FONDUL MONETAR INTERNATIONAL (FMI) - organizare, functiile principale ale F.M.I., asistenta, criterii

FONDUL MONETAR INTERNATIONAL (FMI)

1.Introducere

In procesul de elaborare al politicilor monetare un rol important il au organismele financiare internationale : Fondul Monetar International; Banca Mondiala (formata din Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare, Corporatia Financiara Internationala si Asociatia Internationala pentru Dezvoltare) ;Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare ;Banca Reglementelor Internationale.

Desi pana in prezent nu exista o Banca Centrala Mondiala (in adevaratul sens al cuvantului, care sa elaboreze o politica mondiala supranationala), Fondul Monetar International si celelalte institutii financiare internationale prezinta importanta deosebita in elaborarea politicilor monetare nationale, deoarece :

-elaboreaza cadrul principal al cooperarii monetare si financiare internationale ;

-evalueaza soliditatea politicilor monetare din diferite tari ;

-constituie cadrul institutional al cooperarii monetare si financiare dintre diferite tari ;

2. Fondul Monetar International

2.1.Organizare-functionare

Fondul Monetar International a fost creat in urma conferintei de la Bretton Woods , New Hamshire , SUA, care s-a tinut intre 1-22 iulie 1944.Data oficiala a infiintarii sale este 27 decembrie 1945, cand 29 de tari au semnat Statutul FMI;efectuarea unor operatiuni a inceput la 1 martie 1947.In prezent, numarul tarilor membre ale FMI este de 181.

Obiectivele Fondului inscrise in statut sunt:

1)     Cooperarea monetara internationala

2)     Facilitarea expansiunii si cresterii echilibrate a comertului international ;

3)     Promovarea stabilitatii valutare ;

4)     Sprijinirea crearii unui sistem multilateral de plati ;

5)     Punerea resurselor generale ale Fondului , in mod temporar, la dispozitia tarilor membre, pe baza unor garantii corespunzatoare ;

6)     Scurtarea duratei si usurarea gradului de dezechilibru din balantele de plati ale tarilor membre etc.

Organe de conducere :Consiliul Guvernatorilor (fiecare tara membra numeste un guvernator si un supleant al acestuia) ;Comitetul Interimar al consiliului Guvernatorilor ; Consiliul directorilor executivi, in prezent in numar de 24, din care 5 numiti de tarile cu cele mai mari cote de capital varsat si 19 reprezentand celelalte tari impartite pe grupe dupa preferinte ; directorul general se alege de catre directorii executivi, in prezent fiind Michel Camdessus- francez al carui mandat a inceput in 1987.

Unitatea de cont a Fondului este dreptul special de tragere (DST) care a fost creat in 1969 si care este  un activ al rezervelor internationale bazat pe un cos de 5 valute principale (dolarul SUA, marca germana, yenul japonez, francul francez si lira sterlina) si a fost alocat tarilor membre pentru a suplimenta activele de rezerva. La 31 octombrie 1996 alocatia cumulativa neta a DST era in suma de 21.4 miliarde.

Volumul total  al cotelor (de capital) reprezentau, la aceeasi data, 145.3 miliarde DST. Cota unei tari membre la Fond determina subscriptia acesteia la capital, puterea de vot, accesul la resursele Fondului si ponderea sa in alocarea de DST-uri.

2.2 Functiile principale ale F.M.I.

In conformitate cu art.IV, sectiunea 3 din statut referitoare la supravegherea angajamentelor valutare:

a)fondul va supraveghea sistemul monetar international pentru a asigura functionarea sa eficienta si va veghea la indeplinirea de catre fiecare membru a obligatiilor decurgand din sectiunea 1 a acestui articol.

b)Pentru a-si indeplini functiile potrivit paragrafului a) e mai sus, Fondul va exercita o supraveghere ferma a politicilor cursurilor valutare practicate de membrii si va adopta principii specifice pentru orientarea tuturor membrilor cu privire la aceste politici. Fiecare membru va pune la dispozitia Fondului informatiile necesare pentru acesta supraveghere si , la cererea Fondului, se va consulta cu el cu privire la masurile referitoare la cursul valutar. Principiile  adoptate de fond vor fi conforme cu aranjamentele de cooperare prin care membrii mentin valoarea monedelor in raport cu valoarea paritara sau monedele altor membri, in conformitate cu obiectivele Fondului, cu sectiunea 1 a acestui articol. Aceste principii vor respecta masurile sociale si politicile interne ale membrilor, in aplicarea acestor principii Fondul acordand atentia cuvenita situatiei in care se afla membrii.

Materializarea supravegherii de catre Fond se realizeaza prin consultari bilaterale, prevazute de art.IV din statut, cu fiecare tara membra;intocmirea si publicarea semestriala a Perspectivei Economiei Mondiale, care are la baza informatiile furnizate periodic de catre tarile membre (saptamanal, lunar, trimestrial, semestrial, anual) , care totodata -alimenteaza, actualizand, pagina fiecarei tari in Statistica Financiara Internationala (publicatie lunara a F.M.I.)

Document online: Unificarea paneuropeana azi Document online: Economia bunastarii si rolul statului in economie - reglementarea preturilor

In scopul intaririi acestei supravegheri, pentru a se evita crize gen Mexic, Comitetul Interimar a adoptat , la Reuniunea Anuala de la Madrid a Consiliului guvernatorilor , din 1944, hotararea diseminarii de date de catre tarile membre (atat in interior cat si spre a fi transmise Fondului) avand  un caracter special pentru tarile care au acces pe pietele internationale de capital, precum si pentru cele ce doresc sa acceada pe pietele respective, si respectiv un caracter general pentru toate celelalte tari.

2.3.Asistenta Fondului Monetar International

Asistenta financiara are caracter temporar (de regula 5 ani) si se acorda tuturor tarilor care au deficite ale balantelor de plati sau care avand rezerve internationale foarte mici doresc sa si le mareasca.

Dupa natura lor , facilitatile de credit acordate de Fond sunt de mai multe categorii:

a)Transa rezervei, echivalenta- pentru tarile care nu au moneda convertibila-cu circa 25% din cota de capital varsata la Fond, respectiv cu partea din cota varsata in valuta. Acesta transa poate fi trasa integral, oricand, cu conditia existentei unui deficit al balantei de plati. Tragerea in sine nu constituie o utilizare a creditelor Fondului, nu este purtatoare de dobanda.

b)Transele de credit. Creditele in baza facilitatilor obisnuite sunt acordate membrilor in transe (segmente) de cate 25% din cota (in total sunt patru transe).Pentru tragerea primei transe membrii trebuie sa faca dovada unor eforturi rezonabile pentru depasirea dificultatilor balantelor de plati. Aceasta transa nu se esaloneaza.

Tragerile superioare (peste 25 %)pot fi aprobate si cumulat, dar practic sunt esalonate in functie de indeplinirea unor criterii de performanta cantitative si calitative care sunt incluse intr-un program al autoritarilor, convenit cu FMI. Creditele din aceasta categorie imbraca de regula forma unor facilitati cunoscute sub denumirea de:

i)aranjament de credit stand-by, care se poate intinde , de regula pe o perioada de 12-18 luni si tragerile sunt esalonate trimestrial, iar eliberarea lor este conditionata de indeplinirea criteriilor de performanta si efectuarea periodica a unei revizuiri a programului. Rambursarea lor se face dupa expirarea unei perioade de gratie de 3 ¼ ani intr-un termen care sa nu depaseasca 5 ani de la fiecare cumparare (tragere).Printre criteriile de performanta mai importante e pot enumera:

- plafoane pentru deficitul bugetar si pentru credite;

- plafoane pentru imprumuturile externe si datoria externa;

- limite minime pentru rezervele internationale;

- evitarea introducerii de restrictii valutare sau neintensificarea celor existente;

- crearea unei piete valutare interbancare atotcuprinzatoare;

elaborarea de planuri privind restructurarea si privatizarea intreprinderilor comerciale si implementarea rapida a acestora;

ii)facilitate extinsa a fondului, este menita sa sprijine programe pe termen mediu care, in general, se intind pe o perioada de 3 ani si are ca scop depasirea dificultatilor balantelor de plati care au la baza probleme macroeconomice si structurale.

Criteriile de performanta aplicate sunt similare celor pentru aranjamentele stand-by, iar rascumpararile se fac , dupa expirarea uni perioade de gratie de 4 ½ ani intr-un interval de timp de pana la 10 ani de la data fiecarei rascumparari (trageri).

c)Facilitati speciale de credit

i)facilitatea de transformare sistemica-  avand caracter temporar, a functionat in perioada aprilie 1993-aprilie 1995 si apoi prelungita pana la 31 decembrie 1995.Afost destinata sa acorde asistenta financiare tarilor in tranzitie confruntate cu perturbari severe ale aranjamentelor lor comerciale (comert exterior) si de plati. Rambursarile se fac aidoma celor pentru facilitatea extinsa.

ii)facilitatea de finantare compensatorie si neprevazute - acorda sprijin financiar tarilor membre confruntate cu scaderi temporare ale incasarilor din export si finanteaza compensatoriu depasirile de costuri la importul de cereale, precum si elementele neprevazute care afecteaza aranjamentele cu Fondul. Rascumpararile (rambursarile) sunt similare celor pentru aranjamentele stand-by.

iii)facilitatea de finantare a stocurilor tampon. Acordarea de resurse in cadrul acestei facilitati se face pentru a ajuta la finantarea contributiilor membrilor la formarea de stocuri internationale tampon (zahar de exemplu) daca ei fac dovada ca un deficit de balanta de plati. Rambursarea se face , de asemenea, ca in cazul tragerilor in cadrul aranjamentelor stand-by.

d) facilitati cu caracter concesiv

i)facilitatea de ajustare structurala. A fost creata in 1986 cu scopul de a acorda finantare in termeni concesivi (de favoare) tarilor in curs de dezvoltare cu venituri mici. Resursele acestei facilitati au fost aproape complet folosite.

ii) facilitatea de ajustare structurala extinsa. A fost creata in 1987 si prelungita  in mai multe randuri cu scopul de a veni in sprijinul tarilor membre cu venituri mici confruntate cu probleme repetate ale balantelor de plati. Imprumuturile in cadrul acestei facilitati acopera o perioada de 3 ani, cu o dobanda anuala de 0.5 la suta. Rambursarile se fac semestrial incepand dupa 5 ½ ani si terminand la 0 ani de la data fiecarei trageri. Pentru acesta facilitate sunt eligibile, in prezent 81 de tari cu venituri mici. Tragerile sunt conditionate de indeplinirea unor repere trimestriale si a unor criterii de performanta semestriale.

Dificultatile crescande de resurse financiare , legate de evolutiile balantelor de plati, au facut ca accesul anual si cumulat al tarilor membre la resursele Fondului sa fie, in prezent, de 100 la suta si respectiv 300 la suta din cota.

Asistenta tehnica:

Consta in expertiza si ajutor acordate de FMI tarilor membre in mai multe domenii importante:

- elaborarea si implementarea de politici fiscale si monetare;

- crearea de institutii (ce de exemplu dezvoltarea bancilor centrale si a trezoreriilor);

- manipularea si contabilizarea tranzactiilor cu FMI;

- colectarea si prelucrarea datelor statistice;

- pregatirea de personal la institutul FMI si impreuna cu alte organizatii financiare internationale , prin institutul Mixt de la Viena;

- revizuirea (sau in unele cazuri elaborarea) legislatiei in domenii specifice etc.

2.4.Programele finantare de ajustare intre tarile membre si FMI

F.M.I. are obligatia statutara de a ajuta tarile membre care sunt confruntate cu probleme ale balantelor de plati (deficite persistente si scaderea rezervelor), prin convenirea cu acestea a unor programe speciale de ajustare si finantare care cuprind 2 componente:

- programul de corectare a dezechilibrelor , prin politici adecvate de reducere  a consumului (ajustare) si stimulare a productiei.

- finantarea de urgenta, pentru a acoperi temporar deficitele balantei de plati;

Negocierea intre F.M.I. si tarile beneficiare se desfasoara pe baza a 4 tablouri:

1.-tabloul conturilor nationale unde sunt cateva mari identitati (venitul care se imparte in consum si economisire, cererea agregata cu componentele sale etc.);

2.-tabloul monetar, care contine indicatorii politicii monetare :inflatia, masa monetara in sens larg, baza monetara, rezervele internationale nete etc.;

3.-tabloul politicii fiscale care contine deficitul primar al bugetului, deficitul bugetar operational, datoria publica, etc. Deficitul primar este acel deficit care survine inainte de plata dobanzilor la datoria contractata.

4.-balanta externa, care contine serviciul datoriei externe, deficitul contului curent etc;

Obiectivele din cele 4 tablouri trebuie sa fie consistente intre ele: se asuma niste ipoteze de politica monetara, se trece apoi la implicatiile pe care acestea le vor avea asupra politicii fiscale si a balantei externe, iar in final se verifica impactul asupra conturilor nationale. In cazul in care rezultatul nu este cel asteptat, se refac pasii parcursi, dar pornindu-se de la un set de ipoteze mai dure sau mai moderate, in functie de situatie. Alterarea pe parcursul unui program a unui indicator dintr-un tablou poate compromite realizarea intregului program. Spre exemplu, daca intr-o tara masa monetara ceste cu mult mai mult decat era prevazut in program acest lucru poate avea ca efecte dezechilibre, fie in plan fiscal , fie in balanta externa.

"Retelele" FMI sunt relativ tipizate si se refera in principal la:

-asigurarea ex ante a resurselor de finantare (principiul neefectuarii unor cheltuieli daca nu exista resurse finantare)

-un control eficient al expansiunii masei monetare;

-disciplina fiscala; neplata impozitelor si proliferarea arieratelor sunt de natura a submina intregul program de stabilizare.

Pentru atingerea obiectivelor din cele 4 tablouri, FMI acorda consultanta permanenta, elaboreaza rapoarte, supravegheaza aranjamentele valutare (art.IV din statutul FMI) iar pentru tarile cu probleme asigura si asistenta financiara , sub forma de credite (ESAF, SAL, stand-by, facilitati speciale).

In cadrul acesteia, se incheie acorduri speciale intre tara solicitanta si FMI, iar creditele se elibereaza in functie de indeplinirea criteriilor de performanta. Acestea urmaresc punctele critice de control al echilibrelor in cele 4 tablouri.

2.5.Criticile care se aduc FMI

a)     FMI aplica remedii identice indiferent de particularitatile tarii.

Raspunsul Fondului este ce dezechilibrele structurale au la origine cauze comune, fie ca este vorbe de inflatie, somaj, deficit extern, cauzele sunt localizate intr-o pondere prea mare a cheltuielilor guvernamentale. Al doilea argument al FMI este ca statele prefera sa puna la dispozitie un set minimal si standardizat de date.

b)     Programele de ajustare ale FMI descurajeaza cresterea

economica. FMI argumenteaza la aceasta ca dificultatile balantei de plati pot proveni dintr-o crestere economica nesustenabila fiind bazata pe importuri, iar programele FMI pun accentul pe o crestere economica bazata pe exporturi, care sa fie sustenabila.

c)      FMI este acuzat ca in cadrul negocierilor s-ar situa in favoarea

bancilor comerciale straine. Argumentul prezentat de specialistii Fondului este ca FMI nu se substituie bancilor pentru ca dispune de resurse financiare foarte limitate si orice tara trebuie sa mizeze pe atragerea capitalului privat. De fapt incheierea unor acorduri cu FMI nu aduce cu sine o finantare foarte insemnata dar da un semnal pozitiv pe piata financiara internationala in ceea ce priveste tara respectiva.

d)     FMI are o conceptie liberala  pe care o aplica de o maniera

doctrinara. Raspunsul la aceasta afirmatie: indiferent de tarile cu care a realizat programe de redresare (cu economie supercentralizata, sau cu economie de piata), si de culoarea guvernelor lor, a fost urmarita doar indeplinirea obiectivelor si nimic altceva.

e)     Tarile in curs de dezvoltare nu au nici o influenta asupra

politicilor pe care le promoveaza FMI. Tarile sarace detin, impreuna doar 40% din totalul voturilor, or deciziile importante necesita o majoritate de 75-80% din voturi, astfel incat tarile sarace ar putea astfel sa le blocheze cu cele 40 de procente pe care le detin.

f)      FMI nu are influenta reala asupra tarilor bogate cu balante

excedentare. Raspunsul FMI este ca atentia cea mai mare este acordata tarilor din OECD;in acelasi timp, la cursurile organizate de FMI participa din ce in ce mai multi cursanti din tarile dezvoltate.

g)     Exista un cartel intre FMI si Banca Mondiala in tratamentul pe

care il aplica tarilor cu care negociaza. Raspunsul FMI: sferele de interes nu se suprapun , deoarece FMI monitorizeaza programe pe termen scurt,iar Banca Mondiala are programe pe termen lung. In practica exista o conlucrare intre cele 2 institutii care fac schimb reciproc de informatii.