Echilibrul monetar si inflatia - efecte economice si sociale ale inflatiei

1 Efecte economice si sociale ale inflatiei

Inflatie : Notiune legata de masa banilor in circulatie. Potrivit legii circulatiei banesti, atunci cand in circulatie se afla o masa de bani fara valoare proprie excesiva comparativ cu nevoile circulatiei, banii se depreciaza in raport cu aurul si celelalte marfuri.

Alternanta la putere in noiembrie 1996 a fost considerata, la acel moment, cu buna credinta, ca premisa favorabila pentru consolidarea democratiei, pentru avansarea Romaniei in directia progresului economic si social. La finalul de mandat al coalitiei care a preluat puterea in urma alegerilor de atunci, orice analiza a realitatilor, cat de sumara si sub orice aspect ar fi facuta, impune recunoasterea faptului ca sperantele populatiei au fost dramatic inselate.

Realitatea din anii ce au urmat preluarii puterii de catre coalitia CDR-USD-UDMR confirma, pe de o parte, discrepanta enorma intre promisiunile electorale si realizarea programelor prezentate Parlamentului si opiniei publice de catre guvernele Victor Ciorbea, Radu Vasile si Mugur Isarescu. Pe de alta parte, a devenit tot mai evidenta incapacitatea acestor guverne de a gestiona tranzitia si reforma economica si sociala.

Masurile de politica economica si sociala promovate in perioada 1997 - 2000 au avut efecte de o gravitate extrema pentru situatia tarii, evaluate ca atare de Comisia Europeana, Fondul Monetar International si agentiile de rating.

Principalele consecinte ale actului de guvernare constau in:

• desfasurarea haotica a reformei economice si sociale, lipsita de o conceptie coerenta, care sa stabileasca cu claritate interesele strategice ale dezvoltarii si directiile de actiune, in scopul cresterii economice a tarii, reducerii decalajelor dintre Romania si statele dezvoltate, in perspectiva integrarii in Uniunea Europeana si NATO. Desi prioritatea absoluta a Parteneriatului de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana din martie 1998 era elaborarea unei Strategii de dezvoltare economica pe termen mediu, acest lucru nu s-a realizat decat la insistentele repetate ale Comisiei Europene, in martie 2000.
• Agravarea crizei economice, prin falimentarea unui mare numar de agenti economici (dintre care peste 300 mii intreprinderi mici si mijlocii private), dezorganizarea agriculturii, neglijarea capitalului autohton, diminuarea drastica a procesului investitional, inflamarea inflatiei si devalorizarea accentuata a monedei nationale. Politica promovata a fost in contradictie totala cu insasi notiunea de reforma. Rata negativa de crestere ce caracterizeaza perioada 1997 - 2000 printr-un regres economic de aproape 13% a plasat Romania pe ultimul loc intre tarile din Europa Centrala si de Est, alaturi de care dorim sa pasim in NATO si Uniunea Europeana. In aceste conditii, aplicarea intocmai a prevederilor referitoare la ritmurile de crestere din 'Strategia nationala de dezvoltare economica a Romaniei pe termen mediu' arata ca regresul inregistrat in perioada in care tara a fost administrata de coalitia de dreapta ar putea fi recuperat pana la sfarsitul anului 2003;
• ingerintele administrative in mecanismele de functionare ale economiei de piata, politizarea excesiva a interventiei statului in economie, absenta unor prioritati temeinic fundamentate in restructurarea ramurilor productive au facut tot mai dificila relansarea economica;
• desfasurarea sistematica de actiuni ilegale de instrainare a capitalului de stat, extrem de pagubitoare pentru avutia nationala, prin: propunerea unor preturi de oferta mai mici decat cele stabilite de piata, selectarea ofertelor in functie de interesele clientelei politice ale actualei puteri; evitarea sau trucarea licitatiilor, lipsa oricarui control in perioada post-privatizare; interzicerea controlului institutiilor specializate asupra activitatii Fondului Proprietatii de Stat.
  Climatul economic nefavorabil, legislatia instabila si coruptia extinsa au alungat din Romania marii investitori, asa cum arata toate rapoartele institutiilor europene si mondiale. Dovada este data de faptul ca adevaratii investitori straini nu au fost interesati de procesul de privatizare din Romania, asa cum acesta a fost promovat de guvernele coalitiei de dreapta.
• In acest context, este de evidentiat ca, in perioada preelectorala, caracterul ilegal si daunator interesului national al activitatii FPS s-a agravat, manifestarile ilegale concretizandu-se intr-un adevarat jaf al economiei.
• sprijinirea de catre ultimul guvern a unor actiuni frauduloase, prin adoptarea unei serii de acte normative pentru scutirea sau reducerea debitelor curente si a majorarilor de intarziere pe care unele societati supuse privatizarii le aveau catre statul roman; la aceasta s-au adaugat reesalonarile de datorii pe care Guvernul le-a acordat societatilor economice conduse de persoane apartinand clientelei politice;
• abandonarea sustinerii agriculturii romanesti si a intereselor taranimii prin renuntarea la facilitatile si sprijinul statului acordate producatorilor agricoli, in contradictie cu politicile de subventii practicate de tarile dezvoltate. La aceasta s-a adaugat si practicarea unor politici vamale care au dezavantajat si descurajat producatorul agricol si din industria alimentara de spijin si protectie;
• neglijarea rolului capitalului autohton in consolidarea economiei, lipsa de interes si deteriorarea conditiilor in care au functionat intreprinderile mici si mijlocii, inclusiv prin anularea unor facilitati fiscale pentru stimularea si dezvoltarea sectorului privat; practic, s-a instituit un regim discriminatoriu, investitorii autohtoni fiind inlaturati din competitie pe piata interna a capitalului;
• promovarea unei politici fiscale defectuoase, nestimulative pentru productie si investitii. S-au adoptat masuri care au amplificat fiscalitatea, in special pe seama impovararii suplimentare a cetateanului;
• lipsa de preocupare pentru crearea de noi locuri de munca si pentru combaterea somajului; masurile de protectie sociala pentru personalul disponibilizat prin lichidarea intreprinderilor s-au redus la acordarea unor plati compensatorii, lipsind populatia de oportunitati veridice de recalificare si reconversie profesionala;
• prabusirea grava a nivelului de trai, saracirea populatiei Romaniei atingand cote alarmante. S-a constatat lipsa unei politici coerente si eficiente de protectie sociala, in totala contradictie cu promisiunile electorale si programele guvernamentale prezentate in Parlamentul tarii;
• conditiile de viata ale cetatenilor s-au degradat continuu, majoritatea covarsitoare a populatiei - muncitori, pensionari, tarani, tineri, intelectuali, salariati bugetari - a trait cea mai dramatica scadere a nivelului de trai din ultimii 11 ani. Cea mai elocventa dovada in acest sens sunt raportarile Institutulului National de Statistica si Studii Economice, ce atesta scaderea salariului real de la 74,4% in decembrie 1996, la 56,8% la inceputul lunii noiembrie 2000 fata de octombrie 1990, timp in care puterea de cumparare a pensionarilor a scazut si mai mult, ajungandu-se ca, in anul 2000, ponderea populatiei aflate in saracie sa reprezinte 43% din totalul populatiei (19,9% in anul 1996 );
• situatia din sistemul de sanatate s-a degradat in mod constant, atingand 'cota de alarma'; desi la preluarea puterii, fosta coalitie a afirmat ca sanatatea omului are o semnificatie strategica, actiunile guvernamentale s-au limitat doar la adoptarea unor masuri de pseudoreforma si chiar de antireforma care au reusit sa demonteze, in punctele esentiale, tot ce s-a realizat pana in noiembrie 1996;
• procesul investitional sustinut din surse bugetare a fost concentrat, in special, pe conservarea si nu pe continuarea si finalizarea obiectivelor de investitii incepute si aflate in diferite faze de realizare. Obiectivele noi de investitii au fost, practic, ignorate cu desavarsire in unii ani ai perioadei analizate;
• diminuarea dramatica a accesului si cuprinderii tineretului in treptele superioare de instructie si manifestarea unui dezinteres grav fata de promovarea acestuia in societate;
• neacordarea fondurilor strict necesare pentru dezvoltarea cercetarii stiintifice, punand in pericol existenta centrelor traditonale de cercetare, consolidate de-a lungul multor decenii de generatii stralucite de cercetatori;
• cultura a fost substantial afectata de lipsa de interes pentru sustinerea unor institutii de cultura de importanta nationala, precum si a unor publicatii de mare prestigiu.

Analiza: Metode financiare de evaluare a proiectelor de investitii Proiect: Procesul politico-juridic in Uniunea Europeana

2 Politica de combatere a inflatiei

Echilibru monetar: parte a echilibrului economic general. Consta in existenta sau crearea prin masuri de reglementare a unui raport optim intre masa banilor in circulatie si sumele de bani reclamate de eficienta normala a tuturor operatiilor economice care se realizeaza prin intermediul banilor

Politica externa eficace, trebuie sustinuta de o politica interna coerenta si curajoasa, in slujba fiecarui cetatean. De aceea, coruptia este inamicul nostru dintai, pe care printr-un efort national trebuie sa-l combatem neintarziat.

Experienta romaneasca, la fel ca si a celorlalte state central si est - europene, a demonstrat ca fenomenul coruptiei reprezinta o amenintare pentru democratie si suprematia legii, influentand in mod negativ eficienta si stabilitatea institutiilor statului, precum si trecerea la o economie de piata sanatoasa.

In aceasta perioada de tranzitie, existenta fenomenului coruptiei nu poate fi negata, fiind insa la fel de adevarat ca nu se poate afirma ca a capatat o dimensiune generalizata sau institutionalizata.Avand in vedere ca fenomenul coruptiei este o disfunctie de sistem care afecteaza cadrul legislativ, sistemul institutional si relatiile interumane, examinarea modalitatilor de prevenire si combatere a coruptiei a urmarit cauzele generatoare, atat pentru marea coruptie, cat si pentru mica coruptie.

Luand in considerare necesitatea unei abordari unitare si coerente a prevenirii coruptiei, Guvernul a elaborat Programul National pentru Prevenirea Coruptiei si Planul National de Actiune Impotriva Coruptiei, pe care le-a aprobat in noiembrie 2001, dupa dezbateri publice si consultari cu partidele politice, sindicatele, organizatiile non-guvernamentale si mass-media.

Coordonarea si monitorizarea actiunilor de implementare a celor doua pachete de masuri revin Comitetului National de Prevenire a Criminalitatii, infiintat prin Hotarare de Guvern.

"Se considera mai importanta o formare coerenta si credibila a politicii monetare, in aceasta etapa, decat optimizarile in spiritul acordului fin, mai ales in fazele incipiente ale procesului de macrostabilizare ."

Efectuarea achizitiilor publice prin mijloace electronice, accesibile prin Internet, creaza conditii pentru o mai buna eficienta si transparenta a procesului de achizitii publice.

   

Pentru combaterea unor acte de coruptie manifestate in sistemul judecatoresc, al Parchetului, Politiei, administratiei finantelor publice si Directiei Generale a Vamilor au fost declansate procedurile prevazute de lege.

In acest cadru general, Planul de actiune prevede consolidarea capacitatii institutionale de combatere a coruptiei, cresterea autoritatii si responsabilitatii organelor abilitate ale statului - Politie, Parchet, Justitie-, in aplicarea ferma a legilor tarii in vederea prevenirii si eliminarii incalcarii prevederilor legale. Totodata, Guvernul a infiintat Parchetul National Anticoruptie, organism cu atributii exclusive pentru combaterea coruptiei

desfasurarea, in ritm imbunatatit, a reformei sistemului judiciar;

- dezbaterea in Parlament a Legii privind declararea averii, care sa prevada accesul publicului la informatie si masuri coercitive, precum si a Legii referitoare la conflictele de interese, astfel incat oficialii guvernamentali sa se disocieze de activitatile de afaceri pe perioada mandatului;

- instituirea unor proiecte - pilot pentru alocarea aleatorie a cazurilor judiciare;
- punerea in discutie publica a proiectelor Codurilor de Conduita ale functionarilor publici;
- implementarea unei noi legi pentru finantarea partidelor;

- finalizarea procesului de revizuire a Codului Penal.

3 Realizarea unei cresteri economice reale

Starea actuala a economiei romanesti se caracterizeaza, in mod sintetic, printr-un sistem institutional slab structurat, determinat de: incertitudinea drepturilor de proprietate pentru o parte a avutiei nationale (active imobiliare destinate privatizarii aflate inca in patrimoniul public; bunuri aflate in litigii comerciale); constructia institutionala inca deficitara pentru asigurarea functionalitatii mecanismelor economiei de piata si operationalitatea redusa a acestora din cauza insuficientei coerente a cadrului normativ; desfasurarea intr-o proportie considerabila a activitatii economice pe palierul informal al societatii; interventia, de multe ori, discretionara a autoritatii publice, supusa, deseori, intereselor politice conjuncturale.

"Controlul masei monetare reprezinta instrumentul monetar cel mai important pentru stoparea inflatiei. De aceea, instrumentele pentru majorarea lichiditatilor din circuitele economice trebuie realizate cu multa prudenta ."

In aceste conditii, in functionarea economiei sunt de remarcat, in principal, urmatoarele:

• multi agenti economici cu capital majoritar de stat sau chiar privatizati urmaresc cu deosebire, conservarea locurilor de munca si cresterea salariilor, fara corespondent in cresteri de productie, productivitate si eficienta; la fel, la unii agenti economici privati, scopul maximizarii profiturilor pare sa fie atins nu prin utilizarea cu randamente superioare a factorilor de productie, cat, mai ales, prin majorarea preturilor; in totalul agentilor economici, cei cu performante reale sunt minoritari si in continua scadere;
• deprecierea drastica a capitalului fix si a fortei de munca, limitarea investitiilor si blocarea dinamicii deciziilor pe termen mediu si lung;
• submonetizarea economiei, cu efect negativ asupra functionarii normale a acesteia; sume importante disponibile nu-si gasesc plasament sigur in economia reala, in timp ce aceasta este grav decapitalizata;
• existenta unei economii subterane si lipsa unei demarcatii precise a acesteia de economia oficiala.

4 Gestiunea preturilor

Acordul social cu sindicatele pentru anul 2001 are mari nerealizari, si anume:

           Nu s-a aplicat reducerea unor impozite directe si indirecte in scopul stimularii investitiilor si crearii de noi locuri de munca.

           Nu s-au realizat parametrii de stimulare a introducerii de tehnologii moderne in vederea cresterii competitivitatii produselor.

          

          

          

           Nu s-au reglementat masuri care sa asigure transparenta actelor administrative, pentru evitarea investitiilor discretionare, in afara cadrului legal - toate acestea motivate de interese politice sau de alta natura a autoritatilor publice in activitatile economice si de afaceri, precum si in relatiile de munca.

          

           Stabilitatea preturilor se concretizeaza ca fiind unul dintre cele mai importante obiective de politica economica. In conditiile urmaririi realizarii acestui obiectiv trebuie avut in vedere faptul ca notiunea de stabilitate a preturilor nu presupune ca toate preturile sa fie stabile sau fixe

Nu s-a realizat nimic concret pentru o politica nediscriminatorie fata de toti agentii economici, indiferent de tipul de proprietate (publica sau privata) ori de provenienta capitalului (autohton sau strain) si nici in asigurarea unei mai mari stabilitati a cadrului legislativ, in special in domeniul fiscal - conditie imperativa de dezvoltare a unei economii de piata performante.

Se manifesta puternice ingerinte politice la ocuparea diferitelor functii in institutii publice cat si in conducerea unitatilor economice.

           Nu a fost construit mecanismul de corelare intre salariul minim pe economie si cosul lunar minim, care nici macar nu s-a mai calculat, incalcandu-se o reglementare in vigoare (OUG nr.217/2000, neabrogata inca).

Nu a fost elaborat un act normativ care sa reglementeze crearea unei politici unitare privind stabilirea salariilor in sectorul bugetar.

           Nu s-a realizat conditionarea acordarii de facilitati functie de mentinerea locurilor de munca.

           Zonele defavorizate sunt inca generatoare de mediu infractional in privinta facilitatilor.

Pentru puterea PDSR/PSD, acordul social cu sindicatele este doar un mijloc de a evita revendicari sociale legitime ale salariatilor. Asa-zisul pact social nu face altceva decat sa asigure demnitarilor PSD si clientelei lor politice linistea necesara pentru imbogatirea lor prin jefuirea cat mai eficienta a tarii. Se au in vedere, in mod special, societatile comerciale de stat, producatorii agricoli (prin preturi joase la cumpararea recoltei si vanzarea la preturi monopoliste sau cartelate a celor necesare exploatarii agricole) si furtul banului public prin contracte avantajoase cu institutiile publice!

Practic, guvernul PSD, mintind pe toata lumea, chiar si pe principalii lor votanti, pensionari si tarani, dar si pe salariati, duce o politica de austeritate de dreapta, mai ales pentru ochii forurilor internationale financiare, urmarind sprijinul lor. Daca aceasta politica s-ar duce in interesul tarii si nu pentru propriile interese mafiote de grup, ar fi de felicitat. In conditiile date, in care substanta activitatii economice se duce pe imbogatirea 'fostilor', nu putem decat sa ne solidarizam cu societatea civila impotriva coruptiei generalizate si a jafului organizat. Cand in diverse sectoare se atinge limita insuportabilului si lumea iese in strada, guvernul, pentru a potoli manifestantii si a nu pierde puterea, reactioneaza populist, dand sau promitand ca va da, de regula cat mai putin. Nici o data nu se ataca fondul problemei, lipsa de perspectiva datorata intarzierii reformei, mai ales in ceea ce priveste restructurarea si privatizarea, guvernul nefacand altceva decat sa balanseze intre politici de austeritate si populism.