4.7. Produsele reziduale se compun din rebuturi, deseuri, materiale recuperabile si refolosibile. 4.8. Stocuri aflate la terti. Apar situatii in care intreprinderea este proprietara unor elemente de stoc dar aceste bunuri nu se afla in depozitele proprii ci la alte persoane fizice sau juridice, in vederea pastrarii, prelucrarii, vanzarii etc. Aceste stocuri apartin intreprinderii dar fizic se gasesc la terti sau sunt in curs de aprovizionare. 4.9. Animale si pasari, respectiv animalele nascute si cele tinere de orice fel (vitei, miei, purcei, minji si altele), animalele si pasarile la ingrasat, coloniile de albine, animalele pentru productie (lina, lapte etc).
4.10. Marfurile sunt bunuri cumparate pentru a fi vindute in aceeasi stare sau dupa transformari neesentiale. Sunt considerate marfuri si produsele predate spre vanzare magazinelor proprii. 4.11. Ambalaje. In aceasta categorie se incadreaza bunurile destinate protectiei, transportului, prezentarii altor bunuri si care circula in regim de restituire, adica sunt refolosibile si pot fi pastrate de terti, cu obligatia restituirii lor. 5. Mijloacele circulante in decontare (creantele) sunt drepturile exprimate in bani pe care le are unitatea patrimoniala asupra altor persoane si care ii permit acesteia sa ceara plata unor sume de bani sau livrarea de bunuri ori servicii. 5.1. Clienti. In aceasta structura se regasesc drepturile intreprinderii de a cere clientilor sa-i plateasca sumele aferente bunurilor livrate, serviciilor prestate sau lucrarilor executate acestora. Creantele din aceasta categorie se inregistreaza, de regula, pe baza facturii. Se consemneaza aici doar creantele rezultate din vanzari de bunuri sau servicii care fac obiectul activitatii de baza a intreprinderii (creante de exploatare). 5.2. Clienti incerti sau in litigiu. Atunci cind intreprinderea nu mai are certitudinea ca va incasa sumele pe care i le datoreaza unii clienti, creanta fata de acestia se considera depreciata si se separa in aceasta structura distincta. 5.3. Efectele de primit sunt creantele fata de clientii carora li s-a acordat un termen de plata mai indepartat. Pentru inregistrarea creantei in aceasta structura, intelegerea dintre intreprindere si client trebuie sa fie consemnata intr-un document distinct: efectul de comert (cambie sau bilet la ordin). Efectul comercial este un inscris prin care o persoana (tras) se angajeaza ca, la o scadenta data, sa achite o suma de bani unei alte persoane (beneficiar), eventual la ordinul unei a treia persoane (tragator). 5.4. Clienti - facturi de intocmit reprezinta creanta rezultata in urma livrarii de bunuri pentru care nu s-a intocmit inca factura. Situatia trebuie sa ramina exceptionala si documentul care se va emite la vanzare este avizul de insotire. Factura trebuie intocmita, in mod obligatoriu, in termen de cinci zile de la data livrarii, moment in care creanta aceasta se transfera la postul Clienti. 5.5. Furnizori - debitori. In aceasta structura se consemneaza creantele fata de furnizori rezultate, de exemplu, din avansurile platite acestora. 5.6. Avansuri acordate personalului reprezinta dreptul unitatii patrimoniale ca, la sfirsitul lunii, sa retina din sumele totale datorate angajatilor pentru munca depusa in cursul lunii, sumele platite deja ca avans (sau chenzina I). 5.7. Alte creante fata de personal cuprind alte drepturi ale unitatii fata de angajati rezultate, de exemplu, din vanzari de bunuri sau prestari de servicii catre acestia, din imputatii facute acestora, chirii, avansuri nejustificate, sporuri si adosuri necuvenite etc. 5.8. Alte creante sociale sunt creante fata de bugetul asigurarilor sociale. 5.9. Taxa pe valoarea adaugata (TVA) deductibila[1] este dreptul unitatii ca, la sfirsitul lunii, sa retina taxa aferenta cumpararilor (sau deductibila), din taxa aferenta vanzarilor (sau colectata), in vederea stabilirii obligatiei de plata fata de bugetul statului. 5.10. TVA de recuperat reprezinta diferenta, calculata la sfirsitul lunii, dintre taxa deductibila, mai mare, si taxa colectata, mai mica. 5.11. Subventii. In aceasta structura se inregistreaza dreptul unitatii rezultat din angajamentul altei persoane de a-i oferi sume de bani sau bunuri, cu titlu gratuit. 5.12. Decontari cu actionarii/asociatii privind capitalul. La infiintarea societatilor comerciale, asociatii sau actionarii isi iau angajamentul de a pune la dispozitia acesteia aporturi in bani sau in natura. Pana la varsarea efectiva a acestor aporturi, societatea comerciala are dreptul de a cere asociatilor sau actionarilor sa faca varsamintele respective, drept care se regaseste ca o creanta asupra acestora. 5.13. Debitori diversi. Aici se inregistreaza creantele in afara exploatarii, adica cele rezultate din operatiuni mai putin obisnuite cum ar fi vanzarea de imobilizari sau dreptul da a primi despagubiri de la alte persoane etc. 6. Mijloacele circulante de trezorerie (financiare) sunt formate din elemente de natura financiara pe care intreprinderea le detine pe termen scurt: Investitii financiare pe termen scurt sunt titluri de valoare (actiuni, obligatiuni, certificate de trezorerie, alte titluri) detinute in vederea realizarii de profituri pe termen scurt. Cecuri de incasat. Se incadreaza aici cecurile primite de intreprindere si pe care le-a depus la banca, in vederea transformarii lor in bani. Efecte de incasat sunt efectele de comert ajunse la scadenta si pe care unitatea patrimoniala le trimite la banca pentru ca aceasta sa se ocupe de transformarea lor in bani. Efecte remise spre scontare sunt efectele de comert neajunse la scadenta si pe care unitatea patrimoniala doreste sa le transforme in bani. Operatiunea este posibila prin scontarea acestora pe linga o banca. Operatiunea este de fapt un transfer catre banca a dreptului de a incasa la scadenta suma trecuta in efectul de comert. Conturi la banci in lei. Aceasta structura reflecta disponibilul pe care unitatea patrimoniala il are la banci in lei. Conturi la banci in valuta. Intra aici disponibilul pe care unitatea patrimoniala il are la banci in valuta. Dobanzi de incasat: dreptul de a primi dobinzi de la banci sau de la alte persoane fizice sau juridice. Casa in lei si in valuta. Este vorba despre numerarul (lei sau valuta) de care unitatea patrimoniala dispune in casierie. Alte valori: timbre fiscale si postale, bilete de tratament si odihna, tichete si bilete de calatorie, tichete de masa, alte valori. 6.10 Acreditive in lei si in valuta. Acreditivele sunt conturi deschise la banci pentru o operatiune specifica si din care nu se pot face plati decit pe destinatia pentru care au fost deschise si atunci cind se indeplinesc anumite conditii. 6.11 Avansuri de trezorerie. Sunt sumele avansate unor angajati pentru a face plati in numele intreprinderii. Resursele proprii sunt capitalurile puse la dispozitia unitatii patrimoniale de catre asociati, actionari, de unitatea insasi sau de alte persoane si pentru care nu exista obligatia de rambursare la o scadenta determinata. 7. Resursele proprii sunt resursele care se pot concretiza in orice categorie de mijloace, precum si resursele constituite de entitatatea economica cu forte proprii sau procurate de la alte persoane si care nu pot fi utilizate decat pe destinatia pentru care au fost constituite sau primite. Capitalul social este valoarea nominala a aportului actionarilor sau asociatilor unei societati comerciale. Toate actiunile sau partile sociale emise de societatile comerciale au in mod obligatoriu aceeasi valoare nominala, indiferent de momentul in care au fost emise si indiferent de valoarea lor reala la un moment dat. El se constituie la infiintarea unei firme, fiind o conditie a existentei si functionarii acesteia. Capitalul social se diferentiaza in capital subscris nevarsat (capitalul pe care proprietarii intreprinderii s-au angajat sa-l puna la dispozitia intreprinderii) si capital subscris varsat (partea din capitalul subscris care a fost, fizic, depusa de proprietari la dispozitia intreprinderii). Primele legate de capital reprezinta diferenta intre valoarea de emisiune (pretul de vanzare) a actiunilor sau partilor sociale emise si valoarea lor nominala. Se incadreaza aici: primele de emisiune, primele de fuziune, primele de aport si primele de conversie a obligatiunilor in actiuni. Rezerve. Se incadreaza aici profiturile realizate de intreprindere in exercitiile precedente si care au ramas la dispozitia acesteia pe termen lung, ca urmare a unei decizii de repartizare luate de adunarea generala a actionarilor sau asociatilor (A.G.A.). Urmatoarele categorii de rezerve sunt prevazute in normele romanesti: rezerve legale constituite anual din profitul brut (5% din acesta), pina cand nivelul lor atinge 20% din capitalul social varsat; rezerve statutare sau contractuale, constituite din profitul net pe baza prevederilor din statutul societatii; alte rezerve, constituite tot din profitul net pe baza hotaririi A.G.A; rezerve reprezentand surplusul realizat din rezerve din reevaluare, care se constituie atunci cand activele reevaluate sunt cedate sau atunci cand rezervele din reevaluare sunt realizate, adica pe masura amortizarii. Rezultatul reportat este rezultat din exercitiile precedente dar pentru care A.G.A. nu a luat inca o decizie de repartizare. Resursele straine sunt capitalurile puse la dispozitia unitatii patrimoniale de catre terti (furnizori, clienti, personal, banci si alte institutii financiare, stat, alte persoane fizice sau juridice) si pentru care exista o obligatie certa de rambursare la o scadenta determinata. 9. Resursele straine in credite sunt resursele provenite de la banci si alte institutii financiare si a caror caracteristica este ca sunt purtatoare de dobinda: Imprumuturi din emisiune de obligatiuni. Obligatiunile se emit de o entitate atunci cand aceasta are nevoie de resurse, de regula pe termen lung. In schimbul sumelor primite in urma emisiunii de obligatiuni, intreprinderea se angajeaza sa plateasca dobanzi si sa ramburseze, la scadenta, imprumutul. Credite bancare pe termen lung sunt sumele primite de unitate de la banci pe termen lung (peste 1 an). Datorii ce privesc imobilizarile financiare sunt datoriile fata de persoanele juridice ce detin participatii in capitalul unitatii. Alte imprumuturi si datorii asimilate. In aceasta categorie se incadreaza concesiunile preluate, imobilizarile corporale primite in leasing financiar, sumele incasate reprezentand alte imprumuturi si datorii asimilate (garantii primite, depozite etc.). Dobanzi aferente imprumuturilor si datoriilor asimilate sunt dobanzile datorate, aferente creditelor bancare pe termen lung, datoriilor ce privesc imobilizarile financiare, precum si celor aferente altor imprumuturi si datorii asimilate. Decontari intre entitatile afiliate cuprind sumele virate, bunurile livrate, dividendele aferente investitiilor pe termen scurt si cele aferente participatiilor, precum si dobanzile aferente imprumuturilor acordate altor unitati din cadrul grupului sau afiliate. Decontari privind interesele de participare reflecta sumele virate altor unitati legate prin interese de participare, precum si dobinzile aferente imprumuturilor acordate acestor unitati. Sume datorate asociatilor sunt sumele depuse de asociati, dobinzile aferente acestor sume, precum si dividendele lasate in contul curent al asociatilor. Credite bancare pe termen scurt sunt sumele primite de unitate de la banci pe termen scurt (pana intr-un an). 9.10. Credite de cont curent. In aceasta categorie se incadreaza platile pe care banca le face in numele intreprinderii, peste sumele de care aceasta dispune in cont. Acest credit este de regula pe termen foarte scurt si mai scump (cu o dobinda mai mare). 10. Resursele straine in angajamente sunt resursele provenite de la terti si care, de regula, nu sunt purtatoare de dobinda: 10.1. Furnizori. In aceasta structura intra datoriile fata de furnizorii de exploatare, adica cei de la care se cumpara bunuri si servicii curente (stocuri, energie, apa, servicii de telecomunicatii etc.). Pentru ca datoria sa fie inregistrata aici este obligatorie justificarea ei pe baza de factura. 10.2. Furnizori de imobilizari. Datoriile rezultate din achizitia de imobilizari corporale si necorporale se evidentiaza separat tocmai datorita caracterului lor mai putin curent. 10.3. Efectele de platit si efectele de platit pentru imobilizari sunt datoriile fata de furnizori pentru care documentul justificativ este efectul de comert (cambie sau bilet la ordin). 10.4. Furnizori - facturi nesosite. Se consemneaza aici datoriile din achizitii de bunuri pentru care nu au ajuns inca facturile. La sosirea acestora, datoria se transfera la structura Furnizori sau Furnizori de imobilizari. 10.5. Clienti - creditori. Intra aici datoriile fata de clienti rezultate, de exemplu, din avansurile in bani primite de la acestia. 10.6. Personal - salarii datorate reflecta obligatiile intreprinderii de a plati angajatilor contravaloarea muncii prestate de acestia. Aceasta obligatie se inregistreaza la sfirsitul lunii, pe baza statelor de salarii. 10.7. Ajutoare materiale datorate. Se reflecta aici obligatia pe care si-o asuma intreprinderea de a acorda angajatilor ajutoare de boala pentru incapacitate temporara de munca, pentru ingrijirea copiilor, ajutoare de deces si alte ajutoare materiale. 10.8. Participarea personalului la profit reprezinta angajamentul luat de intreprindere, in urma hotaririi A.G.A., de a plati angajatilor parti din profitul anului precedent. 10.9. Drepturi de personal neridicate. Dupa inregistrarea datoriei intreprinderii fata de angajati in legatura cu salariile, datorie consemnata in statul de salarii, sumele datorate trebuie platite in trei zile; dupa acest termen, sumele neplatite se vireaza, in principiu, la banca si trebuie evidentiate separat, in aceasta structura distincta de datorii. 10.10. Retineri din salarii datorate tertilor. Atunci cind angajatii au datorii fata de terte persoane, unitatea patrimoniala poate retine din salariu sumele respective pentru a le vira persoanelor in drept. Datoria ramine inregistrata in contabilitate pina la virarea sumei catre persoana pentru care s-a retinut. 10.11. Alte datorii fata de personal reflecta obligatii ale intreprinderii fata de angajati, altele decit cele consemnate in structurile anterioare (garantii gestionare, indemnizatii pentru concediile de odihna neefectuate etc.). 10.12. Contributiile sociale ale unitatii. Atunci cand unitatea angajeaza personal, pe langa sumele datorate ca salarii, este obligata sa plateasca si urmatoarele contributii sociale: contributia la asigurarile sociale; contributia pentru asigurarile sociale de sanatate contributia pentru ajutorul de somaj contributia pentru concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate; contributia de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale contributia datorata de angajator la fondul de garantare a creantelor salariale comisionul inspectoratului teritorial de munca 10.13. Contributiile sociale ale angajatilor. Din salariul brut inregistrat de unitate, salariatii vor fi platiti numai dupa ce se vor retine, printre altele, si contributiile lor sociale: contributia personalului pentru asigurarile sociale contributia angajatilor pentru asigurarile sociale de sanatate contributia personalului la fondul de somaj 10.14. Alte datorii sociale. 10.15. Impozitul pe profit/ venit este o obligatie fata de bugetul statului stabilita atunci cind intreprinderile inregistreaza profit fiscal. Rezultatul fiscal (profit sau pierdere) este egal cu diferenta dintre veniturile totale si cheltuielile totale la care se adauga cheltuielile nedeductibile si din care se deduc sumele neimpozabile. 10.16. TVA de plata este diferenta dintre taxa colectata, mai mare, si taxa deductibila, mai mica, calculata la sfirsitul lunii, cu ocazia intocmirii decontului de TVA. 10.17. TVA colectata este taxa aferenta vanzarilor, adica cea inscrisa in facturi sau in alte documente justificative care atesta vanzarea. Poate fi definita ca obligatie a intreprinderii ca, la orice vanzare, sa adauge 24% la pretul de vanzare fara TVA. 10.18. Impozitul pe venituri de natura salariilor este suma retinuta de unitatea patrimoniala din salariile angajatilor si pe care urmeaza sa o vireze statului. Unitatile patrimoniale nu sunt decit intermediari intre salariati si stat. Acest impozit este o componenta a impozitului pe venitul global. 10.19. Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate. Se incadreaza aici obligatii precum: impozitele pe cladiri, pe terenuri, pe dividende, accizele, taxele vamale etc. 10.20. Contributia unitatii la fondurile speciale se concretizeaza in viramente pentru fondurile speciale, printre care putem enumera: pentru modernizarea punctelor de trecere a frontierei, pentru protectia asiguratilor, pentru protectia persoanelor handicapate, pentru dezvoltarea sistemului energetic, pentru dezvoltarea turismului etc.. 10.21. Alte datorii fata de bugetul statului. Se cuprind aici valoarea despagubirilor, amenzilor, penalitatilor datorate bugetului. 10.22. Dividendele de plata reprezinta obligatia intreprinderii de a plati actionarilor/ asociatilor partile din profit stabilite de A.G.A. 10.23. Creditori diversi. Aici se regasesc datorii altele decit cele curente; de regula ele rezulta din operatiuni exceptionale. Provizioanele sunt datorii constituite pe seama cheltuielilor in vederea acoperirii efectelor nefavorabile viitoare probabile ale unor evenimente trecute sau prezente. Se constituie astfel de provizioane pentru: litigii, garantii acordate clientilor, pentru restructurare, pentru dezafectarea imobilizarilor corporale, pentru pensii etc. Definitiile prezentate mai sus sunt valabile pentru categoriile de mijloace si resurse privite ca elemente care exista la un moment dat, ca "stocuri" la momentul respectiv. Insa, in cadrul unitatii patrimoniale mijloacele si resursele sunt supuse unor transformari mai mari sau mai mici si care le fac sa dispara sau sa-si schimbe forma sau continutul. Daca privim mijloacele aflate in transformare, putem defini o noua categorie contabila, cea de cheltuieli care desemneaza sumele ori valorile platite sau de platit in cursul unei perioade ca eforturi concretizate in: consumuri de materii prime, materiale si alte bunuri care dispar in urma procesului de productie servicii, salarii si contributii sociale, amortizari etc. Pe linga cheltuieli ca eforturi, se definesc imediat si veniturile, ca efecte ale eforturilor facute de intreprindere. Veniturile reprezinta resurse reproduse si care apartin unitatii, consemnate in urma vanzarii de bunuri sau prestarii de servicii, precum si atunci cand unitatea obtine bunuri din productia proprie. Clasificarea veniturilor si cheltuielilor se poate face in functie de natura acestora in: cheltuieli si venituri de exploatare, adica acelea care corespund activitatii curente, obisnuite a unitatii: cheltuieli cu materii prime, cu salarii, cu servicii, venituri din vanzarea productiei etc.; cheltuieli si venituri financiare, care rezulta din activitatea de natura financiara (dobanzi, diferente de curs valutar, venituri din plasamente si participatii etc.); cheltuieli si venituri extraordinare, care sunt generate de activitatile nerepetitive cu caracter extraordinar (calamitati si alte evenimente extraordinare). Punand fata in fata veniturile cu cheltuielile obtinem rezultatul contabil al perioadei. Daca veniturile sunt mai mari decit cheltuielile, atunci rezultatul este profit si reprezinta o resursa care se adauga la celelalte resurse proprii de care dispune intreprinderea sau se repartizeaza proprietarilor acesteia. Daca, dimpotriva, cheltuielile perioadei depasesc veniturile aceleiasi perioade, atunci rezultatul este pierdere si diminueaza resursele sau se adauga la mijloace, fiind necesara finantarea lui din alte resurse. Intelegerea continutului TVA si a modului de functionare a structurilor contabile folosite pentru reflectarea ei presupune precizarea, mai intai, a continutului categoriei de valoare adaugata. Astfel, valoarea adaugata reprezinta valoarea nou creata de intreprindere in urma ciclului de productie. In analiza financiara, ea este definita ca diferenta dintre productia exercitiului si marja comerciala, pe de o parte, si consumul intermediar, pe de alta parte. In reglementarile specifice TVA, se precizeaza ca, in vederea calculului taxei, valoarea adaugata este echivalenta cu diferenta dintre vanzarile si cumpararile din acelasi stadiu al circuitului economic. Pe baza definitiei date valorii adaugate, mecanismul TVA poate fi pus in evidenta astfel (atunci cand cota de TVA este de 24%):
Daca taxa deductibila este mai mare decat taxa colectata (din cauza ca vanzarile sunt mai mici decat cumpararile ori vanzarile se fac la export, unde taxa colectata este zero), atunci creanta este mai mare decat datoria si diferenta dintre ele este o creanta: TVA de recuperat. In Romania, s-a optat pentru acest mod indirect de a calcula TVA in primul rand pentru ca s-a urmarit introducerea unui mecanism asemanator cu cel din majoritatea tarilor U.E. si apoi pentru ca este mai comod si informatiile necesare vin direct din documentele care justifica vanzarile si, respectiv, cumpararile. Astfel, mai intai se determina taxa colectata (sau taxa aferenta vanzarilor) si taxa deductibila (sau taxa aferenta cumpararilor), pe baza documentelor justificative si apoi, prin diferenta, se stabileste la sfarsitul lunii, TVA de plata sau, daca taxa deductibila este mai mare decat taxa colectata, TVA de recuperat.
|