Impozitele directe platite de intreprinderile mici si mijlocii romanesti

Impozitele directe platite de intreprinderile mici si mijlocii romanesti

Principalele impozite directe sunt impozitul pe profit, impozitul pe cifra de afaceri a microintreprinderilor, impozitul pe salarii si impozitul pe cladiri.

Toate aceste impozite influenteaza rezultatele economico-financiare ale intreprinderii. Gestiunea fiscala impreuna cu gestiunea contabila urmaresc maximizarea valorii intreprinderii, precum si reflectarea in contabilitate a unei imaginii reale si complete asupra activitatii intreprinderii.

Agentii economici pot sa fie stimulati sau franati de catre reglementarile fiscale in desfasurarea activitatii lor. Tendinta generala insa, pe termen mediu si lung, impusa de integrarea in structurile europene, este de eliminare definitiva a facilitatilor fiscale, in vederea evitarii oricarei forme de discriminare fiscala.

2.1 Impozitul pe profit.

Profitabilitatea este conditia esentiala a oricarei afaceri. Profitul cu care intreprinderea ramane dupa deducerea tuturor cheltuielilor ocazionate de activitatea desfasurata este insa impus de catre stat. Asa cum ne reaminteste celebra maxima: "numai moartea si impozitele sunt sigure", de impozite nu putem scapa. Agentii economici doresc ca din profitul obtinut sa beneficieze de o parte cat mai mare, iar statul sa incaseze venituri bugetare cat mai mari. Solutia agentilor economici este sa beneficieze de facilitatile fiscale oferite de legislatie (prevederile care lasa intreprinderii posibilitatea, in mod legal, sa diminueze impozitul de plata). Este vorba despre ceea ce se numeste evaziune fiscala legala. Din pacate, multiple cauze conduc in tara noastra la practica pe scara tot mai lar-ga a celei de-a doua forme a evaziuni fiscale, cea ilicita, frauduloasa. Avantajele financiare sunt mult mai mari si directe pentru contribuabili, dar si riscurile sunt pe masura.

Impozitul pe profit in Romania este reglementat de Legea nr. 414/202 privind impozitul pe profit, publicata in MO nr. 456/202, care are publicate Instructiunile de aplicare prin HG 859/202 (MO nr. 640/202). Contribuabilii impozitului pe profit au obligatia, conform Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 414/202 (HG 859/202), de a intocmi un registru de evidenta fis-cala. Acesta trebuie inregistrat la organele fiscale de care apartine contribuabilul. Cuprinde 10 file in care operatiunile sunt inregistrate in ordine cronologica. Informatiile cuprinse in registrul de evidenta fiscala trebuie sa corespunda cu datele prezentate in declaratiile de impunere. Contribuabilul are libertate de alegere a modalitatii de inregistrare a operatiunilor in functie de specificul activitatii si nevoia lui de informare. Completarea registrului de evidenta fiscala usureaza munca organelor de control fiscal. Pentru determinarea profitului impozabil, pentru o anumita perioada, conform Legii nr. 414/202 privind impozitul pe profit, se utilizeaza formula:

Profit impozabil = venituri realizate - venituri neimpozabile - cheltuieli totale efectuate + cheltuieli nedeductibile.

Veniturile considerate neimpozabile din punct de vedere al impozitului pe profit sunt stipulate de lege si se scad din totalul veniturilor realizate in perioada considerata. La determinarea profitului impozabil, asa cum se poate observa din formula, nu se scad toate cheltuielile realizate in perioada respectiva, ocazionate de activitatile prestate, ci numai acele cheltuieli deductibile fiscal.

Cheltuielile deductibile fiscal = Cheltuieli totale efectuate - cheltuieli nedeductibile.

Asadar putem rescrie formula de calcul a profitului impozabil astfel:

Profit impozabil = venituri impozabile realizate - cheltuieli deductibile.

Profitul contabil al intreprinderii este diferit fata de cel impozabil. El reprezinta surplusul veniturilor fata de cheltuielile efectuate pentru obtinerea acestor venituri, in perioada considerata.

Profitul contabil = Venituri totale realizate - Cheltuieli totale efectuate.

Profitul contabil reflecta realitatea asupra profitabilitatii brute a intreprinderii, spre deosebire de profitul impozabil care viciaza realitatea prin prisma prevederilor legislative referitoare la deductibilitatea anumitor cheltuieli. Chiar daca legea nu-ti da voie sa deduci anumite cheltuieli, tu de efectuat tot le-ai efectuat, iar marimea acestora iti dimi-nueaza profitul real!

Impozitul pe profit = Profitul impozabil × cota de impozitare.

Impozitul pe profit este ultima cheltuiala efectuata de agentul economic, inainte de calculul profitului net, al banilor cu care agentul economic ramane dupa plata tuturor obligatiilor. Impozitul pe profit este o cheltuiala nedeductibila fiscal!

Profitul net = Profitul contabil - Impozitul pe profit sau, altfel scris, Profitul net = Venituri totale realizate - Cheltuieli totale efectuate- Impozitul pe profit.

Exemple: 1. Pentru intreprinderea X, in anul fiscal N, s-au inregistrat venituri totale 10 milioane lei. Presupunem ca aceste venituri sunt impozabile 10%. Cheltuielile totale aferente au fost de 90 milioane lei, din care deductibile doar 60 milioane lei. Profitul se impoziteaza cu cota de 25%. Vom determina marimea profitului impozabil, a profitului contabil, a impozitului pe profit si a profitului net.

Profit impozabil = venituri impozabile realizate - cheltuieli deductibile = 10 mil. lei -60 mil. lei = 40 milioane lei Profitul contabil, adica profitul brut real al intreprinderii = Venituri totale realizate - Cheltuieli totale efectuate = 10 mil. lei - 90 mil. lei = 10 mil. lei Diferenta dintre profitul impozabil si profitul contabil este de 30 mil. lei, in acest caz reprezentand exact marimea cheltuielilor nedeductibile (cheltuieli totale - cheltuieli deductibile = 90 mil. lei - 60 mil. lei = 30 mil. lei)

Impozitul pe profit = Profit impozabil × 25% = 40 mil. lei × 0.25 = 10 mil. lei Profitul net al intreprinderii este, in acest caz 0 lei si nu 30 mil. lei. Profitul net = Profitul contabil - Impozitul pe profit = 10 mil. lei - 10 mil. lei = 0 si nu Profitul net = Profitul impozabil - Impozitul pe profit = 30 mil. lei. Desi intreprinderea nu are drept de deducere fiscala decat pentru 60 mil. lei, ea a efectuat 90 mil. lei cheltuieli, profitul ei real brut (inainte de impozitare) fiind de doar 10 mil. lei. Cu acesti bani intreprinderea trebuie sa plateasca impozitul pe profit, ceea ce inseamna ca profitul ei net este nul.

Este posibil ca o intreprindere sa plateasca impozit pe profit, iar profitul ei net sa fie negativ (ceea ce inseamna ca intreprinderea a inregistrat de fapt o pierdere in perioada considerata)! Pentru intreprinderea Y, in anul fiscal N, s-au inregistrat venituri totale 120 milioane lei. Presupunem ca aceste venituri sunt impozabile 10%. Cheltuielile totale aferente au fost de 10 milioane lei, din care deductibile doar 60 milioane lei. Profitul se impoziteaza cu cota de 25%. Profit impozabil = venituri impozabile realizate - cheltuieli deductibile = 120 mil. lei -60 mil. lei = 60 milioane lei Profitul contabil = Venituri totale realizate - Cheltuieli totale efectuate = 120 mil. lei - 10 mil. lei = 10 mil. lei.

Impozitul pe profit = Profit impozabil * 25% = 60 mil. lei * 0.25 = 15 mil. lei Profitul net = Profitul contabil - Impozitul pe profit = 10 mil. lei - 15 mil. lei.

Intreprinderea inregistreaza de fapt o pierdere neta de 5 mil. lei. 3. Pentru intreprinderea Z, in anul fiscal N, s-au inregistrat venituri totale 10 milioane lei. Presupunem ca din acestea sunt impozabile 90 milioane lei. Cheltuielile to-tale aferente au fost de 90 milioane lei, din care nedeductibile 20 milioane lei. Din totalul veniturilor impozabile, 20 milioane reprezinta venituri incasate in avans, aferente exer-citiului financiar viitor, Din totalul cheltuielilor deductibile, 15 milioane reprezinta cheltuieli efectuate in avans, aferente exercitiului financiar viitor. Profitul se impoziteaza cu cota de 25%. Vom determina marimea profitului impozabil, a profitului contabil, a impozitului pe profit si a profitului net. Conform principiului independentei exercitiilor financiare, veniturile si cheltuielile inregistrate in avans nu se iau in calcul pentru perioada curenta ci pentru perioada careia apartin (exercitiul financiar viitor, in acest caz) Venituri curente = 10 mil. lei - 20 mil. lei = 80 mil. lei, din care doar 10 mil. lei sunt neimpozabile. Cheltuieli curente = 90 mil. lei - 15 mil. lei = 75 mil. lei, din care 20 mil. lei nedeductibile.

Profit impozabil = venituri impozabile realizate - cheltuieli deductibile = (venituri curente - venituri neimpozabile) - (cheltuieli curente - cheltuieli nedeductibile) = (80 mil. lei -10 mil. lei) - (75 mil. lei - 20 mil. lei) = 70 mil. lei - 45 mil. lei = 25 mil. lei Profit contabil = Venituri curente - Cheltuieli curente = 80 mil. lei - 75 mil. lei = 5 mil. lei.

Impozitul pe profit = Profit impozabil × 25% = 25 mil. lei × 0.25 = 6,25 mil. lei Profitul net = Profitul contabil - Impozitul pe profit = 5 mil. lei - 6,25 mil. lei.

Intreprinderea inregistreaza de fapt o pierdere neta de 1,25 mil. lei.

Cotele de impunere a impozitului pe profit difera in functie de tipul de activitate des-fasurata de agentul economic. Cota normala este de 25%. Tendinta pe termen mediu si lung, impusa de armoniza-rea legislativa in vederea integrarii in structurile U. E., este de eliminare a celorlalte cote specifice, in vederea eliminarii oricarei forme de discriminare fiscala! Modalitati de impozitare specifice existente la acest moment sunt:

Cota de impunere 5% pentru veniturile din activitatile desfasurate pe baza de licenta in zona libera; cota de impunere 12,5% pentru anul 203, respectiv de 25% incepand cu 1 ianuarie 204 pentru veniturile in valuta incasate printr-un cont bancar din Romania din export de bunuri si/sau prestari de servicii (beneficiarul prestarii se afla in strainatate), direct sau prin contract de comision.

cota de impunere 25% pentru contribuabilii care desfasoara activitati de natura barurilor de noapte, a cluburilor de noapte, a discotecilor, a cazinourilor, cu conditia suplimentara ca impozitul pe profit datorat statului sa nu fie mai mic de 5% din veniturile aferente acestor activitati. Asadar, Impozitul pe profit = Profitul impozabil x 25%, daca impozitul > 5% din veniturile aferente barurilor de noapte, a cluburilor de noapte, a discotecilor, a cazinourilor sau, Impozit = 5% x veniturile aferente barurilor de noapte, a cluburilor de noapte, a discotecilor, a cazinourilor, daca profitul impozabil x 25% < 5% x veniturile aferente barurilor de noapte, a cluburilor de noapte, a discotecilor, a cazinourilor

cota de impunere 80% in cazul Bancii Nationale a Romaniei; In cazul in care un agent economic desfasoara activitati care sunt supuse unor cote de impozitare diferite, impozitul se determina aplicand, pentru fiecare activitate, cota de impozit aferenta la profitul impozabil ce corespunde ponderii veniturilor din activitatea respectiva in total venituri.

Persoanele juridice care au obtinut certificatul permanent de investitor in zonele defavorizate inainte de 1 iulie 202 beneficiaza de scutire de impozit pe profit pe toata durata de existenta a zonei defavorizate;

Contribuabilii care isi desfasoara activitatea in zona libera pe baza de licenta si care pana pe 1 iulie 202 au efectuat investitii in zona libera in valoare de cel putin 1.0.0 USD, beneficiaza pentru o perioada de 5 ani incepand cu data de 1 iulie 202 de scutire de la plata impozitului pe profit.

Cheltuieli nedeductibile in totalitate: - cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile; orice cheltuieli facute in favoarea actionarilor sau a asociatilor, altele decat cele generate de plati pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului la valoarea de piata. Exemple:

Cheltuielile cu amortizarea, intretinerea si repararea mijloacelor de transport utilizate de asociat sau actionar; cheltuielile de transport, cazare si diurna efectuate de actionarul sau asociatul care nu are calitatea de angajat; bunurile, marfurile si serviciile acordate asociatilor sau actionarilor, precum si lucrarile efectuate in favoarea acestora; cheltuielile cu chiria si intretinerea spatiilor puse la dispozitia actionarilor si asociatilor, precum si alte cheltuieli facute in favoarea actionarilor sau asociatilor, care nu se refera la activitatea desfasurata de contribuabil.

Alte cheltuieli salariale si/sau asimilate acestora, care nu sunt impozitate la persoana fizica, daca legea nu prevede altfel; cheltuielile cu primele de asigurare platite de angajator in numele angajatului. Sunt exceptate cheltuielile cu primele de asigurare pentru accidente de munca, boli profesionale si risc profesional; cheltuielile cu primele de asigurare care nu privesc activele corporale si necorporale ale contribuabilului, precum si cele care nu sunt aferente obiectului de activitate pentru care este autorizat, cu exceptia celor care privesc bunurile reprezentand ga-rantie bancara pentru creditele utilizate in desfasurarea activitatii pentru care contribuabilul este autorizat; cheltuielile inregistrate in contabilitate care nu au la baza un document justificativ, potrivit Legii contabilitatii nr. 82/191, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, prin care sa se faca dovada efectuarii operatiunii; amenzile, confiscarile, majorarile de intarziere si penalitatile de intarziere datorate catre autoritatile romane, potrivit prevederilor legale, altele decat cele prevazute in contractele comerciale; cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cele reprezentand diferente din anii precedenti sau din anul curent, precum si impozitele pe profit sau venit platite in strainatate; Cheltuieli deductibile in limitele stabilite de lege sunt urmatoarele (ce depaseste limita prevazuta de lege este cheltuiala nedeductibila):

Cheltuielile cu indemnizatia de deplasare acordata salariatilor, pentru deplasari in tara si in strainatate sunt deductibile pentru o valoare < 2,5 x nivelul legal pentru institutiile publice. Un agent economic acorda unui salariat suma de 80.0 lei reprezentand indemnizatia de deplasare in interes de serviciu pentru trei zile. Cheltuiala cu indemnizatia de deplasare stabilita pentru o institutie publica este de 90.80 lei pe zi. Sa se determine care este valoarea deductibila.

Indemnizatia deductibila maxima este 2,5 x 90.80 lei/zi x 3 zile = 681.0 lei, deci din indemnizatia totala de 80.0 lei cheltuielile deductibile sunt 681.0 lei, iar diferenta de 19.0 lei va reprezenta o cheltuiala nedeductibila. 2. Sumele utilizate pentru constituirea provizioanelor sunt deductibile in limitele stabilite de legislatie suma cheltuielilor sociale este deductibila in limitele stabilite prin legea bugetara anuala.

Cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsa din gestiune ori degradate, neimputabile, precum si taxa pe valoarea adaugata aferenta acestor cheltuieli sunt deductibile daca pentru acestea au fost incheiate contracte de asigurare.

Cheltuielile cu taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor acordate salariatilor sub forma unor avantaje in natura sunt deductibile: daca valoarea acestora a fost impozitata prin retinere la sursa.

Document online: Metode financiare de evaluare a proiectelor de investitii Referat: Somajul

Cheltuielile reprezentand tichetele de masa acordate de angajatori sunt deductibile daca sunt acordate in limita dispozitiilor legii anuale a bugetului de stat. Tichetele de masa au la aceasta data valoarea de 58.0 lei, iar numarul de astfel de tichete considerate deductibile este de 20 pe luna. Cheltuiala deductibila lunara cu tichetele de masa este deci de 20 x 58.0 lei = 1.160.0 lei cheltuielile de protocol sunt deductibile daca sunt mai mici de 2% x (Totalul veniturilor - (Total cheltuieli - Cheltuielile cu impozitul pe profit - Cheltuielile de protocol inregistrate in cursul anului) = 2% x (Totalul veniturilor - Total cheltuieli + Cheltuielile cu impozitul pe profit + Cheltuielile de protocol inregistrate in cursul anului) Un agent economic a realizat, cumulat de la inceputul anului, venituri totale de 1.0.0.0 lei, iar cheltuielile totale efectuate sunt de 60.0.0 lei, din care 40.0.0 lei sunt cheltuieli de protocol si 60.0.0 lei reprezinta cheltuieli cu impozitul pe profit. Care este limita cheltuielilor cu protocolul pentru care se acorda deducere? Limita maxima a cheltuielilor cu protocolul pentru care se acorda deducere este 2% x (1.0.0.0 - 60.0.0 + 60.0.0 + 40.0.0) = 10.0.0 lei, deci avem cheltuieli deductibile cu protocolul de 10.0.0 lei si cheltuieli de protocol nedeductibile de 30.0.0 lei.

Cheltuielile de sponsorizare si/sau mecenat, efectuate potrivit legii deductibile daca sunt mai mici decat 5% x (Totalul veniturilor - (Totalul cheltuielilor - Cheltuiala cu impozitul pe profit si Cheltuielile cu sponsorizarea si/sau mecenatul) = 5% x (Totalul veniturilor - (Totalul cheltuielilor - Cheltuiala cu impozitul pe profit si Cheltuielile cu sponsorizarea si/sau mecenatul) Un agent economic a realizat, cumulat de la inceputul anului, venituri totale de 1.0.0.0 lei, iar cheltuielile totale efectuate sunt de 60.0.0 lei, din care 30.0.0 lei sunt cheltuieli cu sponsorizarea si 70.0.0 lei reprezinta cheltuieli cu impozitul pe profit. Care este limita maxima a cheltuielilor cu sponsorizarea pentru care se acorda deducere? Limita maxima a cheltuielilor cu sponsorizarea pentru care se acorda deducere este 5% x (1.0.0.0 - 60.0.0 + 30.0.0 + 70.0.0) = 10.0.0 lei, deci avem cheltuieli deductibile cu sponsorizarea de 10.0.0 lei si cheltuieli cu sponsorizarea nedeductibile de 20.0.0 lei.

Cheltuielile cu dobanzile si pierderile nete legate de diferentele de curs valutar Acestea din urma sunt asimilate cheltuielilor cu dobanzile si au acelasi regim de deducere ca si dobanzile. De aici inainte "cheltuiala cu dobanzile" simbolizeaza "cheltuielile cu dobanzile si pierderile nete legate de diferentele de curs valutar". Avem mai multe situatii privind deductibilitatea, in functie de gradul de indatorare al societatilor comerciale:

De Grad indatorar e capital imprumuta t capital propriu inceputul perioadei inceputul perioadei

− − capital capital imprumutat propriu sfars sfars itul perioadei itul perioadei.

I) gradul de indatorare a capitalului este mai mic decat unu a) contribuabilul a obtinut imprumuturi purtatoare de dobanda de la institutiile de credit autorizate.

In acest caz cheltuielile cu dobanzile sunt integral deductibile. B) in cazul imprumuturilor obtinute de la alte entitati decat institutiile de credit autorizate, dobanda deductibila este limitata la:

B.1) nivelul ratei dobanzii de referinta a B. N. R. (Banca Nationala a Romaniei), pentru imprumuturile in lei; b.2) nivelul ratei dobanzii EURIBOR + 2% pentru imprumuturile in euro; b.3) nivelul ratei dobanzii LIBOR + 2%, pentru imprumuturile in alte devize. O societate comerciala prezinta un grad de indatorare mai mic de unu. Societatea a contractat un imprumut de 10.0 euro de la o institutie neautorizata pentru acordare de credite, la o rata a dobanzii de 15% pe an. Nivelul ratei dobanzii de referinta EURIBOR la acel moment a fost de 10% pe an. Valoarea anuala a dobanzii deductibile este limitata la 2 puncte procentuale peste cea de referinta de 10%. Dobanda anuala deductibila este deci 12% x 10.0 euro = 12.0 euro. Diferenta intre rata de dobanda la care s-a contractat imprumutul si rata EURIBOR plus doua puncte procentuale, adica 3% x 10.0 euro = 3.0 euro este o cheltuiala definitiv nedeductibila.

I) gradul de indatorare a capitalului este peste unu a) contribuabilul a obtinut imprumuturi purtatoare de dobanda de la institutiile de credit autorizate.

Cheltuielile cu dobanzile sunt deductibile pana la nivelul sumei veniturilor din dobanzi plus 10% din celelalte venituri ale contribuabilului. Cheltuielile cu dobanzile ramase nedeductibile se reporteaza in perioada urmatoare, in aceleasi conditii, pana la deductibilitatea integrala a acestora.

Gradul de indatorare influenteaza deci modul de deducere in timp a cheltuielilor cu dobanzile, ceea ce pentru economia romaneasca, cu rate consistente ale inflatiei, este un element important.

B) in cazul imprumuturilor obtinute de la alte entitati decat institutiile de credit autorizate, procentul de dobanda maxim deductibil este limitat la aceleasi marimi de referinta specificate anterior. Sub incidenta limitarilor date de gradul de indatorare intra doar dobanzile aferente imprumuturilor contractate dupa data intrarii in vigoare a Legii nr. 414/202 privind impozitul pe profit (1 iulie 202). In cazul imprumuturilor care au fost contractate inainte de 1 iulie 202 dobanzile sunt deductibile in totalitate in perioada pentru care se calculeaza. Dobanzile datorate creditorilor care nu sunt institutii de credit autorizate, pentru partea ce depaseste limita maxima a dobanzii stabilita prin Lege, acestea fiind nedeductibile.

Gradul de indatorare a unui contribuabil se obtine prin raportarea mediei capitalului imprumutat al contribuabilului intre inceputul anului si sfarsitul perioadei de calcul la media capitalului propriu al contribuabilului intre inceputul anului si sfarsitul perioadei. Deoarece impozitul pe profit se determina trimestrial, contribuabilul trebuie sa calculeze la sfarsitul fiecarui trimestru care este valoarea capitalului propriu si care este valoarea capitalului imprumutat. Capitalul propriu si cel imprumutat se determina pe baza clasificatiilor contabile pe care le studiem in partea a doua a acestui curs. Capitaluri imprumutate sunt in acest caz datoriile pe termen mediu si lung ale societatii (cu termen de rambursare mai mare de un an). Termenul de rambursare se considera din momentul primirii imprumutului. 10. Vanzarea cu plata in rate. Pentru bunurile mobile si imobile produse de catre contribuabili si valorificate in ba-za unui contract de vanzare cu plata in rate, contribuabilii pot opta pentru inregistrarea valorii ratelor la venituri impozabile, la termenele scadente prevazute in contract. Cheltuielile corespunzatoare sunt deductibile la aceleasi termene scadente prevazute in contractele incheiate intre parti, proportional cu valoarea ratei inregistrate in valoarea totala a contractului. Optiunea se exercita in momentul livrarii bunurilor si este ireversibila.

In cazul in care agentii economici sunt doar comercianti ale acestor bunuri, ei vor fi nevoiti sa inregistreze pe venituri impozabile, respectiv cheltuieli deductibile intreaga valoare a contractului, chiar daca plata are loc in rate. Se stimuleaza in acest fel productia de bunuri mobile si imobile de mare valoare.

In cazul in care un agent economic livreaza bunuri mobile sau imobile produse de el, va inregistra in Registrul de evidenta fiscala, ca venituri impozabile, veniturile aferente ratelor scadente, iar daca el achizitioneaza bunuri cu plata in rate de la un agent economic producator el va inregistra pe cheltuieli deductibile valoarea ratelor scadente. 1. Cheltuielile privind amortizarea activelor corporale si necorporale sunt deductibile in limita prevederilor Legii nr. 15/194 privind amortizarea capitalului imobilizat in active corporale si necorporale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. Pentru echipamentele tehnologice, respectiv masini, utilaje si instalatii de lucru, computere si echipamente periferice ale acestora, puse in functiune dupa data intrarii in vigoare a prezentei legi, se poate utiliza regimul de amortizare accelerata fara aprobarea organului fiscal teritorial. Acelasi regim de amortizare se poate utiliza si pentru brevete-le de inventie, de la data aplicarii acestora de catre contribuabil. Contribuabilii care investesc in mijloace fixe si/sau in brevete de inventie amortizabile, potrivit legii, destinate activitatilor pentru care acestia sunt autorizati si care nu au optat pentru regimul de amortizare accelerata pot deduce cheltuieli suplimentare de amortizare reprezentand 20% din valoarea de intrare a acestora. Valoarea ramasa de recuperat pe durata de viata utila se determina dupa scaderea din valoarea de intrare a sumei egale cu deducerea de 20%. Vom exemplifica mai jos trei posibilitati de calcul a amortizarii:

Amortizarea liniara;

amortizarea accelerata - in cazul echipamentelor tehnologice (masini, utilaje si instalatii de lucru, computere si echipamente periferice ale acestora) si a brevetelor de inventie;

amortizarea fiscala de 20% in primul an de functionare, pentru mijloace fixe si/sau brevete de inventie amortizabile, potrivit legii, destinate activitatilor pentru care acestia sunt autorizati. Contribuabilii isi exprima optiunea pentru una dintre cele doua facilitati la inceputul anului fiscal. Prezentam mai jos modul de calcul al amortizarii, in functie de una din variantele de mai sus:

I) amortizarea liniara Presupunem ca societatea amortizeaza liniar o imobilizare corporala cu o valoare de achizitie de 1.0.0.0 lei, care are durata de viata de 5 ani. Graficul anual al cheltuielilor cu amortizarea este urmatorul:

An 1 An 2 An 3 An 4 An 5 Total.

Amortizare 20.0.0 20.0.0 20.0.0 20.0.0 20.0.0 1.0.0.0 = Valoarea de achizitie.

Economie de impozit 50.0.0 50.0.0 50.0.0 50.0.0 50.0.0 250.0.0

Economia de impozit se realizeaza deoarece cheltuiala cu amortizarea este deductibila in cazul impozitului pe profit. Presupunem ca societatea realizeaza un pro-fit inainte de amortizare si impozit pe profit in suma Pb. Amortizarea este A, iar cota de impozit pe profit este 25%.

Impozitul pe profit datorat fara amortizare ar fi fost: Imp0 = Pb x 0.25 Impozitul pe profit datorat cand se deduce amortizarea este: Imp1 = (Pb - A) x 0.25 Diferenta de plata datorata deducerii amortizarii este economia de impozit calculata in coloana a treia: Imp0 - Imp1 = Pb x 0.25 - (Pb - A) x 0.25 = A x 0.25 Deci: Economia de impozit = A x 0.25

I) amortizarea accelerata Presupunem ca societatea amortizeaza liniar o imobilizare corporala cu o valoare de achizitie de 1.0.0.0 lei, care are durata de viata de 5 ani. Graficul anual al cheltuielilor cu amortizarea este urmatorul:

An 1 An 2 An 3 An 4 An 5 Total.

Amortizare 50.0.0 125.0.0 125.0.0 125.0.0 125.0.0 1.0.0.0 = Valoarea de achizitie.

Economie de impozit 125.0.0 31.250.0 31.250.0 31.250.0 31.250.0 250.0.0

Amortizarea accelerata An 1 = 1.0.0.0 x 50% = 50.0.0 lei An 2-5= 50.0.0/4 = 125.0.0 lei.

I) amortizarea fiscala de 20% in primul an.

An 1 An 2 An 3 An 4 An 5 Total.

Amortizare 360.0.0 160.0.0 160.0.0 160.0.0 160.0.0 1.0.0.0 = Valoarea de achizitie.

Economie de impozit 90.0.0 40.0.0 40.0.0 40.0.0 40.0.0 250.0.0

Pentru anul punerii in functiune beneficiaza de o amortizare suplimentara de 20% x 1.0.0.0 = 20.0.0 lei Amortizare an 1 = (1.0.0.0 - 20.0.0) /5 = 160.0.0 lei. Cheltuieli deductibile an 1 = 160.0.0 + 20.0.0 = 360.0.0 lei. Amortizare an 2 - 5 = 160.0.0 lei.

Impozitul pe profit determinat de un agent economic are ca scadenta de plata data de 25 a lunii urmatoare trimestrului pentru care s-a determinat. In contul trimestrului al IV-lea, agentul economic va plati statului pana pe data de 25 ianuarie a anului urmator un impozit egal cu cel aferent trimestrului al I-lea, urmand ca regularizarea sa se realizeze o data cu depunerea declaratiei definitive privind impozitul pe profit. Totusi, contribuabilii care au definitivat pana la data de 25 ianuarie inchiderea exercitiului financiar anterior, depun declaratia de impunere definitiva si platesc impozitul pe profit aferent anului fiscal incheiat, pana la data de 25 ianuarie inclusiv a anului urmator, in acest caz aferent trimestrului al IV-lea impozitul de plata fi cel efectiv determinat.

2.2 Impozitul pe veniturile microintreprinderilor.

Definitie: o microintreprindere este o persoana juridica romana care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent:

A) are inscris ca obiect de activitate productia de bunuri materiale, prestarea de servicii si/sau comertul; b) are de la 1 pana la 9 salariati; c) a realizat in anul fiscal precedent venituri mai mici decat echivalentul in lei a 10.0 euro, la un curs de schimb mediu anual leu/euro; Anul fiscal al unei microintreprinderi este anul calendaristic. In cazul unei persoane juridice care se infiinteaza sau isi inceteaza existenta, anul fiscal este perioada din anul calendaristic in care persoana juridica a existat. D) capitalul social al persoanei juridice este detinut de alte persoane decat statul, autoritati locale sau institutii publice.

Impozitul pe veniturile microintreprinderilor este optional: microintreprinderile platitoare de impozit pe profit pot opta pentru plata impozitului pe veniturile microintreprinderilor incepand cu anul fiscal urmator, daca indeplinesc conditiile prevazute mai sus si daca nu au mai fost platitoare de impozit pe veniturile microintreprinderilor. Persoanele juridice platitoare de impozit pe profit comunica optiunea lor organelor fiscale teritoriale la inceputul anului fiscal, sub forma unei declaratii pe propria raspundere, pana la data de 31 ianuarie inclusiv. O persoana juridica romana nou infiintata poate opta sa plateasca impozit pe venitul microintreprinderilor incepand cu primul an fiscal daca cerintele de la lit. a) si d) sunt indeplinite la data inregistrarii la registrul comertului si conditia prevazuta la lit. b) este indeplinita in termen de 60 zile, inclusiv, de la data inregistrarii. Persoanele juridice nou infiintate in cursul unui an fiscal inscriu optiunea in cererea de inregistrare la registrul comertului. Optiunea este definitiva pentru anul fiscal respectiv si pentru anii fiscali urmatori cat timp sunt indeplinite conditiile prevazute. Microintreprinderile platitoare de impozit. Pe venitul microintreprinderilor nu mai aplica acest sistem de impunere incepand cu anul fiscal urmator anului in care nu mai indeplinesc una dintre conditiile prevazute de lege (fara posibilitatea de a beneficia pen-tru perioada urmatoare de aceasta impozitare, chiar daca ulterior indeplineste conditiile a)-d). Nu pot opta pentru sistemul de impozitare a veniturilor ca microintreprinderi, persoanele juridice romane care: a) desfasoara activitati in domeniul bancar; b) desfasoara activitati in domeniile asigurarilor si reasigurarilor, pietei de capital, cu exceptia persoanelor juridice care desfasoara activitati de intermediere in aceste domenii; c) desfasoara activitati in domeniile jocurilor de noroc, pariurilor sportive, cazinourilor; d) au capitalul social detinut in proportie mai mare de 25% de cel putin un actionar sau asociat persoana juridica cu peste 250 de angajati.

Impozitul pe venitul microintreprinderilor = baza de impozitare × 1,5%.

Baza impozabila = Veniturile din orice sursa - veniturile din variatia stocurilor - veniturile din productia de imobilizari corporale si necorporale - veniturile din exploatare reprezentand cota-parte a subventiilor guvernamentale si a altor resurse pentru finanta-rea investitiilor - veniturile din provizioane - veniturile rezultate din anularea datoriilor si a majorarilor aferente la bugetul statului care nu au fost cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil.

O unica cheltuiala deductibila exista la acest moment in cazul unei microintreprinderi: achizitionarea unei case de marcat electronice. Valoarea de achizitie a casei electronice de marcat se deduce din baza impozabila, in conformitate cu documentul justificativ, in trimestrul in care a fost pusa in functiune, potrivit legii. Persoanele juridice platitoare de impozit pe venit sunt obligate sa evidentieze contabil cheltuielile de amortizare, in conformitate cu prevederile aplicabile platitorilor de impozit pe profit. Plata impozitului pe venitul microintreprinderilor se efectueaza trimestrial, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare trimestrului pentru care se calculeaza impozitul. Microintreprinderile au obligatia de a depune pana la termenul de plata a impozitului declaratia de impozit pe venit.

2.3 Impozitul pe dividende.

O persoana juridica romana care plateste dividende are obligatia sa retina si sa verse impozitul pe dividende retinut catre bugetul de stat, asa cum se precizeaza in acest articol.

Impozitul pe dividend = 10% × dividendul brut platit catre o persoana juridica romana.

Impozitul pe dividend = 5% × dividendul brut platit catre o persoana fizica romana.

Impozitul care trebuie retinut se plateste la bugetul de stat pana la data de 20 inclusiv, a lunii urmatoare celei in care se plateste dividendul. Prevederile acestui impozit nu se aplica in cazul dividendelor platite de o persoana juridica romana unei alte persoane juridice romane sau unei persoane juridice din statele membre ale Comunitatii Europene, daca beneficiarul dividendelor detine minimum 25% din titlurile de participare ale acestuia la data platii dividendelor, pe o perioada de doi ani impliniti pana la data platii acestora. Prevederile acestui articol nu se aplica nici in cazul dividendelor platite unui nerezi-dent.

2.4 Impozitul pe salarii.

Impozitul pe salarii este un impozit suportat de angajat, dar este retinut si virat statului de catre agentul economic. Referitor la veniturile salariale, angajatorul este obligat sa plateasca anumite contributii catre fondurile publice (catre bugetul asigurarilor sociale de stat, catre fondul asigurarilor sociale de sanatate, catre fondul de somaj). Salariile sunt reglementate de OG nr. 7/201 privind impozitul pe venit, aprobata prin Legea nr. 493/202. Se considera venituri din salarii toate veniturile in bani si/sau in natura, obtinute de o persoana fizica ce desfasoara o activitate in baza unui contract individual de munca, indiferent de perioada la care se refera, de denumirea veniturilor sau de forma sub care ele se acorda, inclusiv indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca, de maternitate si pentru concediul de ingrijire a copilului in varsta de pana la 2 ani. Se asimileaza salariilor deci si contravaloarea veniturilor in natura (bunuri primite, beneficierea gratuita de unele servicii sau de unele avantaje). Evaluarea veniturilor obti-nute in natura se realizeaza la pretul pietei sau la costul de productie (in cazul in care un angajator acorda sub forma unor venituri in natura unele produse din productie proprie salariatilor, valoarea veniturilor este data de costul de productie al produselor, inclusiv accizele, la care se adauga taxa pe valoarea adaugata). Exemplu: Un salariat primeste ca venituri in natura 20 kilograme de zahar, produs de unitatea angajatoare. Costul de productie al unui kilogram de zahar este 18.0 lei. Venitul salariatului va fi 20 x 18.0 x 1,19 = 428.40 lei (pretul include si T. V. A calculata cu cota de 19% asupra costului de productie). Daca zaharul a fost achizitionat de catre angajator, la un pret, fara TVA, de 20.0 lei/kilogram, venitul salariatului va fi 20 x 20.0 x 1,19 = 476.0 lei.

De asemenea, asimilate salariilor, conform legislatiei in vigoare sunt: a) sumele primite de membrii fondatori ai societatilor comerciale constituite prin subscriptie publica; b) veniturile realizate din incadrarea in munca ca urmare a incheierii unei conventii civile de prestari de servicii; c) sumele primite de reprezentantii in adunarea generala a actionarilor, in consiliul de administratie si in comisia de cenzori.

Exista insa si o serie de drepturi sau venituri care pot fi primite de salariati, stabilite prin lege ca neimpozabile:

A) ajutoarele de inmormantare, precum si ajutoare pentru boli grave sau incurabile ale angajatului; b) ajutoarele pentru pierderi insemnate in gospodariile proprii ca urmare a calamitatilor naturale; c) veniturile sub forma darurilor acordate copiilor minori ai angajatilor cu ocazia zilei de 1 iunie si a sarbatorilor de sfarsit de an, in limita sumei de 1.0.0 lei pentru fiecare persoana si eveniment; d) veniturile sub forma darurilor acordate angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie, in limita sumei de 1.0.0 lei pentru fiecare persoana si eveniment; e) alocatia individuala de hrana acordata sub forma tichetelor de masa, suportata integral de angajator si hrana acordata potrivit dispozitiilor legale; f) contravaloarea echipamentelor tehnice, echipamentului individual de protectie si de lucru, alimentatiei de protectie, medicamentelor si materialelor igienico-sanitare, precum si alte drepturi de protectie a muncii, ce se acorda potrivit legislatiei in vigoare; g) sumele primite pentru acoperirea cheltuielilor de natura celor de transport, cazare, indemnizatiei sau diurnei acordate pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, in tara si in strainatate, precum si in cazul deplasarii, in cadrul localitatii, in interesul serviciului, cu exceptia celor acordate de persoanele juridice fara scop lucrativ, peste limitele legale stabilite pentru institutiile publice; h) sumele primite, potrivit dispozitiilor legale, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare in interesul serviciului; i) indemnizatiile de instalare ce se acorda o singura data, la incadrarea intr-o unitate situata intr-o alta localitate decat cea de domiciliu, in primul an de activitate dupa absolvirea studiilor, in limita unui salariu de baza la angajare, j) indemnizatiile de instalare si mutare acordate, potrivit legilor speciale, celor care isi stabilesc domiciliul in localitati din zone defavorizate (stabilite potrivit legii), in care isi au locul de munca; k) sumele reprezentand platile compensatorii, calculate pe baza salariilor medii nete pe unitate, primite de persoanele ale caror contracte individuale de munca au fost desfacute ca urmare a concedierilor colective, acordate potrivit legii; l) veniturile din salarii rezultate ca urmare a activitatii de creare de programe pentru calculator; (incadrarea in activitatea de creatie de programe pentru calculator se face prin ordin comun al ministrului muncii si solidaritatii sociale, al ministrului comunicatiilor si tehnologiei informatiei si al ministrului finantelor publice).

In cadrul avantajelor impozabile de care poate beneficia un salariat includem: folosinta in scop personal a vehiculelor de orice tip, hrana, cazarea, personalul pentru munci casnice, reducerile de preturi sau de tarife in cazul cumpararii unor bunuri sau prestari de servicii pentru salariatii proprii, gratuitatile de bunuri si servicii, sumele acordate pentru distractii sau recreere, precum si alte asemenea lor, cu exceptia avantajelor expres mentionate, in special in OG nr.7/201 ca fiind neimpozabile. Nu sunt considerate avantaje: a) contravaloarea folosintei locuintei de serviciu sau locuintei din incinta unitatii, potrivit repartitiei de serviciu, numirii conform legii sau specificitatii activitatii, compensarea chiriei pentru personalul din sectorul de aparare nationala, ordine publica si sigu-ranta nationala, precum si compensarea diferentei de chirie suportate de persoana fizica conform legilor speciale; b) contravaloarea cheltuielilor de deplasare pentru transportul intre localitatea in care angajatii isi au domiciliul si localitatea unde se afla locul de munca al acestora, la nivelul unui abonament lunar, pentru situatiile in care nu se asigura locuinta sau nu se suporta contravaloarea chiriei.

I. Determinarea impozitului pe salarii la locul unde salariatul are cartea de munca Venit brut - (contributii obligatorii + cheltuieli profesionale) = venit net.

Venitul brut din salarii reprezinta suma veniturilor realizate de salariat pe fiecare loc de realizare a venitului.

Contributiile obligatorii platite de salariat sunt: - contributia pentru protectia sociala a somerilor (AS), ea reprezentand 1% din salariul de baza; contributia pentru asigurarile sociale de sanatate (CAS), ea reprezentand 9,5% din salariile individuale brute realizate lunar (incluzand aici sporurile cu caracter permanent). Contributia la asigurari sociale maxima datorata de un salariat este cea aferenta sumei reprezentand cinci salarii medii brute pe economie. Pentru sumele ce depasesc aceasta valoarea nu se mai calculeaza CAS, chiar daca acestea sunt cuprinse in baza de impozitare a acestei contributii; contributia individuala de asigurari sociale (CAS), reprezentand 6,5% din venitul brut. Cheltuielile profesionale reprezinta o suma neimpozabila in cuantum de 15% din deducerea personala de baza. Deducerea personala de baza se prezinta sub forma unei sume fixe indexabile, stabilita de Ministerul Finantelor Publice. In acest moment deducerea personala de baza este in suma de 1.80.0 lei pe luna.

Venit net - Deduceri personale = Venit impozabil.

Venitul impozabil se impoziteaza conform grilei de impozitare si se determina impozitul de plata pe salarii. Grila de impozitare pentru 203 este: - pana la 2.10.0 lei 18% - 2.10.01 - 5.20.0 lei 378.0 + 23% din ceea ce depaseste suma de 2.40.0 lei -5.20.01 - 8.30.0 lei 1.091.0 + 28% din ceea ce depaseste suma de 5.20.0 lei - 8.30.01 - 1.60.0 lei 1.959.0 + 34% din ceea ce depaseste suma de 8.30.0 lei - peste 1.60.0 lei 3.081.0 + 40% din ceea ce depaseste suma de 1.60.0 lei.

Grila de impozitare pentru 204 va fi urmatoarea, conform Codului fiscal al Romaniei:

- Pana la 2.40.0 lei - 2.40.01 - 5.80.0 lei - 5.80.01 - 9.30.0 lei - 9.30.01 - 13.0.0 lei - peste 13.0.0

18% 432.0 + 23% pentru ceea ce depaseste suma de 2.40.0 lei 1.214.0 + 28% pentru ceea ce depaseste suma de 5.80.0 lei 2.194.0 + 34% pentru ceea ce depaseste suma de 9.30.0 lei 3.452.0 + 40% pentru ceea ce depaseste suma de 13.0.0 lei.

Se discuta introducerea unei cote unice de impozitare a veniturilor de 23%, decizia introducerii ei fiind amanata pentru 205.

Impozitul pe salarii se determina lunar, reprezentand plati anticipate, care se calculeaza si se retin la sursa de catre platitorii de venituri. Platitorii de salarii si de venituri asimilate salariilor au obligatia de a calcula si de a retine impozitul aferent veniturilor fiecarei luni, la data efectuarii platii acestor venituri, precum si de a-l vira la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare.

Impozitul pe salarii se retine deci din veniturile angajatilor, dar obligatia virarii acestui impozit ii revine angajatorului! Pe langa acest impozit, legat de fondul de salarizare, angajatorul datoreaza statului o serie de contributii obligatorii. Contributiile obligatorii platite de angajator sunt:

Contributia pentru protectia sociala a somerilor (AS), ea reprezentand 5% din fondul de salarii; contributia pentru asigurarile sociale de sanatate (CAS), ea reprezentand 24,5% din fondul de salarii; contributia pentru asigurarile sociale de sanatate (CAS), reprezentand 7% din fondul de salarii; contributia pentru fondul pentru accidente de munca si boli profesionale, de 0,5% din fondul de salarii; comisionul datorat Inspectoratului teritorial de munca pentru pastrarea si completarea carnetelor de munca este 0,25% din fondul de salarii daca carnetele de munca se pastreaza la angajator, respectiv de 0,75% din fondul de salarii daca acestea se afla la Inspectorat. Deducerile personale reprezinta o suma neimpozabila acordata contribuabilului, cuprinzand deducerea personala de baza si deducerile personale suplimentare, in functie de situatia proprie si/sau a persoanelor aflate in intretinere.

Deducerile personale = deducerea personala de baza + deduceri personale suplimentare.

Persoanele fizice care sunt angajate cu carte de munca (salariatii) beneficiaza de deducerile personale pe parcursul anului, in fiecare luna de realizare a salariului. Deducerile personale suplimentare acordate in functie de persoanele aflate in intreti-nere reprezinta 0,5 inmultit cu deducerea personala de baza pentru fiecare din membrii de familie aflati in intretinere. Se mai acorda deduceri personale suplimentare cumulative in cazul in care salariatul sau persoanele aflate in intretinere prezinta handicap grav sau sunt invalizi de gradul I (1,0 inmultit cu deducerea personala de baza) sau prezinta handicap accentuat sau sunt invalizi de gradul I (0,5 inmultit cu deducerea personala de baza).

Deducerea personala suplimentara de care beneficiaza salariatul se calculeaza prin insumarea deducerilor personale suplimentare prezentate mai sus. Valoarea maxima a deducerii personale de care poate beneficia o persoana fizica este 3 x deducerea personala de baza. Nu sunt considerate persoane aflate in intretinere: a) persoanele care obtin venituri (impozabile, neimpozabile sau scutite) mai mari decat suma rezultata prin aplicarea coeficientului de deducerea personala suplimentara de care s-ar beneficia la deducerea personala de baza b) persoanele fizice care detin terenuri agricole si silvice in suprafata de peste 10.0 mp in zonele colinare si de ses si de peste 20.0 mp in zonele montane; c) persoanele fizice care obtin venituri din cultivarea si din valorificarea florilor, a legumelor si a zarzavaturilor in sere, in solarii amenajate in acest scop si in sistem irigat, a arbustilor si plantelor decorative, a ciupercilor si din exploatarea pepinierelor viticole si pomicole, indiferent de suprafata. Suma reprezentand deducerea personala suplimentara se acorda pentru persoanele aflate in intretinerea salariatului pentru acea perioada impozabila din anul fiscal in care acestea au fost intretinute. Daca o persoana fizica are o persoana in intretinere incepand cu luna aprilie, el va beneficia de deducere persoana suplimentara incepand cu luna aprilie. Daca o persoana nu se mai afla in intretinere incepand cu luna aprilie, el va beneficia de deducere personala suplimentara si pentru luna aprilie, iesind din intretinere din luna mai.

In cazul in care veniturile din salarii se platesc o singura data pe luna sau sub forma de avans si lichidare, calculul si retinerea impozitului se efectueaza la data efectuarii ultimei plati a drepturilor salariale aferente fiecarei luni. Sumele reprezentand prime de vacanta, acordate pe langa indemnizatia de concediu de odihna, potrivit prevederilor contractelor de munca sau ale unor legi speciale, in limita salariului de baza din luna anterioara plecarii in concediu, se impoziteaza separat de celelalte drepturi salariale ale lunii in care se platesc, prin aplicarea baremului lunar asupra bazei de calcul determinate ca diferenta intre venitul brut si contributia la asigurarile sociale de sanatate. Daca angajatorul efectueaza catre angajat si alte plati de venituri, cum ar fi premiile, stimulentele sau altele asemenea, care mai sunt denumite si plati intermediare, impozitul se calculeaza la fiecare plata intermediara, cumulat de la inceputul lunii pentru care sunt aferente veniturile, pana la data ultimei plati intermediare. Prin aplicarea baremului la cumulul platilor intermediare se determina impozitul aferent sumei acestor plati, astfel ca impozitul care trebuie retinut de la salariat la efectuarea unei plati de genul acesta este impozitul rezultat prin aplicarea grilei de impozitare asupra cumulului platilor, din care se scade impozitul calculat si retinut pentru platile anterioare. La data efectuarii ultimei plati a veniturilor salariale, impozitul se calculeaza prin totalul sumelor primite de angajat, urmand a se deduce impozitul retinut in cursul lunii. Daca pe parcursul unei luni un salariat isi schimba locul de munca, in ambele locuri fiind angajat cu carte de munca, veniturile obtinute de la cele doua locuri de munca se vor impozita separat, iar de cheltuielile profesionale si deducerile personale beneficiaza la primul loc de munca, in limita salariului obtinut.

I. Determinarea impozitului pe salarii la al doilea loc de munca Impozitul lunar pe veniturile din salarii sau asimilate acestora care nu sunt realizate la locul de munca unde angajatul are cartea de munca se impoziteaza dupa urmatorul algoritm:

Venit brut - Contributii obligatorii = Venit impozabil.

Asadar aici salariatul nu mai beneficiaza de deducerile personale sau de cheltuielile profesionale! Pentru a obtine fisele fiscale, platitorii de venituri de natura salariilor au obligatia de a cere in scris organului fiscal la care este inregistrat, pana la data de 30 noiembrie a fiecarui an pentru anul urmator, necesarul de fise fiscale. Platitorii de venituri de natura salariala au obligatia sa determine venitul anual impozabil din salarii si sa stabileasca diferenta dintre impozitul calculat la nivelul anului si cel calculat si retinut lunar anticipat in cursul anului fiscal, pana in ultima zi lucratoare a lunii februarie a anului fiscal urmator, precum si sa efectueze regularizarea acestor diferente in termen de 90 de zile de la aceasta data, pentru persoanele fizice care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii: a) au fost angajatii permanenti ai platitorului in cursul anului, cu functie de baza; b) nu au alte surse de venit care se cuprind in venitul anual global impozabil. Venitul anual impozabil pentru veniturile din salarii se determina ca diferenta intre totalul veniturilor nete din salarii la locul principal de munca si deducerile personale pentru intregul an. Acest venit se impoziteaza folosind grila anuala de impozitare, iar diferentele de impozit platite in plus se vor compensa cu impozitul datorat pentru anul urmator sub forma de plati lunare anticipate.

2.5 Impozitul pe cladiri.

Este impus prin OG nr. 36/202. Persoane juridice ce datoreaza impozit pe cladiri sunt proprietarii acestor cladiri:

societatile comerciale, inclusiv unitatile economice ale persoanelor juridice de drept public, precum si cele ale organizatiilor politice, sindicale, patronale si cooperatiste, institutiilor publice, asociatiilor si fundatiilor, cultelor religioase si ale altora asemenea, cu exceptia celor care pot fi incadrati in categoria persoanelor fizice;

cultele religioase si unitatile locale ale acestora, cu personalitate juridica;

filialele, sucursalele si reprezentantele autorizate sa functioneze pe teritoriul Romaniei, apartinand persoanelor fizice sau juridice straine si altele asemenea;

orice alte entitati cu personalitate juridica, cu exceptia institutiilor si unitatilor care functioneaza in subordinea sau in coordonarea Ministerului Educatiei si Cercetarii.

Impozit pe cladiri = cota de impozitare × valoarea de inventar inregistrata in contabilitate.

Pentru cladirile ce fac obiectul contractelor de leasing financiar:

Impozitul pe cladiri = cota de impozitare × valoarea inscrisa in contract.

Pentru cladirile aflate in functiune a caror valoare a fost recuperata integral pe calea amortizarii:

Impozit pe cladiri = cota de impozitare × valoarea la care au fost inscrise in evidenta contabila.

Cota normala de impozitare este intre 0,5% si 1,5%. Ea poate fi determinata insa intre 3% si 5% pentru cladirile asupra carora nu s-a facut nici o reevaluare incepand cu anul 198, pana la data primei evaluari.

Imobilele detinute de societatile comerciale de pe raza teritoriala a unui municipiu teritorial sunt impozitate cu cota de impozit pe cladiri de 1,5%, respectiv 5% in cazul imobilelor nereevaluate dupa 198, inclusiv. O societate comerciala detine un imobil care are stabilita ca valoare de inventar suma de 1.0.0.0 lei, rezultata dintr-o evaluare realizata in anul 190 si un imobil care are o valoare de inventar, conform evaluarii din 203 de 50.0.0 lei. Impozitul pe cladiri datorat de societatea comerciala este: 1.0.0.0 x 5% + 50.0.0 x 1.5% = 57.50.0 lei.

Impozitul pe cladiri se determina anual. Impozitul determinat pe baza declaratiilor de impunere se plateste trimestrial, in patru transe egale, cu scadentele pe data de 15 a ultimei luni a fiecarui trimestru.

In cazul in care cladirile intra in proprietatea unor contribuabili pe parcursul anului, impozitul se va determina corespunzator numarului de luni in care au fost in proprietate. Cladirile dobandite in cursul anului, indiferent sub ce forma, se impun cu incepere de la data de intai a lunii urmatoare celei in care acestea au fost dobandite. Impozitul se calculeaza proportional cu perioada ramasa pana la sfarsitul anului.

Scaderea de la impunere, in cursul anului, pentru situatiile de dezafectare, demolare, dezmembrare sau distrugere a cladirilor, precum si de transfer al dreptului de proprietate ori locatiune asupra cladirilor, dupa caz, se face cu incepere de la data de intai a lunii urmatoare celei in care s-a produs una dintre aceste situatii. Scaderea se acorda proportional cu partea de cladire supusa unei astfel de situatii, precum si cu perioada ramasa pana la sfarsitul anului fiscal.

Societatile comerciale care au ca obiect unic de activitate asigurarea de servicii turistice cu activitate sezoniera de cel mult 5 luni din anul fiscal sunt scutite de plata impozitului pe cladiri, in proportie de 50%, numai pentru cladirea destinata acestei activitati. Sunt scutite de impozitul pe cladiri in proportie de 50% pe o perioada de 5 ani de la punerea in functiune obiectivele nou-construite ce apartin cooperatiei de consum sau mestesugaresti.

Adrese utile: Pagina de legislatie fiscala actualizata: https:/www.mfinante.ro/legislatie/index.jsp Sistemul fiscal al Romaniei: https:/www.mfinante.ro/contribuabili/sistemul_fiscal/sistem_fiscal.jsp Persoane juridice: https:/www.mfinante.ro/contribuabili/pjuridice.

Intrebari frecvente: https:/www.mfinante.ro/contribuabili/faq/intrebari.jsp.