INSTRUMENTELE DE PLATA - ordinul de plata, cecul, cambia, biletul La Ordin

INSTRUMENTELE DE PLATA

1.1  Prezentarea instrumentelor de plata

Platile din economie, pentru stingerea diverselor creante ale agentilor economici fata de creditorii lor se pot face fie utilizand numerarul, fie prin utilizarea monedei de cont. Atunci cand se alege a doua cale pentru efectuarea platilor bancile la care isi are disponibilul din care se aprovizioneaza plata initiatorul operatiunii trebuie instiintate pentru efectuarea operatiunii prin diverse metode de plata. Aceste mesaje de plata se materializeaza in instrumente de plata completate de initiatorul operatiunii si depuse de acesta la ghiseele bancii. Aceste instrumente de plata pot fi emise pe suporturi de hartie, pe suporturi magnetice sau pe suporturi electronice.^[1]

Instructiunile de transfer de fonduri sunt de doua tipuri:^[2]

- Ordin de transfer de credit sau instructiuni giro (ordinul de plata).

Principala caracteristica a acestora consta in aceea ca platitorul da instructiuni bancii sa transfere fonduri beneficiarului.

- Ordinul de transfer de debit (cecul, cambia, biletul la ordin).

Principala caracteristica a acestora consta in aceea ca instructiunile de transfer de fonduri sunt date de catre beneficiar.

In functie de tehnologia folosita, transferurile de fonduri se clasifica astfel:

Dupa modul in care sunt prezentate instructiunile de plata:

- Pe suport de hartie (cele mai multe ordine de transfer credit, anumite plati prin carduri etc.)

- Pe suport de non-hartie (cateva ordine de transfer de credit, debite directe, majoritatea platilor prin carduri etc.);

Dupa canalele de transmisie a instructiunilor, instructiunile de plata pot fi transmise la banci sau intre banci: manual, telefonic, telex, electronic etc.

Din punct de vedere al transmisibilitatii:

- Instrumente transferabile - pot fi transmise de la o persoana la alta, cu obligatia remanenta pentru fiecare fost detonator de a raspunde solidar pentru plata instrumentului: cecul, cambia si biletul la ordin;

- Instrumente netransferabile - ordinul de plata;

Din punct de vedere al fermitatii ordinului dat bancii de a efectua plata:

- Revocabile: ordinul de plata;

- Irevocabile: cecul, cambia si biletul la ordin.

Din punct de vedere al certitudinii incasarii sumei:

- Instrumente certe: ordinul de plata, cecul certificate;

- Instrumente cu un anumit grad de risc al incasarii: cec, cambia, bilet la ordin;

Din punct de vedere al utilizarii instrumentului de decontare ca mijloc de finantare:

- Efecte de comert in lei si in valuta scontabile: cambia si biletul la ordin;

- Instrumente de decontare creditabile: ordinul de plata, cecul.^[3]

Nu se poate face o distinctie clara intre tipurile de instrumente de plata pe suport de hartie sau alte suporturi, deoarece anumite instrumente de plata (carti de credit) pot sa fie atat pe suport de hartie, cat si electronic.

In prezent in Romania se folosesc ca instrumente de plata: cecurile, cambiile, biletele la ordin, ordinele de plata, cardurile, etc.

Instrumentul cel mai utilizat in Romania este ordinul de plata. La mare distanta de ordinele de plata, care detin cea mai ridicata pondere, se situeaza cecurile. Acestea desi ocupa pozitia a doua ca frecventa de utilizare, sunt totusi putin folosite, din cauza riscurilor si a slabei mediatizari. Desi clientii bancilor au la dispozitie si instrumente de plata precum cambia si biletul la ordin, gradul de utilizare a acestora are un nivel extreme de redus. Biletul la ordin a inceput sa fie folosit mai des, in schimb cambiile sunt folosite in numar redus si mai mult la bancile mari. In institutiile bancare de dimensiuni reduse, tranzactiile pe baza de cambia practic nu exista.

In Romania pot fi utilizate ca instrumente de plata: ordinul de plata, cecul, cambia si biletul la ordin. In ceea ce priveste suportul mesajului (al instrumentelor de plata) in Romania aproape toate platile se gasesc inregistrate pe hartie, desi in ultimii ani bancile au facut eforturi mari pentru dotarea cu infrastructura necesara (calculatoare electronice) pentru ca instrumentele de plata sa poata fi emise si pe suporturi electronice^[4].

1.2  Ordinul de plata

Ordinul de plata este o dispozitie neconditionata, data de catre emitentul acesteia unei societati bancare receptoare, de a pune la dispozitia unui beneficiar o anumita suma de bani.

Cea mai simpla modalitate de a realiza o plata o reprezinta transmiterea unei sume de bani de la o persoana, care e datoare, catre o alta persoana, care e titulara creantei respective. Ordinul de plata se realizeaza prin intermediul unui parcurs bancar, deosebindu-se astfel de plata obisnuita - cash.

Aceasta modalitate de plata se aseamana platilor in numerar, dar se realizeaza pe canal bancar si consta in ordinul pe care un client il da bancii sale de a plati din contul sau o suma de bani unei alte persoane fizice sau juridice, in contul acestuia, care poate fi deschis la orice alta banca sau chiar la aceeasi banca, in vederea stingerii unei obligatii banesti. In practica internationala poarta denumirea de "plata direct din cont''.

In Romania se utilizeaza ordinul plata din anexa 1, care este un document tipizat, emis de catre bancile comerciale si care urmeaza sa fie completat de catre platitor.

Din punct de vedere al modului de efectuare a platii, ordinul de plata poate fi :^[5]

- Ordin de plata simplu - incasarea nu este conditionata de prezentarea nici unui alt document;

- Ordin de plata documentar - incasarea este conditionata de prezentarea unor anumite documente, precizate dinainte.

Participantii la operatiunea de incasare sunt :

- Emitentul (non-bancar sau bancar) - persoana care emite un ordin de plata pe cont propriu;

- Platitorul (client al societatii bancare initiatoare sau insusi societatea bancare initiatoare) sau primul emitent ;

- Beneficiarul (client al societatii bancare destinatare sau insasi societatea bancara destinatara)  ;

- Societatea bancara initiatoare, care este prima societate bancare emitenta a unui ordin de plata ;

- Societatea bancara destinatara, care este ultima societate bancara din circuitul ordinului de plata (din lantul transferului-credit), adica cea care receptioneaza si accepta ordinul de plata inscrisa in acesta.

Ordinul de plata contine in mod obligatoriu urmatoarele elemente:

- Numele si adresa ordonatorului ;

- Numele si adresa beneficiarului ;

- Denumirea si adresa bancii ordonatoare ;

- Data emiterii ;

- Ordinul de a plati ( veti plati )  ;

- Suma de platit (in cifre si litere)  ;

- Motivul platii ;

- Documentele necesare in cazul ordinului de plata documentar ;

- Modul de plata (telegrafic, electronic)  ;

- Semnaturile bancii ordonatoare sau a persoanei autorizate de firma ordonatoare

In vederea aducerii la indeplinire a dispozitiei platitorului, exprimata, prin emiterea ordinului de plata, societatile bancare participante in cadrul transferului-credit, trebuie sa efectueze in ordine urmatoarele operatii :^[6]

- Receptia - procedura prin care o institutie recunoaste ca a primit un ordin de plata in vederea verificarii autenticitatii acestuia printr`o procedura de securitate, a acceptarii si executarii ordinului de plata ;

- Autentificarea - procedura prin care se determina ca ordinul de plata a fost emis de persoana indicata ca emitent pe ordinul de plata ;

- Acceptarea - procedura prin care o institutie recunoaste ca valabil un ordin de plata receptionat, in vederea executarii, obligandu-se sa execute serviciul de a transfera fondurile corespunzatoare sumei prevazute in ordinul de plata, la termenele si in conditiile dispuse de emitent prin ordinul de plata respectiv ;

- Executarea - procedura de emitere a unei instructiuni de plata de catre o institutie emitenta cu scopul de a pune in aplicare un ordin de plata acceptat anterior sau, in cazul institutiei destinatare, punerea la dispozitia beneficiarului a sumei indicate in ordinul de plata.

3 Cecul

Aparut in Anglia in 1557, cecul a cunoscut o evolutie spectaculoasa, fiind in continuare unul din instrumentele larg folosite in comertul international.Concurat puternic de viramentul bancar si card, utilizarea cecului are totusi o tendinta de descrestere dupa 1990.^[7]

Cecul este un ordin scris si neconditionat, dat de catre o persoana denumita tragator sau emitent care este titularul unui cont la banca, unei banci denumite tras, de a plati o suma de bani, la vedere, unei terte persoane denumita beneficiar.

Este un formular tipizat, emis de catre unitatile bancare, care implica existenta a 3 parti :

- Tragatorul - cel care ordona plata

- Trasul - banca

- Beneficiarul - persoana fizica sau juridica, indicata de catre tragator, in favoarea careia se face plata.

Functiile cecului

- Instrument de retragere de fonduri din soldul creditor al propriului cont bancar

- Instrument de plata in moneda scripturala.

Exista mai multe tipuri de cecuri, grupate in functie de mai multe criterii :

Document online: Unificarea paneuropeana azi Document online: Economia bunastarii si rolul statului in economie - reglementarea preturilor

In functie de modul in care este indicat beneficiarul : ^[8]

- Cec nominativ : cand in text este indicat numele beneficiaruluil clauza poate fi  (la ordin) sau (nu la ordin)

- Cec la purtator : transmisibil si platibil oricui il prezinta;

- Cec la purtator cu mentionarea beneficiarului : transmisibil si platibil fie purtatorului, fie beneficiarului mentionat;

- Cec fara nominalizarea si fara mentiunea la purtator : este platibil purtatorului;

- Cec cu mentiunea netransmisibil : platibil numai purtatorului sau la cererea acestuia

In functie de modul de incasare :

- Cec barat : contine un semn de demarare specific, 2 linii paralele pe fata cecului, care reprezinta ca plata nu se face in numerar ci numai in contul bancar al beneficiarului. Cecul barat ofera o securitate sporita, fiind platibil numai unei persoane determinate.

- Cec circular : este emis de o societate bancare autorizata pentru suma incasata de la titular in momentul emiterii, si este platibil la vedere in oricare din locurile aratate de emitent.

- Cecul platibil in cont : tragatorul sau posesorul interzice plata in numerar prin inscrierea cuvintelor "platibil in cont", "numai prin virament" sau alta expresie echivalenta.

Alte categorii de cec :

- Cec de calatorie : emitentul isi asuma obligatia de plata prin fromula "tragatorul plateste acest cec de calatorie lui sau la ordinul sau". Detinatorul cecului are obligatia de a-l semna la primire, si a doua oara in prezenta vanzatorului, la achitarea bunurilor si serviciilor, aceasta procedura conferind un inalt grad de siguranta. Se utilizeaza pentru a putea fi transformate in numerar la o banca sau pentru a plati la hoteluri, restaurante, magazine, benzinarii etc. Printre cei mai importanti furnizori de astfel de cecuri se numara Euro-Travellers, Cheque International, American Express, Visa.

- Cec certificat : banca emitenta garanteaza prin certificare existenta acoperirii si mentinerea ei pana la expirarea termenului de prescriptie de 6 luni. Banca blocheaza suma de plata in contul curent al clientului sau.

- Cec postal : utilizabil in localitati unde nu exista sucursale sau agentii ale bancilor. Este netransmisibil prin gir.^[9]

Elementele obligatorii ale cecului (anexa nr2)  :^[10]

- Denumirea de cec, trecuta in textul cecului si exprimata in limba folosira pentru redactarea acestuia ;

- Ordinul neconditionat de a plati o suma de bani, exprimat intr`o moneda mentionata in cifre si litere ;

- Denumirea bancii la care trebuie sa plateasca ;

- Locul platii ;

- Data si locul emiterii ;

- Semnatura tragatorului ;

Operatiuni realizate cu cecuri :

Emiterea : Exista formulare standardizate inseriate si imprimate pe hartie speciala, pentru a preveni falsificarea si contrafacerea. In romania standardele prevad ca cecul sa aiba serie si numar distinct pentru fiecare formular, sa contina elemente de desen, sa contina un element secret de securitate, sa contina fibre invizibile cu reflexie albastra, verde si rosie, sa incorporeze un desen nereproductibil la copiator, sa contina o banda rezervata procesarii automate.

Emiterea cecului presupune completarea formularului de cec si predarea cecului catre beneficiar.

Transmiterea cecului depinde de felul in care cecul este stipular. Cecul nominativ, cu sau fara clauza expresa "la ordin" este transmisibil prin gir si remitere. Cecul nominativ cu caluza "nu la ordin" este transmisibil numai in forma cesiunii de drept comun. Cecul la purtator se transmite prin traditie. Girul trebuie sa fie neconditionat, pentru intreaga suma, el transmitand toate drepturile care rezulta din cec. Girul se scrie pe spatele cecului si poarta semnatura girantului.

Plata cecului se face in general la vedere. Termenul este de 8 zile daca cecul este emis si platit in aceeasi tara, 20 de zile daca este emis si platit pe acelasi continent, 70 de zile daca este emis si platit pe continente diferite.

In Romania, termenul de plata este de 8 zile in cazul in care acesta este emis si platit in aceeasi localitate, si de 15 zile in cazul localitatilor diferite.

La momentul depunerii cecului la banca, spre decontare, se intocmeste un document denumit borderou (anexa nr.3) cuprizand elementele de identificare ale platitorului si ale beneficiarului, respectiv data incasarii si datele de identificare ale innstrumentului.

In ceea ce priveste riscul de neplata a cecului apar unele dificultati juridice privind armonizarea legislatiilor nationale, deoarece in unele tari cum ar fi cazul Arabiei Saudite, nu exista nici un fel de legislatie in acest domeniu.

Cu toate acestea, in afacerile internationale, atat cei care platesc cu cec, cat si cei care accepta acest tip de plata, trebuie sa ia in considerare mai multe aspecte, pentru a preveni si atenua riscul de neplata.

Din acest punct de vedere, recomandarile pentru emitentul cecului sunt prezentate in figura nr.1 :

Figura nr.1

RECOMANDARILE PENTRU EMITENTUL CECULUI

Sursa: Conceptie proprie autorului

Recomandarile primitorului de cec sunt prezentate in figura nr.2 :

Figura nr.2

RECOMANDARILE PRIMITORULUI DE CEC

Sursa: Conceptie proprie autorului

Inca in anii 1970 au aparut sistemele de cecuri electronice folosite pentru trasferul de fonduri electronice.

Avantajele legate de informatizarea acestui instrument sunt urmatoarele: timp rapid de efectuare a platilor, reducerea consturilor privind hartia folosita, confirmarea instantanee a solvabilitatii platitorului, flexibilitate, caracterul privat si confidentialitatea platilor.

3 CAMBIA

Cambia (anexa nr.4) este un titlu de credit negociabil si un instrument de plata care constata obligatia asumata de un debitor de a plati la vedere sau la o scadenta fixata, beneficiarului sau la ordinul acestuia, o suma de bani determinata. In procesul crearii sale, cambia pune in legatura trei persoane : tragatorul, trasul si beneficiarul.^[11]

Clasificarea cambiilor :

- Comerciale - rezultate in urma unui contract comercial

- Bancare - se folosesc cand o banca comerciala a acordat un credit cumparatorului

- Documentare - se folosesc in conditiile existentei unui contract comercial cand se solicita remiterea unor documente

- De complezenta - stingerea sau acoperirea unei datorii de catre debitor, beneficiarului.

Elemente obligatorii ale unei cambii :^[12]

- Denumirea de cambie: trebuie sa figureze in textul ordinului de a plati si sa fie exprimata in limba in care este redactat inscrisul (in limba engleza : bill of exchange, draft; in limba franceza: lettre de change; in limba germana: wechsel). Aceasta denumire va figura deasupra semnaturii tragatorului. Lipsa denumirii titlului atrage nulitatea acestuia.

- Ordinul de a plati: dat de tragator in calitate de creditor, debitorului (tras) prin utilizarea formulei" platiti in schimbul acestei cambia". Ordinul trebuie sa fie clar, precis si neconditionat. Daca acest ordin este supus unei conditii (de exemplu :"  conform contractului de vanzare-cumparare "sau "plata numai dupa sosirea vaporului") cambia este nula

- Suma de plata: exprimata in moneda, in cifre si litere, pentru a evita riscul falsificarii. Intotdeauna suma in litere prevaleaza (in cazul in care exista diferenta intre suma in cifre si cea in litere). Cambia se plateste in moneda locului platii, insa tragatorul poate sa stabileasca si o alta moneda, indicand denumirea exacta a acesteia. Pe cambie se poate stipula si cursul de schimb valutar la care se va efectua decontarea.

- Data emiterii: cambia trebuie sa poarte mentiuni clare privind ziua, luna si anul emiterii, pentru a permite calculul datei scadentei

- Numele si adresa trasului;

- Numele si adresa beneficiarului (la ordinul cui se face plata);

- Numele si adresa tragatorului, insotite de semnatura acestuia;

- Locul emiterii: este o mentiune optionala, in caz de nescriere se intelege a fi domiciliul tragatorului;

- Scadenta: este termenul la care cambia devine exigibila si trebuie platita. Ea poate fi o data fixa sau un interval de timp de la data emiterii. Daca nu este mentionata scadenta, cambia se considera cu plata la vedere. Prelungirea termenului de scadenta se poate face printr-un acord intre debitor si creditor, printr-o mentiune pe cambie sau prin inlocuirea cambiei originale cu una noua. Odata cu plata, posesorului este obligat sa restituie cambia trasului. Pe cambie se poate mentiona cuvantul "achitat" (la cererea trasului).

- Locul efectuarii platii: in cazul in care nu este precizat, se subintelege a fi domiciliul trasului. Orice abreviere, stergere sau rectificare, modificari sau adaugari, pot altera titlul ducand la nulitatea acestuia.

Este recomandat sa se evite orice stipulari aditionale, care nu fac parte din elementele obligatorii de cuprins in textul unei cambii, intrucat solutionarea disputelor este dificila, neexistand o Curte Suprema Internationala in acest sens.

Avantajele si dezavantajele cambiei sunt prezentate in figura nr.3 Figura nr.3

Sursa: Creatie proprie autorului

Functiile cambiei :^[13]

instrumente de plata: tragatorul (in cazul cambiei) sau emitentul (in cazul biletului la ordin) are de achitat o datorie fata de un tert denumit beneficiar. Beneficiarul (denumit si girant) poate la randul sau sa transfere acest efect de comert unui creditor al sau, prin gir, ca plata a datoriei fata de acesta

titluri de garantie: este o practica curenta ca, creditorii sa ceara debitorilor sa semneze cambii sau bilete la ordin pentru a se asigura de plata la termen a tranzactiei. Adesea sunt solicitate efecte de comert in alb, care vor fi utilizate numai in caz de neplata. In functie de specificul operatiunii sau de numarul persoanelor implicate, se fac diferite mentiuni pe biletele la ordin sau pe cambii (de exemplu « in garantie », « valoare in gaj », « valoare in garantie »)

instrumente de credit comercial: se refera la facilitarea relatiilor de credit, realizandu-se prin asigurarea rambursarii creditului acordat prin utilizarea cambiei sau biletului la ordin in cadrul unor modalitati de plata ca: acreditivul utilizabil prin cambii, scrisoarea comerciala de credit, incasso documentar contra acceptare. In aceasta situatie, vanzatorul (care livreaza marfa pe credit) devine in momentul livrarii beneficiarul unei cambii sau bilet la ordin, prin care cumparatorul se obliga sa plateasca la scadenta contravaloarea marfii livrate, vanzatorul dispunand de o garantie suplimentara privind rambursarea creditului

instrumente de credit bancar: reprezinta asigurarea unei mai rapide circulatii a creantelor. Beneficiarul unei cambii sau bilet la ordin poate obtine o suma de bani inainte de scadenta. Principalele operatiuni legate de aceasta functie sunt scontarea si forfetarea; ambele presupun transmiterea instrumenteului prin andosare; din punct de vedere economic, scopul acestora este refinantarea exportului.

Acceptarea cambiei reprezinta angajamentul luat de catre tras de a plati suma mentionata in cambie la scadenta. In cazul biletului la ordin nu se pune problema acceptarii, intrucat, inca de la emitere, acesta reprezinta o recunoastere de catre debitor a unei datorii fata de creditor.^[14]

Acceptarea se face pe fata cambiei, mentionand cuvantul « acceptat » sau o expresie echivalenta, fiind semnata de catre tras. Chiar simpla semnatura a trasului pe fata cambiei se considera acceptare.

Acceptarea poate fi efectuata pentru o suma mai mica decat cea prevazuta in cambie ; in rest, orice alta modificare este considerata refuz de acceptare. Nu este valabila acceptarea facuta pe copia unei cambii, ci doar pe un duplicat al acesteia. Acceptarea verbala nu produce efecte cambiale.

Prezentarea cambiei la acceptare poate fi: facultativa (oricand, pana la scadenta) sau obligatorie (cand tragatorul indica in mod expres acest lucru in textul cambiei) - in acest ultim caz acceptarea trebuind sa fie datata. In cazul in care posesorul cambiei nu prezinta cambia spre acceptare sau nu respecta termenul fixat de tragator pentru prezentare, el nu mai are dreptul la nici o actiune cambiala fata de nici un debitor, tragator sau giranti, deoarece cade din dreptul la actiunea de regres. Trasul poate reveni asupra acceptarii pana in momentul in care restituie titlul posesorului acestuia.

In cazul in care creditorul nu este sigur de solvabilitatea debitorului, se apeleaza la o garantie personala denumita aval. Operatiunea intareste rolul de garantare a platii in cazul cambiei.^[15]

Avalul reprezinta angajamentul neconditionat prin care un tert sau semnatar al titlului (avalist), altul decat tragatorul sau acceptantul, devine garant pentru obligatia unuia dintre semnatarii cambiei, pentru toata suma mentionata pe instrument sau doar pentru o parte din aceasta suma.

Avalistul trebuie sa aiba capacitate juridica deplina.

Avalul, in calitatea sa de act juridic, trebuie sa indeplineasca anumite conditii de forma si de fond. Astfel, prin aval se poate garanta plata intregii sume sau doar partial a sumei inscrise pe titlu, caz in care formula de aval este completata cu suma pentru care se garanteaza. Avalul nu poate fi conditionat si nu poate cuprinde clauze contrare naturii sale. Valabilitatea avalului este conditionata de valabilitatea obligatiei garantate. Avalul trebuie sa existe pe fata sau verso-ul titlului de credit, utilizandu-se una din expresiile "pentru aval" sau "pentru garantie", sau pe un act separat, caz in care se foloseste expresia " pentru fidejusiune"; aceste mentiuni sunt urmate de semnatura manuscrisa a avalistului. Aceeasi persoana poate beneficia de mai multi avalisti. Obligatia avalistului poate fi la randul sau garantata printr-un alt aval.

Avalistul care a achitat datoria dobandeste toate drepturile izvorand din titlu, impotriva avalizatului si a celor obligati acestuia. In acest caz, avalistul apare ca un debitor de regres si se poate indrepta impotriva celor obligati fata de el sau numai impotriva unuia dintre acestia.

Cambia, Biletul La Ordin

5 BILETUL LA ORDIN

Biletul la ordin (anexa nr 5) este un instrument de plata sau un titlu de credit prin care emitentul isi ia angajamentul de a plati la o anuita data sua deterinata benefiiarului sau posesorului legitim al instrumentului.^[16]

Biletul la ordin pune in legatura in procesul crearii sale doua persoane : emitentul si beneficiarul.

Emitentul in calitate de debitor se obliga sa plateasca o suma de bani la un anumit termen sau la prezentare unui beneficiar aflat in calitate de creditor.

Biletul la ordin este o promisiune de a plati si nu un mandat de plata. El se transmite prin girare. Obligatiile rezultand dintr`un bilet la ordin se supun acelorasi reguli ca si cele rezultand dintr`o cambie.

Totusi, acceptarea biletului la ordin nu se admite deoarece emitentul are aceleasi obligatii ca si cel care accepta cambie.

Datorita faptului ca si biletului la ordin i se aplica toate dispozitiile privitoare la scadenta cambiei, in cazul biletului la ordin platibil la un anumit timp de la vedere, acesta trebuie prezentat spre avizare emitentului in termen de maxim un an de la data emiterii.

Avizarea consta in inscriere pe fata titlului in rubrica "VAZUT" a numelui si prenumelui sub denumirea emitentului, data si semnatura.

Regulile referitoare la plata, scadenta, girare, prostestul cambiei sunt aplicate si biletului la ordin. Biletul la ordin poate fi scontat de catre banca, iar beneficiarul lui va plati suma inscris ape el, mai putin comisionul bancii pentru astfel de operatiuni.^[17]